Adoptă un Ș

Mi-am scos din sertar Samsungul si am instalat Google Keyboard. Intr-adevar functioneaza bine. Sunt impresionat.
Am testat si eu tastarea gestuala cu cateva versuri dintr-o poezie a lui Bacovia (atatea cate mi-am reamintit) si nu am efectuat nicio corectura.
Functioneaza inclusiv cu tastatura Samsung.
(Dictarea nu functioneaza la fel de bine.)

_-_, on 17 aprilie 2015 - 17:55, said:

Eu sper ca Windows Phone 10 să adauge limba română la limbile suportate de modul lor de tastare gestuală – Word Flow. Le-am făcut o sugestie în acest sens.

Sper să ia în considerare părerea utilizatorilor. Concurența este cu un pas înainte.

vata_pa_batz, on 12 aprilie 2015 - 21:45, said:

Ba din contră, poate că e de la diacritice şi nu-ţi dai seama. Cei care susţin scrierea fără diacritice au ca principal argument rapiditatea scrierii, şi trebuie recunoscut că e un argument valabil. Se scrie mai repede fără diacritice decît cu diacritice, pentru simplul motiv că se folosesc mai puţine taste. Diferenţa nu e enormă, dar e sesizabilă. Sigur că scrisul fără diacritice e incorect, dar e inteligibil. Ca urmare, adepţii scrierii fără diacritice devin automat şi adepţi ai principiului "merge şi aşa", pentru că ei pun pe primul plan rapiditatea scrierii în detrimentul corectitudinii şi preciziei ei. Ei nu produc o scriere perfectă, ci una care merge, sau mai degrabă fuge. Probabil că obsesia rapidităţii scrierii se transferă cu timpul şi asupra citirii, aşa că aceiaşi anti-diacritici devin şi adepţi ai cititului rapid. Pe ei nu-i mai interesează în primul rînd conţinutul unui text, ci doar dacă acel text poate fi citit rapid sau nu.

Avem deci de-a face cu un fel de goană lingvistică permanentă în care se află adepţii scrierii fără diacritice. Ei îşi pierd răbdarea în faţa unui text mai lung şi în loc să-l parcurgă într-un ritm normal, preferă să treacă peste el în fugă sau chiar să-l ocolească de-a dreptul. Însă luptele nu se cîştigă prin astfel de comportamente de evitare a adversarului. Iar dezbaterile de idei sînt nişte lupte intelectuale, în care argumentele părţii adverse trebuie combătute, nu evitate. Sigur că postura de adversar al diacriticelor e una imposibil de susţinut raţional, pentru că corectitudinea, lucrul bine făcut, se impune mereu în faţa incorectitudinii, a lucrului făcut în pripă.

andreic, on 12 aprilie 2015 - 22:26, said:

Limbile care folosesc alfabet latin au în proporţie de aproape 100% litere identice cu cele din alfabetul latin sau englezesc. Există doar cîteva excepţii, nesemnificative ca număr, printre care ß-ul nemţesc, care nu e o literă latină. Dar marea majoritate a literelor cu diacritice sînt litere din alfabetul latin care au în plus o liniuţă, o căciuliţă, o codiţă sau nişte puncte. Chestia asta poate fi verificată în paginile de mai jos, unde se pot vedea aranjamentele de tastatură pentru limbile ce folosesc alfabetul latin.

http://en.wikipedia.org/wiki/QWERTY
http://en.wikipedia.org/wiki/QWERTZ
http://en.wikipedia.org/wiki/AZERTY

Toate celelalte limbi care au diacritice se află în situaţia Rumînei, adică folosesc pentru diacritice nişte litere latine modificate, nu nişte litere speciale nelatine. În toate aceste limbi se poate scrie fără diacritice, pentru că se poate deduce sensul din context. Francezii ar putea foarte bine să renunţe la diacriticele lor, pentru că ele sînt în principal accente (à, â, é, è, î, ô, û, ù), deci sunetul scris este acelaşi (a, e, i, o, u), indiferent dacă-l scriem cu accent sau nu. De exemplu "â"-ul Franţuzesc este un "a" mai lung, la fel cum "î"-ul Franţuzesc e un "i" mai lung. Singura diacritică Franţuzească care nu-i un accent este "c"-ul cu sedilă (ç), care se pronunţă "s", de exemplu în "ça" sau "façon". Dar şi aici se poate deduce sensul din context, de exemplu "ca va?" e uşor de intuit că reprezintă expresia "ça va?" (merge?, cum te simţi?), mai ales că cuvîntul "ca" nu există în Franceză. La fel stau lucrurile şi în cazul lui "façon" (fel, mod), neexistînd şi cuvîntul "facon" cu care să fie confundat. Deci chiar dacă în scris s-ar folosi "c" în loc de "ç", sensul ar rămîne uşor de dedus.

În marea majoritate a limbilor Europene lucrurile stau la fel, deci şi ele ar putea fi scrise fără diacritice (accente, umlauturi, sedile, bare, etc.), folosindu-se literele care nu au adaosul diacritic. Şi totuşi în toate celelalte ţări Europene cu excepţia Rumîniei se scrie cu diacritice şi nu se vine din partea populaţiei cu argumentul rapidităţii supreme a scrierii fără diacritice. Lucrul se explică foarte simplu:

Celelalte popoare Europene pun pe primul loc lucrul bine făcut, conform cu standardele de calitate, în timp ce Rumînii pun pe primul loc lucrul prost făcut, neconform cu standardele de calitate, pentru că "merge şi aşa". Nu e greu de aflat cine are dreptate în această dispută între Europenism şi Balcanism.

_-_, on 12 aprilie 2015 - 22:36, said:

Mă tem că partizanatul tău în favoarea scrisului fără diacritice îţi face din ce în ce mai mult rău. Nu-ţi dai seama de pericolul care te paşte prin îmbrăţişarea principiului "merge şi aşa". În ştiinţă, ca şi în ortografie, lucrurile trebuie să fie precise. Dacă respingi precizia ortografică, vei ajunge să respingi şi precizia ştiinţifică. Dar de fapt nu vei ajunge, ci ai şi ajuns deja în această situaţie. Pentru că altfel nu-mi pot explica de ce mi-ai adus ca argument articolul respectiv din Wikipedia, care nu are nimic de-a face cu ce ţi-am cerut eu.

Îţi reamintesc că ţi-am cerut să găseşti o susţinere ştiinţifică pentru afirmaţia ta cum că <<Cele doua grafii [cu diacritice şi fără diacritice] pot fi invatate si practicate fara probleme de orice persoana normala, deoarece din punct de vedere neurologic si psihologic, conditionarile privind fiecare grafie sunt plasate in portiuni diferite ale creierului, respectiv in "zone psihologice" diferite.>>. Tu spui că articolul de pe Wikipedia despre neuroştiinţa multilingvismului susţine afirmaţia făcută de tine, ceea ce e cu totul fals. În articolul de pe Wikipedia se iau în discuţie studii despre persoane bilingve, adică persoane care ştiu două limbi diferite, desemnate prin L1 şi L2. Uite cîteva extrase din articol:

<---------------------Începutul citatului------------->
"Functional neuroimaging research has shown that very early bilinguals display no difference in brain activation for L1 and L2 — which is assumed to be due to high proficiency in both languages. Additionally, in highly proficient late bilinguals, there is a common neural network that plays an important role in language production tasks; whereas, in late bilinguals, spatially separated regions are activated in Broca's area for L1 and L2. [...] With the use of PET in the study of late learners, regional cerebral blood flow (rCBF) distribution has been found to be comparable between L1 and L2. Repetition of words engages overlapping neural structures across both languages; whereas, differences in neural activation are only observed in the left putamen when individuals repeat words in their second language.[...] Groups of two orthographically and phonologically outlying languages (English and Mandarin) were the basis of analysis. [...] Also, brain activation of these two orthographically and phonologically outlying languages showed striking overlap (i.e. the direct contrast did not indicate significant differences)".

http://en.wikipedia....multilingualism
<---------------------Sfîrşitul citatului------------->

Articolul în cauză nu are nimic de-a face cu discuţia noastră, unde e vorba de unilingvism, nu de multilingvism. Rumîna scrisă cu diacritice sau fără diacritice rămîne aceeaşi limbă şi este absolut logic şi eficient ca creierul să nu folosească zone diferite pentru cuvintele scrise cu diacritice şi pentru cuvintele scrise fără diacritice. În definitiv e vorba de cuvinte extrem de asemănătoare ca formă, nu de cuvinte scrise cu alfabete diferite. Dar chiar şi în cazul unor limbi foarte diferite s-a demonstrat că există suprapuneri între ariile cerebrale activate în timpul testelor lingvistice la care au fost supuşi subiecţii studiilor.

