Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Razboiul maghiaro-roman de la 1919
Last Updated: Sep 05 2022 15:47, Started by
Daco_Get
, Oct 15 2016 07:46
·
0
#1
Posted 15 October 2016 - 07:46
Ungaria bolşevică versus România monarhică
Însă cea mai controversată filă din istoria Regimentului 11 Siret vine dintr-un război aproape necunoscut, căci vreme de şase decenii a fost cenzurat din cărţile de istorie: este vorba despre războiul româno-maghiar din 1919. Culmea este că informaţiile despre acest război – cenzurate de comunişti din motive aproape fireşti: statul monarhic român invadase Ungaria condusă de bolşevicul Bela Kun – au rămas la fel de puţine şi după 1989, după cum remarcă istoricul Cristian Negrea în lucrarea „Războiul româno-ungar de la 1919”. „Nu pot să-mi explic nici acum de unde apare această jenă în abordarea acestui subiect, pot doar să încerc să arăt adevărul asupra acestui eveniment. Istoria este ceea ce este, sau ceea ce a fost. Suntem datori să o cunoaştem şi să o apreciem, aşa cum este ea, mai ales în contextul relaţiilor cu vecinii noştri, care nu întotdeauna au fost prea cordiale”, scrie Negrea. Contextul istoric al amintitelor evenimente este complex. Pe fondul haosului din noua Europă postbelică, bolşevicii preiau puterea în Ungaria la 21 martie 1919 şi instaurează un regim de opresiune care va dura 133 de zile, până va fi desfiinţat de armata română. La 24 martie, trei zile după preluarea puterii, după decretarea mobilizării, Comisariatul de război al guvernului comunist ungar dă comandamentelor în subordine următoarele instrucţiuni referitoare la atitudinea trupelor, până la terminarea organizării Armatei Roşii Ungare, care avea ca scop cucerirea unor teritorii importante, printre care şi Transilvania. Trupele ungureşti încep cu data de 24 martie 1919 puternice atacuri împotriva trupelor române pe linia de demarcaţie, executate de forţe de mărimea unui batalion, susţinute de artilerie şi trenuri blindate. Tot mai puternice devin aceste atacuri de la începutul lunii aprilie, mai ales în zonele Diviziei a 7-a (Seini – Hodod – Zalău) şi a 6-a, la Ciucea. La 6 aprilie se execută şi o recunoaştere aeriană până la Cluj. Încep concentrările numeroase de trupe ungureşti, ca un preludiu al atacului, în timp ce trupele sovietice ruse intensifică atacurile pe linia Nistrului. Evident, România îşi pregăteşte riposta. La 10 aprilie 1919, Marele Cartier General transmite un ordin de operaţii Comandamentului Trupelor din Transilvania. Conform acestuia, întrucât decizia Consiliului de la Paris (26 februarie) stipulează că românii sunt în drept de a rezista, în caz de atac din partea ungurilor, şi de a ocupa zona fixată, se ordonă pregătirea trupelor pentru ofensiva peste Carpaţii Occidentali, cu scopul de a ocupa teritoriul românesc până la linia fixată de Conferinţa de Pace de la Paris. În dimineaţa zilei de 16 aprilie 1919, la ora 3,15, începe ofensiva generală a trupelor române peste Carpaţii Occidentali. Dar nu a fost să fie un atac general, în multe locuri a fost vorba de un contraatac, deoarece trupele ungare îşi începuseră deja propria lor ofensivă. http://adevarul.ro/l...eccb/index.html http://www.istoria.m...Apuseni_pe_Tisa Daca mai este un subiect pe tema asta (eu nu l-am gasit) rog sa fie mutat. Edited by Daco_Get, 15 October 2016 - 08:02. |
#2
Posted 15 October 2016 - 08:09
Le sud-africain Jan Smuts est envoyé pour parlementer avec Béla Kun, mais les discussions achoppent sur le statut de la Transylvanie et sur le recul de l'armée roumaine : pour Kun, le retrait des Roumains à l'est du massif du Bihor et au sud de la rivière Mureş est un préalable à toute négociation : cela lui aurait permis des jonctions avec la Russie. Or, pour contenir la menace rouge en Transylvanie et en Bessarabie, la France a utilisé la Mission Berthelot » en Roumanie, tête de pont de l'Entente destinée à empêcher la jonction entre ses deux voisins communistes : la Hongrie et la Russie. Le plan du maréchal Foch de faire donner directement la troupe alliée contre la Hongrie a été écarté (d'autant que de nombreux soldats français sympathisent avec l'idéal communiste), et, comme le précise la « note Fernand Vix », ce seront les armées franco-serbe dirigées par Franchet d'Espèrey et roumaine soutenue par la Mission Berthelot qui sont réorganisées pour intervenir en Hongrie et chasser les communistes du pouvoir
