Ce au în comun românii (valahii) transilvăneni cu ungurii, sașii și secuii?

Ce au în comun românii (valahii) transilvăneni cu ungurii, sașii și secuii?
Din punct de vedere istoric, ce ar avea aceste grupuri în comun, valahii pe de o parte, și ceilalți pe de altă parte,
la nivel cultural, civilizațional, istoric sau din alte puncte de vedere?
Este evident că limba maternă nu o au ...

Mai nou, toți se trag din daci.

Nu puteai sa te documentezi mai intai, asaaaa, putin? Pentru ca, se pare ca si la sud de Dunare, tot vlahi traiau.
Ia vezi putin pe aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Valahi

 paradigmatic, on 29 decembrie 2014 - 17:49, said:

Daaa, toti se trag in draci din daci.

Eu cred că au în comun istoria în primul rând.
În al doilea rând folclorul.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/izWrWkygGdI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Ardelenii ştiu totuşi mai bine care e treaba.

 cstrife, on 29 decembrie 2014 - 17:58, said:

Sa mor daca inteleg ceva din clipul asta. Nu crezi ca si Stairway to heaven s-ar incadra la capitolul doine ?

Nu neg melanjul cultural. Il gasesti in toate regiunile locuite de romani. De la Botosani la Timisoara si Constanta.

Micii.

Ardelenii mănâncă gulaș cu fainoșag? Ardelenii au o bucătărie asemănătoare indiferent de etnie. Moldovenii nu mănâncă așa ceva. Adică mănâncă preparate ademănătoare numite simplu mâncare sau mâncărică „mâncărică de cartofi“, „de ceapă“ etc Completați voi cu toate legumele posibile și imposibile. Mai nou la oraș se folosește termenul de tocăniță pentru ceea ce întotdeauna în Moldova s-a numit mâncare sau mâncărică. Borșul se numea la țară în Moldova zeamă. Dar din nou, limba moldovenească a fost oropsită la oraș une nu dă bine să zici păpușoi, zamă etc. E bine să zici ca la Bucale: ciorbă. La zeamă i se mai spunea și borș deși în mod normal borșul este doar acel lichid acru fermentat din cereale. Borșul e baza în Moldova. Pare ceva de neconceput că în alte zone ale țării nu se știe ce e ăla. Din ce-am citit într-un articol, producătorii de borș spun că Ploieștiul este limita vestică dincolo de care borșul nu are consumatori. Întâmplător sau nu, Prahova e și cel mai vestic județ unde se observă anumite elemente de port sau obiceiuri asemănătoare cu cele din Moldova.

 Iochanan, on 29 decembrie 2014 - 17:38, said:

Aceeasi țară, doh!

 cstrife, on 29 decembrie 2014 - 19:37, said:

Io mi-s din Ploiesti, bre, si stiu ce-i ala borsul. Da' si bunica-mea din Dambovita stia. Cre' ca vorbesti prostii.

Uite articolul:

agrointel.ro/12651/cine-sunt-intreprinzatorii-romani-care-au-devenit-milionari-din-productia-de-bors/

Și da, Brăila, Buzăul, Prahova și Dâmbovița sunt în estul Munteniei, adică în apropierea Moldovei și au consumatori de borș.

De la doi producători de borș din Tecuci:

E adevărat că pastă de tomate, borș, bulion consumă mai mult Moldova decât Transilvania”. Laurențiu Cap Mare, șeful instalației de borș, detaliază: “Eu am rămas uimit, în sensul că nu mă așteptam să se vândă în anumite zone, Timișoara, Târgu Mureș sau zone din astea, dar uite că se vinde. În schimb nu vă pot spune orașele în care avem topul vânzărilor. Astea le știu doar eu. Vă pot însă spune că pe regiuni, cel mai mare consum îl înregistrăm pe Moldova, parte a Munteniei, până la Ploiești inclusiv. În Banat și Ardeal au alte obiceiuri, dar în Ardeal comparativ cu Oltenia a început să se caute. Depinde un pic și de tradiție”.