În ştiinţă, rezultatele obţinute în anumite condiţii de testare nu se pot transfera după voie şi pentru situaţii complet diferite. Deci rezultatele studiilor despre persoanele bilingve nu pot fi considerate valabile şi pentru persoane ce folosesc aceeaşi limbă, scrisă în două moduri care diferă puţin între ele.

Repet, propagandiştii trebuie să ia în seamă faptul că nu mai sîntem în secolul 19, deci nu mai merge să spună orice pentru că sînt siguri că interlocutorii lor vor crede orice afirmaţii fără a le mai verifica.

Barboso, on 12 aprilie 2015 - 23:24, said:

Este păcat că nu cunoşti istoria limbii şi a poporului din care faci parte. Acest popor s-a denumit pe el însuşi RUMÎN, la fel cum şi-a denumit limba ca RUMÎNĂ. Numele de ROMÂN pentru popor, de ROMÂNĂ pentru limbă şi de ROMÂNIA pentru ţară sînt doar nişte plagiate ordinare după numele poporului antic Roman, pentru a crea impresia că RUMÎNII sînt de fapt urmaşii direcţi ai ROMANILOR antici, neamestecaţi cu alte popoare. Aceste nume false cu O şi  în loc de U şi Î au fost impuse de latinomani în secolul 19, iar azi ele predispun în mintea străinilor la confuzia cu numele Ţiganilor ("ROMANI people") şi cu cel al limbii Ţigăneşti ("ROMANI language"). De unde se vede că plagiatul, adică furtul de identitate făcut de latinomani, n-a rămas nepedepsit. Eu personal nu vreau să folosesc numele făcute prin plagiat de către preoţii greco-catolici ai Şcolii Ardelene, ci vreau să le folosesc numele neaoşe, care au fost date de strămoşii noştri.

Un text mic şi simplu (mesaj de pe forum, SMS, etc.) este citit la fel de rapid cu şi fără diacritice. Un text mai complex, literar sau ştiinţific, are nevoie de precizie, iar aceasta este dată doar de scrierea cu diacritice. În cazul unui text mai complex, scrierea fără diacritice este un handicap major. Ce se cîştigă prin rapiditatea scrierii se pierde prin lentoarea citirii. Noi vorbim aici de găsirea unei scrieri care să fie potrivită pentru toate textele, simple sau complexe. Această scriere este doar cea cu diacritice, pentru că ea aduce corectitudine şi precizie, în timp ce scrierea fără diacritice aduce incorectitudine (cuvinte inexistente în dicţionar, timpi verbali greşiţi, articulare greşită a substantivelor şi adjectivelor) şi confuzie.

Nero-d, on 13 aprilie 2015 - 07:04, said:

Grafia Franceză poate exista bine-mersi fără semne speciale, aşa cum am arătat mai sus. Ba chiar se poate spune că e mai uşor de înţeles un text Franţuzesc scris fără diacritice decît unul Rumînesc scris fără diacritice. Şi asta pentru că în franceză diacriticele (cu excepţia lui "ç") reprezintă accente, adică instrucţiuni referitoare la pronunţia sunetelor. Literele franţuzeşti "à, â, é, è, î, ô, û, ù" nu desemnează sunete diferite faţă de "a, e, i, o, u", ci aceleaşi sunete pronunţate în moduri diferite (mai înalt, mai jos sau mai lung). În Rumînă situaţia e diferită, pentru că literele "ă, î, ş, ţ" desemnează sunete diferite faţă de cele scrise cu "a, i, s, t".

În ce priveşte cunoaşterea limbii Engleze, faci nişte afirmaţii hazardate. Germanii şi Norvegienii (ca dealtfel şi celelalte popoare Germanice, adică Olandezii, Danezii şi Suedezii) ştiu mult mai bine Engleza decît Rumînii, pentru că o învaţă mai uşor, fiind înrudită cu limba lor maternă. Ei s-ar putea descurca fără probleme cu SO în Engleză, dar preferă să folosească SO în limba lor maternă, pentru că nu o socotesc inferioară Englezei, aşa cum consideră Rumînii, "Latinii" care-şi dispreţuiesc limba "Latină" şi iubesc o limbă Germanică, Engleza.

andreic, on 13 aprilie 2015 - 08:38, said:

Este interesant că pui semnul egal între corect şi oficial, deşi ar fi trebuit să ştii deja că acest lucru este greşit. Gîndeşte-te că o mare perioadă de timp teoria oficială despre Sistemul Solar era că Pămîntul se află în centrul acestuia, iar cine nega teoria oficială putea să-şi piardă chiar şi viaţa. Şi ăsta e doar unul din cazurile în care s-a impus în mod oficial o teorie greşită. În general, acolo unde ideologia primează în faţa raţiunii, teoria oficială este falsă. Ortografia limbii Rumîne este un domeniu în care ideologia latinomană a impus tot felul de prostii care fac limba mai greu de scris şi de vorbit.

Eu personal refuz să folosesc scrierea "oficială" recomandată de Academie, pentru că nu sînt fraier să folosesc două litere (Î şi Â) pentru acelaşi sunet şi nu sînt dispus să înlocuiesc un cuvînt neaoş Rumînesc ("sînt") cu un cuvînt străin Latinesc ("sunt"), care se pronunţă mai greu şi afectează cursivitatea vorbirii. Pe scurt, nu sînt dispus să scriu după cum au stabilit nişte preoţi greco-catolici latinomani în secolul 19. Eu folosesc în scris o limbă raţională ("Î" peste tot) şi naţională ("sînt"), nu una iraţională ("Î" la marginea cuvintelor şi "Â" în centrul lor) şi antinaţională ("sunt").

_-_, on 13 aprilie 2015 - 09:28, said:

Ceea ce eviţi tu să spui este că cele două grafii nu pot fi puse pe picior de egalitate, pentru că una din ele este corectă (grafia cu diacritice), iar cealaltă este incorectă (grafia fără diacritice). Diacriticele aduc atît precizie, cît şi corectitudine, în timp ce lipsa lor aduce imprecizie şi incorectitudine. Simplificarea grafiei nu se poate accepta dacă acest lucru duce la incorectitudine ortografică şi la confuzie de sensuri. De aceea grafia fără diacritice nu are nici o şansă să se impună pe termen lung şi se vede încetul cu încetul dată la o parte de grafia cu diacritice.

Abandonarea diacriticelor nu este un lucru firesc, din moment ce sunetele desemnate de diacritice se folosesc în continuare. Este nefiresc ca nişte sunete importante ale limbii Rumîne să nu aibă un corespondent grafic precis. Apariţia grafiei fără diacritice nu este un fenomen natural, pentru că dacă ar fi fost natural, atunci s-ar fi manifestat de multă vreme şi ar fi apărut pe cînd se scria majoritar de mînă. Apariţia acestei grafii greşite este un fenomen artificial produs de prezenţa exclusivă pe piaţă timp de foarte mulţi ani a tastaturilor fără diacritice. Oamenii au văzut că pe tastatură nu figurează şi taste pentru sunetele Ă,Î,Ş,Ţ şi şi-au închipuit că la calculator nu se poate scrie decît cu literele alfabetului Englezesc. La asta s-a adăugat faptul că autorităţile din domeniul ştiinţific şi educaţional (Academia şi Ministerul Educaţiei) nu au protestat faţă de absenţa tastaturilor cu diacritice, deci au susţinut în mod tacit scrierea greşită, fără diacritice, pentru că aceasta este pe placul străinomanilor (latinomani şi anglomani) care conduc cele două instituţii. Deci scrierea fără diacritice nu e un fenomen natural, declanşat printr-o evoluţie internă a limbii, ci un fenomen artificial, apărut din considerente exterioare limbii.