... En fait la guerre d'avril-août 1919 est une intervention militaire opposant au gouvernement bolchévik de Béla Kun une coalition anti-communiste comprenant l'armée roumaine principalement, mais aussi des troupes tchécoslovaques, serbes, françaises et le gouvernement contre-révolutionnaire de Gyula Károlyi https://fr.wikipedia...oumaine_de_1919 Adică în acel articol documentat se explică cum a fost dată Transilvania României de către francezi, date fiind circumstanțele, pericolul bolșevismului. Nu știu cum a explicat Hitler de ce a dat Ardealul de Nord Ungariei (nu exclud o revanșă față de francezi), dar știu precis că Ardealul de Nord a revenit României în schimbul instaurării guvernului bolșevic la București. Adică voința românilor privind teritoriul a depins de alianțele politice internaționale mai mult decât am putea admite. Edited by Esticul, 15 October 2016 - 08:28. |
#3
Posted 15 October 2016 - 08:11
O fila glorioasa din conflictele Romaniei cu hungaria iredentista
Edited by PLA1N_3VIL, 15 October 2016 - 08:12. |
#4
Posted 15 October 2016 - 08:41
Tema este interesanta.
Dar pacat ca se baga tot felul de neaveniti cu comentariile lor. Postarea 3 aprinde deja flacara zazaniei,iar stratulat a luat-o pe aratura.Cele doua postari n-au nici o legatura cu tema propusa. Cred ca va fi,precum alte sute de teme anterioare cu subiecte despre relatia romano-maghiara,o polemica unde nu se va discuta principial,iar toti needucatii si incultii de pe forum isi vor da frau liber elucubratiilor. |
#6
Posted 15 October 2016 - 08:46
#7
Posted 15 October 2016 - 08:59
#8
Posted 15 October 2016 - 09:10
Asta e o minciuna, nu ne-a dus nimeni la Budapesta, armata romana a luptat impotriva comunistilor unguri
Link : https://en.wikipedia...–Romanian_War |
#9
Posted 15 October 2016 - 09:17
Esticul, on 15 octombrie 2016 - 08:09, said:
Le plan du maréchal Foch de faire donner directement la troupe alliée contre la Hongrie a été écarté (d'autant que de nombreux soldats français sympathisent avec l'idéal communiste), et, comme le précise la « note Fernand Vix », ce seront les armées franco-serbe dirigées par Franchet d'Espèrey et roumaine soutenue par la Mission Berthelot qui sont réorganisées pour intervenir en Hongrie et chasser les communistes du pouvoir Eu nu cred că Franchet d'Espèrey era chiar comandant român. |
#10
Posted 15 October 2016 - 09:19
Esticul, on 15 octombrie 2016 - 08:59, said:
Francezii ne-au dus la Budapesta Quote
Totuşi, în urma evenimentelor grave de pe frontul de est, M.C. G. român trimite mareşalului Foch, comandantul general al trupelor aliate, prin intermediul generalului Berthelot, un comunicat şi o cerere, conform cărora, „majoritatea forţelor din Transilvania vor trebui să fie dirijate către Basarabia unde sunt absolut şi imediat necesare”, dar pentru ca această deplasare să poată fi făcută fără a compromite situaţia politico-militară a României, „trebuie totodată să se înlăture definitiv şi complet pericolul unguresc”, în interesul general şi pentru a „concentra toată atenţia, toată energia, şi toate forţele disponibile pe frontul de est”. În consecinţă, M.C.G. crede „necesară o operaţiune comună şi imediată a aliaţilor” pentru dezarmarea armatei roşii ungare. Comandamentele militare aliate sunt de acord şi mareşalul Foch o susţine în faţa Conferinţei de Pace. Dar guvernele aliate nu cad toate de acord în această chestiune, era şi normal, toţi erau sătui de război, fapt care îi împiedica să vadă pericolul mortal la care era expusă Europa din partea bolşevismului agresiv. Mareşalul Foch comunică la 14 mai rezoluţia Conferinţei de Pace generalului Grazziani, înlocuitorul la comanda Armatei aliate de Dunăre al generalului Berthelot, chemat la Paris pentru alte misiuni: „Ca răspuns la propunerile care mi le-aţi făcut şi potrivit avizului guvernelor, o operaţiune contra Budapestei nu este de întreprins pentru moment. Ocuparea Tisei, realizată în urma operaţiunilor care fac onoare armatei române, pare să corespundă necesităţilor imediate şi permite să se proiecteze orice altă operaţiune, în alte condiţiuni”. Cu alte cuvinte, suntem din nou pe cont propriu, atunci când situaţia va deveni precară. Quote În Ungaria, efectul ofensivei române care a distrus şi azvârlit dincolo de Tisa noua armată bolşevică ungară a fost pe măsură. În ciuda festivismului forţat de la parada de 1 mai din Budapesta, populaţia era nemulţumită de regimul de teroare comunist, iar partidele adverse începură propaganda împotriva regimului. În