Ce au în comun românii (valahii) transilvăneni cu ungurii, sașii și secuii?

Dacă valahii transilvăneni ar avea chipurile o bucătărie asemănătoare cu ungurii, saşii şi secuii din Valahia Transilvană,
este absolut evident că ăsta este un argument nul pentru a pretinde că ar avea în comun aceeaşi ţară!

Cred ca daca vorbim de Transilvania putem spune pe buna dreptate ca este tara romaniilor, secuilor, ungurilor sasiilor, toti au un drept sa traiasca aici ! Daca romanii sunt mai vechi nu inseamna ca ii pot da afara pe alte natii sau invers daca ungurii sunt primi nu inseamna aca ii pot da afara pe ceilalti.

Deci Ardealul nu e tara mea, daca nu sunt valah?

Știi tu ca nu?
Ce știm în mod sigur e ca zicea ca vorbește romaneste.

Știi tu ca nu?
Ce știm în mod sigur e ca zicea ca vorbește romaneste.

Stalin era gruzin, nu vorbea moldovineste.

Era vorba de ce zicea, nu in ce limba zicea.

Putem spune despre secui de ex. ca nu s-au considerat unguri pana recent, (si probabil ziceau ca vorbesc secuieste) ...

Ce e interesant - si legat de topic, adica aveau in comun românii, ungurii, saşii şi secuii  - e ca stiau romaneste si la acea vreme.

Evolutiile istorice ale Moldovei si ale Tarii Romanesti arata ca nu exista un sentiment de unitate nationala romaneasca

si atunci cand s-a facut unirea de catre Mihai Viteazu, aceasta a fost facuta in mod fortat, impotriva si peste vointa elitelor moldovenesti.

Iar impotriva unirii Principatelor au fost destule voci moldovenesti.

Maghiarii sunt grupul etnic mai larg, care cuprinde si unguri, si secui.

Dupa cum, in Ardeal, majoritatea oamenilor culti cunosteau maghiara, fiindca actele oficiale erau in maghiara. Multilingvismul a fost o realitate transilvana.

Nu e invers, adica ungurii ii cuprind pe toti ?

Intodeauna vor fi tendinte centrifuge, poate la moldoveni mai putin decat la altii.

Apariţia în secolul al XIV-lea în arealul românesc a două monarhii, în frunte cu două dinastii, au determinat cursul dezvoltării tuturor aspectelor vieţii politice. Stăpân de drept divin, ocupând tronul numai „din mila lui Dumnezeu”, domnul era în primele secole de viaţă statală românească urmaşul întemeietorului ţării, familia sa – înaintaşii, colateralii şi urmaşii – forma dinastia ţării. Pe parcursul dezvoltării ambelor state româneşti tot mai mult se întăreşte conceptul politic de centru al spaţiului românesc: Moldova sau Ţara Românească.
În acest context politic iniţial Ţara Românească a fost numită în Moldova – Basarabia, după numele întemeietorului dinastiei Basarab I, aşa cum se regăsea şi în alte cancelarii europene6. De semnalat că în vreme ce această denumire a fost treptat abandonată de către vecini, a persistat totuşi în diverse variante – Ţara Basarabilor, Ţara Basarabească – numai în Moldova, fiind înlocuită mai târziu cu Ţara Muntenească. Acest refuz consecvent în Moldova de a utiliza o terminologie care să recunoască şi ţării dintre Carpaţii Meridionali şi Dunărea de Jos calitatea de Valahia este prin el însuşi deosebit de sugestiv. În cadrul politicii de consolidare a Ţării Moldovei Bogdăneştii tind să cristalizeze în sec. XIV – mijlocul sec. XV o mentalitate politică centripetă, optând pentru o singură Valahie în întreg spaţiul românesc, anume la est de Carpaţi: Baia, Siret, Suceava, sub conducerea dinastiei Bogdăneştilor. Astfel, în scrisoarea către monarhii europeni din 25 ianuarie 1475, Ştefan cel Mare scrie „et anco lo signor de la Montagna con tutta sua possanza”7. În Cronica de la Bistriţa se menţionează că în 1473 Ştefan cel Mare a lăsat pe „Basarab Laiotă să domnească în Basarabia”8. Ştefan însuşi avea să constate în vara anului 1475 pentru solii din Ungaria că „muntenii, sunt pentru noi (moldovenii) ca şi turcii”9. În 1476, în aceeaşi cronică, autorul scrie că în vara anului 1476 asupra Moldovei „au năvălit blestemaţii turci şi cu muntenii hicleni”10. În altă parte se subliniază „muntenii păgâni”11, iar în 1484 „blestemat Călugăr Vlad Voievod”12.
Aceste elemente reprezintă chintesenţa mentalităţii politice răspândite în Ţara Moldovei. Secolul XIV şi mijlocul secolului al XV-lea constituie prima etapă a evoluţiei gândirii politice moldoveneşti. Trebuie spus că în Ţara Românească se atestă aceeaşi evoluţie a mentalităţii politice. Centrul Valahiei unic în întreg spaţiul românesc era desemnat Argeş, Târgovişte având în frunte dinastia Basarabilor. Anume în baza elementelor mentalităţii politice din prima perioadă se dezvoltă concepţia moldovenismului13, adepţii căruia se întreabă: cum puteau moldovenii şi muntenii, care nu se recunoşteau unii pe alţii şi nu se aliau să fie fraţi români, să vorbească aceeaşi limbă?

Ungurii au inceput a fi numiti unguri dupa ce s-au asezat in Panonia. Corecteaza-ma daca gresesc. Inainte erau cunoscuti ca maghiari. Deci secuii nu-s nici unguri nici maghiarii daca e sa luam de buna treaba cu secuii gasiti de maghiari la sosirea in Panonia.