Accentele nu sînt sunete, ci doar indicaţii pentru pronunţarea unor sunete. Diacriticele Rumîneşti sînt sunete de sine-stătătoare şi trebuie să fie prezente în scris alături de celelalte sunete ale limbii Rumîne. Mai mult, este înjositor ca în scrisul Rumînilor să-şi poată face loc litere ale limbii Engleze, ca Q şi W, iar unele litere ale limbii Rumîne (Ă,Î,Ş,Ţ) să lipsească. Dacă Engleza se poate scrie corect la calculator de către Rumîni, atunci şi Rumîna trebuie să poată fi scrisă corect de către Rumîni.

Bursul, on 13 aprilie 2015 - 18:00, said:

Lista cu ce ai de cîştigat dacă scrii cu diacritice:

1. Imagine de om educat, care a învăţat la şcoală toate literele alfabetului şi le foloseşte în scris.
2. Toate cuvintele din textul scris se regăsesc în dicţionar ("castigat" nu există în dicţionar).
3. Toate cuvintele scrise au sensul potrivit pentru contextul în care se află ("daca" nu are sensul lui "dacă").
4. Lipsa confuziei între timpul prezent ("există, urcă") şi timpul imperfect ("exista, urca").
5. Lipsa confuziei între un substantiv nearticulat ("listă") şi unul articulat ("lista").
6. Lipsa confuziei între un adjectiv nearticulat ("grasă, slabă, frumoasă") şi unul articulat ("grasa, slaba, frumoasa").
7. Nu mai trebuie să adaugi manual diacritice în situaţiile în care eşti obligat să scrii cu diacritice.

În ce priveşte substituirea diacriticelor cu grupuri de litere, trebuie să ştii că latinomanii se opun cu vehemenţă la asta, altfel ar fi instituit-o de la început, din secolul 19. Ca urmare a opoziţiei latinomanilor, grafia cu SH şi TZ în loc de Ş şi Ţ a fost combătută activ pe internet şi nu s-a putut impune. În schimb, grafia cu S şi T în loc de Ş şi Ţ a fost promovată în mod tacit de latinomani, care au urît dintotdeauna diacriticele şi sunetele Nelatine desemnate de ele. Urmarea este că această grafie incorectă, dar pe placul latinomanilor, este folosită de majoritatea populaţiei.

Purpura, on 13 aprilie 2015 - 20:13, said:

E greu la început, dar numai pentru o perioadă scurtă, de cîteva săptămîni. După aceea creierul se adaptează şi ajustează reflexele în mod corespunzător. Există şi varianta în care nu trebuie să apeşi pe alte litere decît cele deja folosite la scrierea fără diacritice. Dacă foloseşti maparea de tastatură RO pentru programatori (inclusă în SO Windows Vista şi mai nou) vei putea scrie Î prin apăsarea în acelaşi timp pe AltGr (Alt dreapta) şi pe I. La fel stau lucrurile pentru Ă (AltGr + A), Ş (AltGr + S), Ţ (AltGr + T), Â (AltGr + Q). Practic nu foloseşti decît o tastă în plus faţă de cele cu care erai deja obişnuită.

_-_, on 17 aprilie 2015 - 19:00, said:

Scrierea de mînă a devenit şi ea disponibilă pe dispozitivele cu SO Android (4.0.3 sau mai mare).
Trebuie instalată aplicaţia următoare: Google Handwriting Input

Edited by Crugasic, 20 April 2015 - 17:51.

Quote

Nu-ti mai da tu cu presupusul ce cunosc si ce nu cunosc eu !
Ce faci tu este ipocrit pt unu' care, chipurile, lupta ca sa pastreze corectitudinea limbii, si-n plus este cam la fel de penibil ca si romgleza.  Ori respecti normele si denumirile actuale, ori "o arzi istoric" si scrii folosind chirilice si limbajul din secolul XVI.  Strutocamila actuala te umple de rahat.

Edited by Barboso, 20 April 2015 - 18:28.

Este adevarat ca la ora actuala hardware-ul si software-ul sunt mai "prietenoase" cu diacriticele din limba roumana si probabil ca in viitor diacriticele nu vor mai produce niciun fel de probleme.
Insa lipsa tastaturilor cu diacritice roumanesti (pe vremea cand se utilizau masini de scris), lipsa intregului set de caractere utilizat in grafia roumaneasca din setul de caractere ASCII pana la introducerea codului de pagina 852 si a driverului care continea layoutul de tastatura pe care astazi il denumim Legacy, numarul redus de fonturi CE din versiunile vechi de Windows s.a.m.d. reprezinta un moment istoric important in evolutia grafiei roumanesti.
Acest moment istoric ne-a demonstrat ca utilizam caractere in plus, caractere care nu ar fi trebuit sa existe niciodata, nu doar in limba roumana, ci in nicio limba. Tehnologia ne-a demonstrat ca scrierea trebuia sa ramana simpla.
Ghinionul nostru a fost acela ca nu noi am inventat computerul. Altfel restul lumii ar fi avut probabil tastaturi prea complicate care ocupa mai mult spatiu pe masa (pe langa alte neajunsuri) si ar fi fost dezavantajati vorbitorii limbilor in care s-a adoptat o scriere bazata strict pe alfabetul latin.
Limba engleza care cuprinde mult mai multe foneme decat exista in limba roumana ne-a aratat ca o limba bogata in foneme poate avea drept corespondent in scriere o cantitate redusa de grafeme. Ne-a aratat (culmea!) ca printre vorbitorii nativi de limba engleza exista mai putine cazuri de dislexii decat in alte limbi, cum ar fi limba roumana. Ne-a aratat ca invatarea unei scrieri este la fel de simplu de invatat ca si limba vorbita (ca poti invata fiecare cuvant cu scrierea lui).
Iar roumanilor (unora), desi le-ar veni mult mai usor sa adopte o scriere bazata pe principii etimologice si cu un numar redus de caractere li se pare firesc sa conserve greseala facuta in secolul al XIX-lea.
Din punctul meu de vedere atat scrierea cu diacritice cat si cea fara diacritice sunt imperfecte. Ar trebui sa adoptam o scriere noua bazata strict pe alfabetul latin (pentru aceasta ar fi suficienta rescrierea cuvintelor ce pot produce confuzii si conservarea cuvintelor imprumutate in forme cat mai apropiate de cele din limbile originare). Dar in lipsa unui nou sistem de scriere ne vom confrunta in continuare atat cu scrierea "clasica" (cu diacritice) cat si cu scrierea "moderna" (fara diacritice).
De ce, in ciuda faptului ca la ora actuala diacriticele nu mai constituie o mare problema in raport cu utilizarea tehnologiei informatice si a comunicatiilor, continua sa fie utilizata si scrierea fara diacritice? Exista multe cauze si motive. Unul dintre motive este acela ca scrierea fara diacritice pur si simplu functioneaza. Nu reprezinta un obstacol in intelegerea unui mesaj. Din moment ce nu reprezinta un obstacol, atunci in niciun caz nu poate fi interpretata ca fiind gresita. Imperfecta, poate. Nu exista scriere perfecta. Dar "gresita" sub nicio forma nu este.