aceste condiţii, Bela Kuhn cere armistiţiu la 2 mai, aprobat rapid de către aliaţi. Acest armistiţiu a fost doar o manevră pentru a câştiga timp, lucru dovedit de acţiunile imediat următoare. Astfel, Bela Kuhn reorganizează armata şi face noi recrutări, noilor recruţi şi membri ai armatei dându-le avantaje deosebite, în timp ce restul populaţiei nu primea nici măcar alimente. Cu această armată atacă imediat pe cehoslovaci, din două motive. Primul era că, din moment ce fusese bătut deja de români, spera că împotriva cehoslovacilor, mai puţin organizaţi, va obţine mai uşor succese, necesare pentru ameliorarea situaţiei din interior. Al doilea ţinea de necesităţile sale strategice, atacul fiind dat concomitent cu începerea ofensivei sovietice în Galiţia, pe râul Szbrucz, pentru a face legătura cu sovieticii prin nord şi a rupe legătura noastră cu cehoslovacii, în acelaşi timp, să întoarcă frontul român de pe Tisa printr-o învăluire pe aripa noastră dreaptă. Mai era un aspect, dacă făcea legătura cu Rusia sovietelor şi lucrurile mergeau rău, putea să-şi asigure un culoar prin care să poată fugi cu tot ce a jefuit din Ungaria, în Rusia. Quote Preşedintele consiliului, Georges Clemenceau, cere părerea delegaţilor aliaţi, aceştia recunosc în unanimitate necesitatea unei acţiuni militare comune, interesul general fiind terminarea stării de lucruri de la Budapesta, dar aliaţii nu cad de acord asupra momentului acţiunii şi al forţelor implicate cu care să participe fiecare stat. În urma declaraţiilor delegaţilor rezulta că, până la hotărârea guvernelor aliate, se putea conta pe 6 divizii române, una sârbă, 2 franceze, 2 cehoslovace şi cu ce va mai contribui Anglia. Pentru a stabili modalitatea acţiunii comune, Consiliul îl însărcinează pe mareşalul Foch cu studiul şi pregătirea acestei acţiuni, cerându-i un raport în termen de opt zile. Mareşalul se adresează reprezentanţilor militari ai statelor aliate vecine Ungariei să-i comunice fără întârziere forţele pe care fiecare stat le-ar putea aloca pentru cauza comună şi momentul în care acestea vor putea fi gata pentru acţiune. Foch insista că „o acţiune de o asemenea natură trebuie să fie întreprinsă şi condusă cu maximum de mijloace pentru a prezenta o completă garanţie de succes şi pentru a se obţine rezultate rapide”. La 12 şi 13 iulie, mareşalul Foch se adresează M.C.G. român, în speranţa că M.C.G. „va aprecia ca necesar să dea pentru operaţiunea proiectată maximum de forţe şi mijloace de care poate să dispună în acest moment, dat fiind interesul pe care-l prezintă pentru România lichidarea completă a chestiunii ungureşti”. Cu alte cuvinte, grosul forţelor necesare trebuia să-l dea România, ei revenindu-i sarcina principală în eliminarea pericolului bolşevic din Ungaria. Văzând seriozitatea cu care era luată în calcul formarea unei forţe multinaţionale puternice, cu atât mai important ni se relevă efortul militar şi succesul României care va rezolva până la urmă singură problema. Quote
Pregătirile militare ale aliaţilor cerând timp, generalul Franchet d’Esperey, în dorinţa de a ajuta România în cazul în care va fi atacată de Ungaria înaintea terminării acestor pregătiri (cum de fapt s-a şi întâmplat), cere la 19 iulie M.C.G. român să-i comunice în ce sens doreşte să se producă intervenţia Armatei de Ungaria (franco-sârbe). Românii răspund că „în eventualitatea unei agresiuni ungare, reuşita acţiunilor trupelor române va fi mai uşor asigurată dacă trupele franceze vor ataca spatele inamicului între Tisa şi Dunăre, în cazul în care trupele ungare ar reuşi să treacă la est de Tisa”. Acelaşi general Franchet d’Esperey care impunea armistiţiul de la Belgrad în 13 noiembrie, oprind avansul trupelor române în Ardeal, acum era plin de solicitudine, după ce văzuse cu cine avea de-a face. Dar oricum, nici acest sprijin nu s-a materializat, deoarece Ungaria lui Bela Kuhn declanşează ofensiva peste Tisa a doua zi, 20 iulie 1919. Din nou, românii erau singuri, promisiunile aliaţilor cu intervenţia armată rămânând la acest stadiu, de promisiuni. Din nou, soarta României era în mâna priceperii comandanţilor şi în puşca şi baioneta soldatului român. Şi din nou acesta va învinge. Esticul, on 15 octombrie 2016 - 09:17, said:
Eu nu cred că Franchet d'Espèrey era chiar comandant român. |
|
#11
Posted 15 October 2016 - 09:24
Francezii au vrut sa fie siguri ca nu exista o posibilitate ca Austro-Ungaria sa renasca. Voiau sa farmiteze zona bine.