Deși vânzările de “borș ABC” suflă în ceafa vânzărilor competitorului “Dănilă”, specificul ABC SRL este că spre deosebire de Dănilă, care beneficiază de o vastă distribuție națională, ABC s-a extins cu precădere pe piața din Moldova și în Capitală, având distribuitori în București, Bacău, Bârlad, Huși, Buzău, Râmnicu Sărat, Galați, Brăila, Prahova și Dâmbovița. Cu toate acestea trebuie subliniat și că bazinul cel mai mare de consumatori de borș este localizat în Moldova, deci focalizarea ABC SRL pe o distribuție regională nu e deloc neinspirată.

Edited by cstrife, 29 December 2014 - 20:01.

Diferenta dintre bors si ciorba .....

 Iochanan, on 29 decembrie 2014 - 17:38, said:

Cicăleala. Atît!
Dintre virtuţi, niciuna.

Supa am simtit-o intideauna ca fiind ceva strain, sa nu sarim calul, dar ca ceva "exotic" ca si "salata boeuf".
In casa parinteasca se gatea rar supa. Gospodinele se intrceau in retete miraculoase de "galuste":
Primordiala era ciorba.
Imi aduc aminte cand prin anii '70 mergeam la la "tanti" sa cumpar bors.. Avea un mic labolator cu borcane mari in diverse stadii de fermentatie.

In Sibiu, o sora a mamei stabilita acolo, supa era la putere.
Si nici de de mamaliga nu prea aveau cunostinta.

Ciorba se acrește cu oțet. Dacă a mâncat cineva ciorbă în Turcia, ne poate informa dacă ciorba autentică se acrește. Ideea e că borșul trebuie acrit cu borș, dacă e acrit cu altceva atunci nu mai e borș.

Dan Alexe, un zăpăcit de altfel, are anumite preocupări interesante printre care și arta culinară. El spune că borșul este unul dintre chestiile autentic românești. Românești între ghilimele că la fel ca și în cazul plugușorului și a altor tradiții de iarnă e vorba de fapt despre ceva moldovenesc. Are un nume rusesc, dar dacă îi dai unui rus borș moldovenesc, spune că e supă stricată, pentru că va considera acreala ca un semn de fermentație.

Iată ce scrie Dan Alexe:

„Cu ocazia asta vreau sa risipesc și o serie de sub-mituri cretine: borșul nu e luat de la ruși… Numele vine de fapt de la ucraineni, care l-au dat si rușilor, însă ceea ce rușii și ucrainenii numesc borș (борщ) este o ciorbă de sfeclă roșie. Rușii și ucrainenii nu cunosc și nu folosesc zeama acră din tărâțe pe care noi am botezat-o impropriu cu numele împrumutat de la ei: borș.“

Edited by cstrife, 29 December 2014 - 21:07.

Corect, "zeama" ," ciorba" e nelipsita de la masa.
Si bineinteles BORSUL De TECUCI.

Off Topic.
Deja mi-ai facut pofta de un "bors" de fasole facut la cazan. Era singura mancare  comestibila din armata.
Ultima oara am mancat unul bun la "Hanul Conachi"

 tflorin40, on 29 decembrie 2014 - 21:01, said:

Exagerezi în privinţa supei. E o vorbă: dacă duminica nu e supăla masă, atunci nu e duminică. În timpul săptămînii ciorbele sunt la putere, deoarece sunt mai ieftine şi se prepară mult mai repede. În privinţa mămăligii, ai oarecum dreptate, ungurii şi saşii nu mănîncă deloc. Românii însă o savurează ori de cîte ori găsesc un lapte prospăt de bivoliţă sau un pui de casă. Dacă ai fost musafir la Sibiu, este normal să te fi servit cu supă, şi nu cu mămăligă cu lapte.

Slanina (ardeal) se numeste "sunca" in alte zone ale tarii. Se pot produce confuzii.

 cstrife, on 29 decembrie 2014 - 21:06, said:

Culmea ca in delta, borsul de peste se acreste cu otet. Am mancat si la Tulcea, si la Dunavat si la Gura Portitei. Peste tot otet. In schimb la restaurantele pescaresti din Bucuresti, am mancat bors de peste acrit doar cu bors.

Edited by Balamache, 29 December 2014 - 21:40.

Sadoveanu menționează de mai multe ori în povestirile lui pescărești cum lipovenii din Deltă făceau borș de pește cu cvas. Cvasul fiind ceva apropiat de bragă din ce-am citit. N-am avut ocazia să gust.