Edited by _-_, 20 April 2015 - 18:54.

pai nici masina de scris n-a fost inventata de romani si nu au aranjat romanii literele pe tastatura
aproape toate (marea majoritate) masinile de scris folosite in RO aveau diacritice si se foloseau
faptul ca nu toate dispozitivele sunt compatibile cu diacriticele e o problema... nu poti sa te adaptezi instant pe fiecare dispoizitiv
dar fara diacritice poti scrie pe oricare
viteza... viteza nu trebuie ignorata... traim in secolul supervitezei... viteza conteaza! si conteaza foarte mult (si din ce in ce mai mult)
viteza e de preferat corectitudinii, atunci cand nu este afectat intelesul si comunicarea... am mai mentionat prescurtarile pe chat
"bottom line", consider mai importanta invatarea si folosirea limbii engleze (sau altei limbi de circulatie) decat scrierea limbii romane corect...
limba romana, e a noastra, ne e draga, ne mai lovim de ea pe ici pe colo... dar e lipsita de perspectiva... e o limba din ce in ce mai moarta...
e suficient c-o citim... nu sunt motive s-o promovam

asa este... scrierea moderna... adaptata noilor nevoi...

iar daca s-a ajuns la campanii gen "adopta un Ş", "evolutia" e clara... iar disperatii se identifica

Edited by Nero-d, 21 April 2015 - 06:00.

Nero-d, on 21 aprilie 2015 - 05:39, said:

De fapt, se folosea layoutul german, iar diacriticele se plasau separat. Nu erau realmente tastaturi romanesti. Pentru ș si ț se tasta cate o virgula care nu nimerea intotdeauna exact sub litera, iar pentru ă si î se utilizau accente ori chiar "umlauturile" (trema).
Inainte dactilografele aveau probabil timp ca sa puna si diacritice, dar nu erau intotdeauna puse.

Edited by _-_, 21 April 2015 - 06:25.

nu ma face sa-mi consult masina de scris!   (nu de alta dar o scot greu de unde e bagata)(cred totusi ca e o idee buna s-o scot... o pun pe OLX)
sunt sigur ca avea diacritice
erau intradevar niste chestii pentru care dadeai backspace dar nu mai tin minte bine

dactilografia ar trebui sa fie materie incepand din clasele primare (nu religia )

Edited by Nero-d, 21 April 2015 - 06:40.

_-_, on 20 aprilie 2015 - 18:52, said:

Așa e, o limbă cu multe foneme ca engleza se poate scrie și cu puține grafeme. Dar cu ce preț? În cît timp își învață anglofonii ortografia? De ce mai au ei spelling bees în clasa a opta? A opta! În România ortografia se termină în clasa I, după care mai rămîn chestii de cratime, punctuație, majuscule etc. De ce sînt atît de mulți adulți anglofoni, inclusiv din cei cu carte, care nu nimeresc ortografia cuvintelor?

Pentru că ortografia engleză e sălbatică, mult prea neregulată. Ei vor s-o schimbe, s-o facă fonemică, iar dumneavoastră vreți să-i luați exemplul?! Se cheamă pipi împotriva vîntului.

Nu e adevărat că românilor le-ar veni „mult mai ușor” să adopte o scriere etimologică (mult mai ușor decît ce?). Școala Ardeleană a vrut asta, Academia Română a vrut și ea asta, dar românii s-au împotrivit. Era mult prea mare bătaia de cap. Trebuia să știi latina și cîteva limbi străine numai ca să fii în stare să scrii cît de cît corect. Și spun „cît de cît” pentru că este imposibil să stabilești niște criterii de scriere etimologică pe care să le poți aplica fără ezitări, chiar presupunînd că știi perfect toate limbile. Unde te întorci în timp cu etimologia? Dacă împrumuți un cuvînt din franceză, pe care francezii l-au moștenit din latină, pe care romanii l-au împrumutat din greacă, cum îl scrii? Ca în franceză? Ca în latină? Ca în greacă? Sau cauți și mai departe? Apoi ce faci cu un cuvînt la care etimologia e necunoscută sau la care există două-trei teorii privind originea cuvîntului? Ca în ce limbă îl scrii? Și la urma urmei de ce să-l scrii în limba altora? Ce, limba ta are rîie?

Și așa mai departe, problemele se țin lanț. Iar ele se cunosc de multă vreme, încă de cînd se mai luptau fonetiștii cu etimologiștii în secolul 19. S-au încercat tot felul de ortografii, de la extrem de fonemice la extrem de etimologice trecînd printr-o mare varietate de soluții intermediare. Procesul istoric a ajuns la o concluzie clară: cea mai bună ortografie e cea bazată pe principii fonemice, care includ cîteva concesii morfologice și eventual permit cîteva excepții de natură etimologică (de exemplu la nume de persoane). Iar evoluția ortografiei noastre în direcția asta a mers sistematic, începînd cu sfîrșitul secolului 19, cu o excepție măruntă în 1964 și una ceva mai mare în 1993 (singura reformă făcută de incompetenți). Dar marile reforme ortografice de la noi asta au făcut mereu: s-au îndepărtat de etimologic și s-au apropiat de fonemic.

_-_, on 20 aprilie 2015 - 18:52, said:

Din inerție, lene, indiferență, incompetență sau la unii din încăpățînare. Din ce în ce mai rar motivul e de natură tehnică.

_-_, on 20 aprilie 2015 - 18:52, said:

Scrierea fără diacritice este greșită potrivit singurului criteriu valabil: dacă respectă sau nu normele ortografice.

Și nu e adevărat că nu reprezintă un obstacol. Încercați să citiți un roman, o poezie, un text de lege sau un articol științific scrise fără diacritice.

Edited by AdiJapan, 21 April 2015 - 07:25.

AdiJapan, on 21 aprilie 2015 - 07:21, said:

Am spus ca "le-ar veni mult mai usor sa adopte o scriere bazata pe principii etimologice si cu un numar redus de caractere", decat sa se descurce in "hatisuri" de cuvinte precum in exemplificarea data aici: http://forum.softped...0#entry17065386
Tot acolo am mentionat ca nu este necesar sa adoptam nici o grafie strict etimologica si nici strict fonemica, (deorece nu ar avea rost sa stergem cu buretele tot ceea ce s-a cladit pana in zilele noastre in materie de scriere a limbii), ci sa efectuam modificari doar in situatiile in care devine necesar acest lucru cum ar fi: eliminarea confuziilor produse de lipsa diacriticelor, eliminarea dubletelor, tripletelor etc. cauzate de incercari de a scrie cuvintele cum se aud, in favoarea unei singure forme (o forma identica sau cat mai apropiata de cuvintele din limbile din care au fost imprumutate) s.a.m.d.

AdiJapan, on 21 aprilie 2015 - 07:21, said:

In unele situatii este adevarat, dar la fel de real este si faptul ca scrierea fara diacritice este functionala.

AdiJapan, on 21 aprilie 2015 - 07:21, said:

Asa cum am precizat si cu alte ocazii: exista extrem de rare situatii in care se pot produce confuzii. Confuziile ar putea fi evitate prin simpla cunoastere a situatiilor ce pot produce confuzii si scrierea cuvintelor respective in forme care sa nu mai produca nicio confuzie.

AdiJapan, on 21 aprilie 2015 - 07:21, said:

Normele ortografice sunt pur si simplu invechite.
Am dat anterior exemple de omonime pe care normele ortografice actuale nu le rezolva in niciun fel: http://forum.softped...6#entry17028072
Exista ziare/ reviste online care au adoptat scrierea fara diacritice. Exemple: ziare.com, www.hotnews.ro etc.
Pe majoritatea forumurilor din Roumania se scrie, in general, fara diacritice.
Toate aceste situatii demonstreaza ca nu este "gresita". Sunt prea multe situatii dupa anii '90 in care se utilizeaza scrierea fara diacritice ca sa mai poata fi considerata o greseala.

Edited by _-_, 21 April 2015 - 08:05.