|
#13
Posted 15 October 2016 - 09:36
lucifer76, on 15 octombrie 2016 - 09:19, said:
Francezii nu ne-au dus nicaieri!!! Ba chiar la un moment dat interzisesera armatei romane sa mai inainteze. Am subliniat cu rosu pentru a se vedea clar: Romania a fost RUGATA de aliatii vestici sa contribuie lalinistirea ungurilor. Romania nu a primit nimic gratuit, ba mai mult, vesticii au insistat ca Romania sa intervina. Prostiile cu "Romania a primit Transilvania" si "Romania a fost ajutata de vestii" sunt niste ineptii cat casa, de fapt a fost cam invers, Romania era singurul stat in zona care mai avea armata, aliatii vestici erau doar cu gura, ca de facut, nu au facut mai nimic. Am văzut niște documentare despre legionari la TVRi. Am înțeles că de fapt Iorga și Madgearu erau niște agenți francezi pe față, extrem de aroganți, și influenți, desigur. Cred că executarea lor a fost dictată de la Berlin. Așa s-a sfârșit dominația Franței asupra României (1856-1866, 1918-1940). Conducătorii României și-au extras puterea de la aliați, nu de la poporul român. De aceea i-au disprețuit pe români și au susținut un centralism extrem. Și azi e la fel (ambasadorul SUA a fost la Curtea Supremă de Justiție, confundând-o cu Ministerul de Externe). Edited by Esticul, 15 October 2016 - 09:58. |
#14
Posted 15 October 2016 - 09:45
Bagati mare ca o sa vina nenea Gestapo si o sa puna lacat pe topic .Cand e vorba de rromi,evrei,unguri sau discutii impotriva corporatiilor.....
|
#15
Posted 15 October 2016 - 09:47
Oricare ar fi varianta adevarata , de ce nu exista acest razboi in cartea de istorie de azi ? Sau razboaiele balcanice ori batalia pentru Constanta din 1941 ?
|
|
#16
Posted 15 October 2016 - 09:55
Niuu, on 15 octombrie 2016 - 09:47, said:
Oricare ar fi varianta adevarata , de ce nu exista acest razboi in cartea de istorie de azi ? Sau razboaiele balcanice ori batalia pentru Constanta din 1941 ? Edited by Esticul, 15 October 2016 - 09:56. |
#17
Posted 15 October 2016 - 10:13
Esticul, on 15 octombrie 2016 - 09:36, said:
Gargară naționalistă. Francezii i-au dictat României și când să meargă la toaletă în 1919 și în 1939. Primul meu șef când îmi dădea un ordin zicea că mă roagă. Am văzut niște documentare despre legionari la TVRi. Am înțeles că de fapt Iorga și Madgearu erau niște agenți francezi pe față, extrem de aroganți, și influenți, desigur. Cred că executarea lor a fost dictată de la Berlin. Așa s-a sfârșit dominația Franței asupra României (1856-1866, 1918-1940). Conducătorii României și-au extras puterea de la aliați, nu de la poporul român. De aceea i-au disprețuit pe români și au susținut un centralism extrem. Și azi e la fel (ambasadorul SUA a fost la Curtea Supremă de Justiție, confundând-o cu Ministerul de Externe). Asta e o vrajeala anti-nationalista, iar ceea ce scrii tu seamana cu o istorie paralela scrisa de hungarii iredentisti.E o mizerie sa acorzi meritele armatei romane, unor francezi |
#18
Posted 15 October 2016 - 10:27
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users