AdiJapan, on 21 aprilie 2015 - 07:21, said:

CARE norme ca sint in continua schimbare? Sint gresite brusc toate scrierile existente? Si nu, o reforma la vreo 10 ani NU e normal (desi probabil celor mai tineri 10 ani li se par o vesnicie), e chiar mai putin decit un ciclu de cind invata omul sa citeasca pina iese din scoala. Pentru cine vrea sa vada reviste de calculatoare de dinainte de "reforma sunt": http://forum.softped...revista-hobbit/

AdiJapan, on 21 aprilie 2015 - 07:21, said:

Pentru mine nu prezinta absolut nici un obstacol si citesc exact tot ce ai enumerat mai putin legi toata ziua. Majoritatea fara diacritice dar asta mai mult conjunctural pentru ca articolele stiintifice, romanele si poeziile in romana care se si potrivesc cu interesele fiecaruia se termina destul de repede si trebuie sa te reorientezi la alte limbi.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Soluția pentru eliminarea confuziilor produse de lipsa diacriticelor e evidentă: scrierea cu diacritice.

Trecerea unui cuvînt la scrierea fonemică trebuie să favorizeze varianta aflată în uzul îngrijit. Nu trebuie favorizată varianta cea mai apropiată de limba de origine. un cuvînt împrumutat devine românesc. Nu avem nici un fel de datorie față de limba de origine. De exemplu cuvîntul viteză îl scriem așa și îl pronunțăm așa, nu vites.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Da, e funcțională, adică merge și-așa.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Confuziile sînt mult mai frecvente decît „extrem de rare”. Apoi nu numai confuziile contează, ci și împiedicările: citești mai întîi într-un fel, apoi ajungi la mijlocul frazei și îți dai seama că trebuia citit altfel. Pînă la urmă reușești să citești toată fraza și să înțelegi ce-a vrut să zică, fără confuzii, dar efortul a fost dublu. Asta mi se întîmplă frecvent cu pentru că și pentru ca.

Evitarea situațiilor care pot produce confuzii e doar o teorie. Mulți spun așa, dar nimeni nu se îngrijește de asta, cu rare excepții. Atunci cînd scrii (mai ales rapid, fără diacritice) nu-ți dai seama decît rar unde vor fi probleme la citire. Asta dintr-un motiv simplu: tu știi ce ai de zis, deci pentru tine confuzia nu există, în timp ce cititorul are acces numai la text, nu și la creierul tău.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Nu. Învechită e tehnologia la care încercați să adaptați ortografia. Scrisul îl avem pentru sute de ani de acum înainte (să zicem), dar problemele cu diacritice au fost doar în copilăria mediului digital.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Omografele reprezintă o fracțiune infimă din lexic. Chiar și așa, ele reprezintă o problemă, mai ales dacă nu sînt în același timp și omofone. Dar numărul omografelor crește mult cînd scriem fără diacritice. În loc să rezolvăm o problemă, o amplificăm.

Exemplele dumneavoastră cu broasca și zebra sînt puerile și oricum sînt în majoritate de omofonie, adică nici cînd vorbim sensul nu se clarifică decît din context. Scrisul nu e chemat neapărat să facă ordine în vorbire, ci în primul rînd să înregistreze vorbirea așa cum e.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Să le fie rușine. Sînt fie leneși, fie incompetenți.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Irelevant. Dar ați observat că pînă și pe forumuri numărul celor care scriu cu diacritice a crescut semnificativ în ultimii ani? Acum 5-10 ani eram practic singur, acum mă pierd în mulțime.

Ca să demonstrez că e irelevant: în scrisori majoritatea oamenilor fac praf regulile de punere a virgulei, ba chiar și a cratimelor, dar asta nu înseamnă că e corect cu virgule și cratime puse aiurea. Normele ortografice nu le face vulgul. Chiar acceptînd că ele se stabilesc și prin constatarea uzului, ceea ce e parțial adevărat (dar ortografia e standardizată de specialiști, spre deosebire de limbă), ceea ce contează nu e uzul general, ci uzul îngrijit.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 07:54, said:

Nu demonstrează. Scrisul fără diacritice este în continuare greșit.

f300, on 21 aprilie 2015 - 08:15, said:

Normele ortografice or fi în continuă schimbare, dar scrisul cu diacritice e singurul corect de cel puțin 130 de ani încoace.

f300, on 21 aprilie 2015 - 08:15, said:

Aș avea nevoie de dovezi pentru „absolut nici un obstacol”. Mi se pare mai mult o afirmație din necesități retorice decît una care să corespundă realității.

Dar hai să presupunem că există și oameni pe care lipsa diacriticelor într-un text mai complex decît un SMS nu-i deranjează. Rămîne valabil că există ceilalți oameni, pe care îi deranjează. Și nu cred că e cineva deranjat de prezența diacriticelor (sau or fi și bolnavi din ăștia, dar cu siguranță foarte puțini). Concluzia? Tot mai bine e să scriem cu diacritice.

_-_, on 21 aprilie 2015 - 06:20, said:

Am adunat ceva poze cu mașini de scris românești la tastatura.info.

Aproape toate erau QWERTZ, dar au existat și excepții QWERTY: FlyingFish la mașinile de scris mecanice, Sharp la mașinile de scris cu motor electric.

Edited by cristianadam, 21 April 2015 - 09:26.

m-ati ambitionat...
deci mi-aduc aminte bine... nu m-a inșelat memoria
pentru litelele mici existau taste dedicate... la literele mari se folosea virgula, caciulita dupa caz si backspace

 IMG_20150421_103115.jpg   139.38K   13 downloads

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decat un nume adunat pe o carte,
In seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe branci
Si care, tanar, sa le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Aseaz-o cu credinta capatai.
Ea e hrisovul vostru cel dintai.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele varsate-n mine.
Ca sa schimba m, acum, intaia oara
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batranii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leaga ne urmasilor sta pani.
Si, framantate mii de saptamani
Le-am prefacut in versuri si-n icoane,
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strans l-am preschimbat in miere,
La sand intreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, si torcand usure
Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure.
Am luat cenusa mort ilor din vatra
Si am facut-o Dumnezeu de piatra ,
Hotar inalt, cu doua lumi pe poale,
Pazind in piscul datoriei tale.
Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara,
Pe care ascultand-o a jucat
Sta panul, ca un tap injunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte
Si izbaveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
Iesita la lumina din pa dure
Si dand in varf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii intregi.
Intinsa lenesa pe canapea,
Domnita sufera in cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
Impa rechiate-n carte se ma rita,
Ca fierul cald imbratisat in cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste,
Far-a cunoaste ca -n adancul ei
Zace mania bunilor mei.

Poate n-o să credeți, dar e varianta de pe www.poeziile.com și nu de pe www.aprozarele.org
Dacă nu vă creează nici o neplăcere, nici un disconfort, n-o să susțin eu că e altfel.

Nero-d, on 21 aprilie 2015 - 05:39, said:

Cred că este mai important modul în care tastăm. O dată ce înveți să tastezi cu toate degetele și fără să te uiți la tastatură viteza vine de la sine

Am decis să fac Testul de scriere la tastatură cu diacritice. Am ieșit pe primul loc (rezultatele sunt din ultimile 30 de zile) cu o viteză de 347 caractere pe minut și o acuratețe de 95,53%. Pe primul loc la testul fără diacritice se află „Liviu Boboc” cu o viteză de 608 caractere pe minut și o acuratețe de 98,58%.

Eu folosesc aranjamentul „Română Programatori” și nu „Română Standard”, fapt care mă încetinește un pic, dar nu știu dacă chiar aș avea un avantaj să scriu toate diacriticele cu degetul mic de la mâna dreaptă.

Aranjamentul Popak cu siguranță ajută la viteză, dar suportul pentru Popak nu este așa de răspândit.

Eu am învățat să scriu cu toate degetele acum cincisprezece ani. Am folosit un program pentru Windows 3.11 numit „Typing Tutor 6” și mi-a luat o lună de zile (~30 minute pe zi).

Barboso, on 20 aprilie 2015 - 18:27, said:

Normele/denumirile care sînt greșite și mincinoase trebuie schimbate. Iar schimbarea nu se poate promova dacă practici în continuare normele și denumirile respective. Mi-aduc aminte că era cineva pe-aici care spunea că poți să susții anularea contrareformei ortografice din 1993, dar pînă cînd se va întîmpla asta trebuie să scrii cum s-a decis atunci de către academicieni. Sigur că da... Rumînii sînt sfătuiți să stea cu capul plecat în fața unor netrebnici pe care-i plătesc din propriul buzunar și care își bat joc de ei îngreunîndu-le comunicarea scrisă și vorbită în limba maternă... Astea sînt trucuri ale propagandiștilor latinomani cu care au reușit să-i prostească pe unii în anii '90, dar care nu mai țin în ziua de azi.

Dacă susții un anumit lucru, atunci trebuie să fii primul care să-l aplici, pentru a avea credibilitate și pentru a-l face cunoscut. Latinomanii și-au dorit dintotdeauna să dispară denumirea istorică a poporului, aceea de "Rumîn", pentru ca lumea să creadă că denumirea de "Român" (inventată de latinomani) este cea adevărată. Nu văd de ce le-aș acorda această satisfacție unor propagandiști străinomani care au făcut numai rău poporului Rumîn și limbii Rumîne.

Dar ai și tu dreptatea ta, Barboso. Limba Rumînă a fost scrisă cu alfabetul chirilic timp de peste 300 de ani, deci este intim legată de acest alfabet, care, datorită bogăției lui în litere, i-a permis limbii să-și păstreze fonetismul originar. Fără alfabetul chirilic, astăzi am fi vorbit probabil o limbă ca cea scrisă de cei care nu folosesc diacritice, iar limba respectivă ar fi fost una falsă, pentru că i-ar fi lipsit legătura fonetică cu limba veche a strămoșilor noștri. Deci alfabetul chirilic merită să nu fie uitat, și ca atare voi scrie în mesajele mele și cu acest alfabet, la care am adus unele modificări, de exemplu C este scris ca Ч peste tot, deci CE, CI = ЧЕ, ЧИ, iar CHE, CHI = ЧХЕ, ЧХИ. La fel, GE, GI = ГЕ, ГИ și GHE, GHI = ГХЕ, ГХИ. În acest fel limba scrisă cu alfabet Chirilic va fi mai asemănătoare cu cea scrisă cu alfabet Latin, și evident va fi mai ușor de scris, menținîndu-se reflexele de scriere deja existente, pentru că folosesc o mapare specială făcută de mine, care pune majoritatea literelor Chirilice pe aceleași taste cu corespondentele lor Latine.

Ын че привеште фолосиреа унеи лимби асемэнэтоаре чу чеа дин секолул 16 (ечстраординар де неаошэ ши де фрумоасэ), маи ам де лучрат ла аста.

_-_, on 20 aprilie 2015 - 18:52, said:

Scrierea se poate simplifica, de exemplu prin renunțarea la litera inutilă Â, care desemnează același sunet ca litera Î. În acest caz limba nu pierde nimic (sunetul Î este scris în continuare în mod corect), iar scrierea se simplifică. Caracterul  este unul redundant (în plus), care poate fi scos din limbă fără nici o consecință negativă. Dar cazul literelor Ă,Î,Ș,Ț este cu totul diferit. Scrierea fără diacritice nu a demonstrat că aceste caractere sînt în plus, ci a demonstrat că un text se poate înțelege și fără ele, ceea ce nu era deloc o noutate. Trebuie știut faptul că literele Ă,Î,Ș,Ț au fost construite în mod special pentru a semăna cu A,I,S,T, din considerente pur etimologice. Adică s-a vrut ca cuvintele Rumînești moștenite din Latină să semene cît mai mult cu variantele lor originale.

În alfabetul Chirilic cele 4 sunete Rumînești Nelatine aveau niște litere speciale (Ъ, Ѫ, Ш, Ц) care nu semănau cu literele Chirilice pentru A,I,S,T (A, И, С, Т). Asta arată că sunetele respective erau puse pe același nivel de importanță cu celelalte sunete vorbite. Latinomanii sînt cei care au degradat cele 4 sunete de la statutul lor de sunete primordiale ale limbii, la statutul de sunete derivate din cele latinești A,I,S,T. Evident că scopul latinomanilor era de fapt să scoată cu totul din limbă cele 4 sunete Nelatine, însă cu toate sforțările lor, acest lucru nu a fost posibil, limba rezultată fiind prea stranie pentru populație, care a respins-o. Dar de atunci s-a păstrat ideea greșită că aceste sunete sînt de fapt sunetele A,I,S,T puțin modificate, ceea ce este o greșeală.

Sunetele Ă,Î,Ș,Ț nu au de-a face cu limba Latină și ele sînt probabil moștenite de la Dacо-Geți. Sigur că aceste sunete se regăsesc și în limbile Slave vecine, dar nu se poate spune că ele vin din limba Slavă comună, pentru că așa cum se știe, limba Dacă era înrudită cu limbile Balto-Slave, deci asemănarea fonetică cu ele era foarte probabilă. Ca urmare, sunetele Ă,Î,Ș,Ț ar putea să provină din limba Dacă și să nu fi fost preluate ulterior din limba folosită de Slavii care s-au stabilit pe aceste meleaguri și au contribuit la formarea poporului Rumîn și a limbii Rumîne.

<----------------------Ынчепутул читатулуи-------->
"Лимба трачилор, дупэ чум ау реушит сэ обсерве о сеамэ де филологи, пе база унор елементе, дин пэчате, сэраче ши диспарате, фэчеа парте дин мареа фамилие а граиурилор индо-еуропене, фиинд инчлусэ ын група сатем. Еа ера ынрудитэ чу лимбиуле балто-славе ши чу челе ираниене."

Аурел Рустоиу - Дачиа ынаинте де Романи (ын чартеа "Историа Лиустратэ а Ромыниеи", чоордонатори Иоан-Аурел Поп ши Иоан Болован, Едитура Литера Интернационал, Бучурешти-Чишинэу-Члуж, 2009 - паг. 28)
<----------------------Сфышитул читатулуи-------->

În concluzie, sunetele Ă,Î,Ș,Ț reprezintă legătura limbii noastre de azi cu limba vorbită de strămoșii noștri Daco-Geți. Din cauza asta mă miră enorm faptul că mulți dacofili (iubitori de Daci), ca să nu mai vorbesc de dacomani, nu-și dau seama că scriind fără diacritice îndepărtează limba țării de strămoașa ei, limba Dacă, și populația țării de strămoșii ei, Dacii.

Dar să revenim la discuția noastră despre impactul tehnologiei asupra limbii. A susține că "tehnologia a demonstrat că scrierea trebuie să rămînă simplă" este o afirmație fără nici o bază. Tehnologia n-a avut nici un impact asupra limbii scrise de celelalte popoare, indiferent de alfabetul folosit de ele. Din contră, tehnologia s-a adaptat la scrierea diverselor limbi (vezi apariția codării Unicode) și nu invers. Calculatoarele nu au schimbat scrierea limbilor Spaniolă, Germană, Chineză, Franceză, Finlandeză, Rusă, Hindi, etc., doar au permis scrierea și pe un suport virtual, nu numai pe cel fizic de hîrtie. A generaliza cazul particular al unui popor balcanic renumit prin lenea lui (vezi povestea lui Creangă cu leneșul care preferă să moară decît să facă un mic efort) la scara întregii lumi este o greșeală evidentă. Nici măcar în Rumînia nu s-a schimbat nimic la nivel oficial, adică limba Rumînă corectă este considerată în continuare cea scrisă cu diacritice.

Tehnologia nu a avut deci nici o influență asupra scrierii limbilor, pentru că ea a avansat, nu а stat pe loc. Toate celelalte popoare au depășit repede situația de la începutul anilor 1990 cînd nu se putea scrie bine la calculator decît în puținele limbi ce folosesc alfabetul Latin fără diacritice. Numai Rumînii nu vor să treacă cu scrisul în secolul 21, ci vor să scrie de parcă s-ar afla perpetuu la sfîrșitul secolului 20. Asta nu e o dovadă a influenței tehnologiei asupra scrierii, ci o dovadă a lipsei de dorință a Rumînilor de a înainta odată cu civilizația mondială, simțindu-se mai bine în mlaștina balcanică rămasă în afara timpului. Tehnologia nu a demonstrat că limba Rumînă are caractere în plus, ci a întărit impresia mai veche că Rumînii pun pe primul loc lucrul făcut la repezeală în locul lucrului bine făcut. Și a mai demonstrat fără putință de tăgadă că în pofida declarațiilor lacrimogene ale autorităților cu privire la importanța limbii Rumîne (inclusiv cea vorbită de populațiile aflate în țările vecine), acestor autorități puțin le pasă de limba Rumînă, din moment ce tolerează mutilarea ortografică și fonetică a ei în scris de către majoritatea populației, "де ла влэдичэ ла опинчэ".

_-_, on 20 aprilie 2015 - 18:52, said:

Nu contează cine inventează un lucru cu aplicabilitate generală. O astfel de invenție, odată aparută, nu mai este proprietatea exclusivă a inventatorului, ci este preluată de alții și îmbunătățită. Nu realitatea se adaptează tehnologiei, ci tehnologia este cea care se adaptează realității. Ca să înțelegi mai bine am să fac o analogie între inventarea calculatorului și inventarea scrisului alfabetic.

Scrisul alfabetic în forma lui modernă a fost probabil inventat de Fenicieni, care au preluat conceptul de la alte populații din zonă, ce modificaseră prin simplificare scrierea hieroglifică Egipteană. Fenicienii nu foloseau în alfabetul lor semne decît pentru consoane. De la Fenicieni, scrisul a fost preluat de Greci, care au adăugat semnele pentru vocale. Grecii au colonizat sudul Peninsulei Italice și au adus cu ei alfabetul Grecesc, care a fost preluat de Etrusci, iar de la aceștia din urmă alfabetul a ajuns la Latini, de la care a fost preluat apoi de alte popoare Europene, Asiatice și Africane. Mai tîrziu același alfabet Grecesc a fost folosit pentru crearea alfabetului Chirilic, folosit inițial de unele popoare Europene, dar ulterior preluat și de unele popoare Asiatice. Alfabetul Fenician a dat și alfabetele pentru scrierea limbii Ebraice și a celei Arabe sau Persane. Se vede de aici că alfabetul inventat de Fencieni a ajuns să fie folosit pentru limbi extrem de diferite. Dar acest lucru n-a dus la modificarea limbilor respective pentru a se plia acelui alfabet, ci din contră, a dus la modificarea alfabetului pentru a se potrivi cu limbile în cauză.

Așa stau lucrurile și cu calculatorul. Calculatorul de la începutul anilor 1990 se poate asemăna cu alfabetul Fenician original, care era potrivit pentru scrierea corectă a unei singure limbi. Calculatorul de mai tîrziu a fost modificat și a devenit potrivit pentru scrierea unei multitudini de limbi diferite, la fel cum s-a întîmplat și cu alfabetele derivate din cel Fenician. Deci este ridicol să spui azi că limba Rumînă ar trebui să rămînă la scrierea ei de la începutul anilor 1990, din moment ce lucrurile au evoluat rapid și nu tehnologia limitează azi scrierea limbii Rumîne, ci inerția vorbitorilor ei nativi, care nu vor ei să evolueze la scrierea corectă, așa cum au făcut-o toate celelalte popoare pentru limbile lor.

_-_, on 20 aprilie 2015 - 18:52, said:

Nu înseamnă că ce e bun pentru o limbă străină este bun și pentru limba Rumînă. S-a încercat asta în secolul 19, cînd s-a zis că ce era bun pentru limba Latină trebuie să fie bun și pentru limba Rumînă, și s-a trecut la modificarea agresivă a scrierii Rumînești pentru a o face mai asemănătoare cu scrierea Latinei clasice. Rezultatul a fost dezastruos, cu crearea unei prăpastii între limba vorbită și cea scrisă, care ducea practic la îngreunarea enormă a deprinderii scrisului și a educației școlare în anasamblu. Deci ce se cîștiga în latinitate se pierdea în eficacitate, astfel că limba artificială a latinomanilor a trebuit abandonată pentru a se putea realiza educarea în masă a populației. Dar limba latinomanilor n-a dispărut cu totul și încă și azi ea îi mai chinuiește pe Rumîni, obligîndu-i să scrie cu inutilul  și să vorbească cu handicapantul "sunt". Asta se întîmplă cînd imitarea străinilor devine atît de importantă, încît pe altarul ei se jertfește însăși limba unui popor, care este una din caracteristicile principale ale identității naționale.

În secolul 19 s-a făcut modificarea ortografiei de către latinomani pe calapodul limbii Latine. Acum anglomanii vor să modifice limba pe calapodul limbii Engleze. Ce nu au înțeles străinomanii e că aceste modificări sînt degeaba. Rumînii nu devin mai deștepți sau mai eficenți dacă li se modifică de sus scrierea limbii materne. Prin trecerea la alfabetul Latin și umplerea limbii Rumîne cu cuvinte Latine, Franțuzești și Italienești, Rumînii nu au efectuat un salt intelectual și civilizațional important, pentru că ei nu au ajuns mai deștepți sau mai civilizați decît popoarele care continuă să scrie cu alfabetul Chirilic și care nu au importat atîtea cuvinte străine. Ba din contră, energiile consumate cu trecerea de la alfabetul Chirilic la cel Latin și cu nenumăratele modificări ortografice ulterioare au încetinit dezvoltarea poporului Rumîn, care s-a înglodat din ce în ce mai mult în balcanism.

În loc să pună pe primul plan creativitatea originală și eficiența practică, așa-zisele elite Rumînești au pus pe primul plan imitarea servilă a străinilor și lipsa de pragmatism. O nouă "revoluție" ortografică, făcută de data asta nu sub flamura latinității, ci sub cea anglicității ar fi lovitura de grație dată nu numai limbii Rumîne, ci și poporului Rumîn. Revoluția latinistă n-a reușit să distrugă poporul Rumîn, dar revoluția anglicistă cu siguranță o va face. Și cînd te gîndești că totul a început cu Școala Ardeleană, care voia să-i facă pe Rumîni Latini și limba Rumînă o copie a celei Latine... Acum unii Rumîni nu mai vor să fie Latini, ci Germanici, ca Englezii, iar limba Rumînă să fie o copie a celei Engleze... De unde se vede că străinomanii au avut mereu același scop, înstrăinarea Rumînilor de rădăcinile lor adevărate și desființarea caracterului neaoș al limbii Rumîne.

Nero-d, on 21 aprilie 2015 - 05:39, said:

Trăim și în secolul informației, dar unii Rumîni se comportă de parcă ar fi rupți de lumea exterioară. Cum se face că toate celelalte popoare care scriu cu alfabet Latin nu pomenesc de renunțarea la diacriticele limbilor lor? Oare nu-și dau seama Rumînii că sînt ridicoli cînd invocă necesitatea scrierii în viteză? E ca și cum acest scris cu cîteva diacritice le frînează creativitatea și productivitatea și nu-i lasă să facă lucrurile mărețe de care sînt în stare. Păi dacă-i așa, ar fi trebuit ca din 1990 și pînă acum Rumînia să fie centrul mondial al inovației și muncii, că doar de atunci încoace majoritatea Rumînilor scriu fără diacritice, deci nu-i mai oprește nimic de la înfăptuirea ideilor lor extraordinare. Cum se face de nu se întîmplă așa ceva? Simplu, pentru că realizările materiale se bazează pe lucruri bine gîndite și bine făcute, iar de cînd scriu și citesc fără diacritice, Rumînii au început să nu mai știe ce e asta.

Scrierea și citirea nu sînt activități sportive, ci activități intelectuale, de comunicare, unde contează în primul rînd claritatea și precizia mesajului, nu viteza cu care este el emis. Englezii ar putea să-și fonetizeze scrierea pentru a o face mai rapidă, dar nici nu se gîndesc la asta, pentru că și ei își dau seama că nu rapiditatea e cea mai importantă. Coreenii ar putea să renunțe la scrierea lor complicată și să adopte alfabetul latin sau chiar limba Engleză de-a dreptul. Și totuși Coreenilor nu le-a trecut prin cap așa ceva, în timp ce unii Rumîni vor să introducă scrierea etimologică greoaie sau chiar să renunțe complet la limba Rumînă în favoarea celei Engleze. Care popor are dreptate, cel Rumîn care zice că trebuie făcut totul în viteză, sau cel Coreean care zice că totul trebuie făcute bine? Răspunsul e simplu de dat, e nevoie doar să te uiți în casele oamenilor din întreaga lume și să vezi cîți au în ele lucruri Coreene și cîți au lucruri Rumînești. Așa cum ni se sugerează de către propagandiști, lucrurile Rumînești sînt concepute și executate cu viteza gîndului, ceea ce le face sublime, dar în același timp le face și să lipsească cu desăvîrșire.

Nero-d, on 21 aprilie 2015 - 05:39, said:

Pseudonimul pe care ți l-ai ales spune totul despre tine. La fel cum Nero cel din antichitate a dat foc Romei, așa și tu vrei să dai foc limbii Rumîne. Asta au reușit latinomanii după 1990, prin handicaparea limbii Rumîne cu contrareforma ortografică din 1993 și lăsarea ei neapărată în fața limbii Engleze invadatoare, care a fost lăsată să-și facă de cap pe teritoriul limbii Rumîne. Imperiul Roman a fost distrus din interior de Romanii înșiși, înainte ca el să fie cucerit de Germani. În mod absolut similar, limba Rumînă a fost distrusă din interior de Rumînii înșiși, creîndu-se posibilitatea ca ea să fie exterminată ușor de Engleză, o limbă germanică care i-a făcut pe mulți Rumîni să se întoarcă împotriva propriei lor limbi materne. Parcă vezi cum pe viitor Rumînii (pardon, Românii) o să zică că Rumînia (pardon, România) este singura țară "Latină" de religie ortodoxă și de limbă germanică. Iată la ce consecințe poate duce dezrădăcinarea identitară și lingvistică a făcută de latinomani de 150 de ani încoace. Rumînilor nu le mai pasă de identitatea lor adevărată, de strămoși și de limba neaoșă, tot ce vor ei acum este să aibă ca limbă de stat limba străină cea mai prestigioasă a momentului.

Limba Rumînă e pe moarte din cauza latinomanilor care de un secol și jumătate o torturează în mod sadic pentru propria lor plăcere propagandistică. Sînt curios dacă acești latinomani își dau seama măcar acum de gravitatea acțiunilor lor nesăbuite, prin care că au reușit să rupă legătura dintre poporul Rumîn și limba lui maternă, în așa fel încît acum mulți Rumîni vor să se elibereze complet de limba Rumînă. Dar asta e, poporul a zis de multă vreme că "Унде-и пропагандэ, ваи де лимбэ". Anglomanii sînt pe cale să-i taie limba din gură poporului Rumîn și să-i grefeze în loc una nouă, pe motiv că cea existentă e "lipsită de perspectivă și muribundă". Iar poporul stă cuminte, pentru că a fost atît de chinuit ortografic de către latinomani, încît a ajuns să-și dorească el însuși o limbă nouă, care să nu mai poată încape pe mîna latinomanilor.

Culmea e că s-a ajuns din nou la situația din secolul 19, cînd limba Rumînă se scria corect cu litere chirilice și incorect cu litere latine, pentru că latinomanii nu voiau să folosească diacritice. Acum nu mai avem decît puțin latinomani, și ăia doar pe la Academie, însă curentul scrierii fără diacritice este mult mai puternic decît în secolul 19, pentru că anglomania a ajuns să fie îmbrățișată de majoritatea populației obișnuite, performanță pe care latinomania n-a reușit-o niciodată, ea rămînînd doar apanajul intelectualilor spălați la creier cu propaganda latinistă a Școlii Ardelene. Deci azi s-a ajuns să se scrie mai corect limba Rumînă în Transnistria, unde limba e numită Moldovenească și se scrie cu alfabet Chirilic, decît în Rumînia unde limba se numește Română și se scrie cu alfabet Latin. Republica Moldova (RM) copiază în mod slugarnic toate prostiile lingvistice inventate în Rumînia, așa că practic nu mai contează din punct de vedere lingvistic de cînd Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului) a cedat în fața Ardealului, preluînd ortografia latinomană (cu  și "sunt" în loc de Î și "sînt", cum se scria în Moldova). Transnistrenii folosesc în scriere și literele pentru sunetele Ă,Î,Ș,Ț, în timp ce marea majoritate a Rumînilor (și a Rumînofonilor din RM) nu fac asta, nepăsîndu-le de scrierea corectă a limbii de stat, dar păsîndu-le de scrierea corectă a unei limbi străine, Engleza. În viitor, Transnistria ar putea ajunge singurul teritoriu unde să se scrie în limba Rumînă, dacă anglomanii ca Nero-d reușesc să înlocuiască Rumîna cu Engleza, așa cum au în plan.

f300, on 21 aprilie 2015 - 08:15, said:

Omul se poate adapta la multe lucruri neplăcute, iar adaptarea la citirea textelor fără diacritice nu e una din cele mai grele încercări la care e supus omul. Problema e că aceste texte sînt obositoare de citit în cazul în care e vorba de subiecte mai complexe. Practic îți ia mai mult timp să citești un text mare scris fără diacritice decît același text scris cu diacritice. Eu pur și simplu refuz să citesc texte mari scrise fără diacritice. Nu mi se pare corect să mi se ceară un efort în plus, cînd autorul textului putea foarte bine să învețe să scrie cu diacritice în doar cîteva săptămîni, urmînd ca apoi să poată scrie corect toată viața.

Din păcate Rumînii au fost obligați de către latinomanii din Academie să se adapteze la toate prostiile ortografice posibile. Dacă nu ar fi existat de-a lungul timpului niște lingviști curajoși care să lupte permanent de partea rațiunii și a eficienței, limba Rumînă ar fi fost făcută inutilizabilă din cauza exceselor latinomane și probabil că acum ar fi avut ca limbă de stat o limbă străină, Italiana sau Franceza.

Scrierea fără diacritice reprezintă o degradare a limbii Rumîne și primul pas către înlocuirea ei cu Engleza, așa cum își doresc anglomanii. Poate că Rumînii ar trebui să conștientizeze că în spatele scrierii fără diacritice există un scop funest, anume renunțarea la limba Rumînă. Sînt oare Rumînii care scriu fără diacritice capabili să participe la distrugerea și apoi înlăturarea ei? Vom avea răspunsul văzînd cum va evolua în anii următori procentul celor care vor ca limba Rumînă să trăiască, adică procentul celor scriu cu diacritice.

Edited by Crugasic, 26 April 2015 - 18:04.

Crugasic, on 26 aprilie 2015 - 17:50, said:

Mai nene, tu nu esti eficient deloc. Uite, de data asta am avut rabdare sa citesc tot textu. Dintr-o singura idee si, hai, poate inca una, ai reusit sa compui un roman intreg.
Romanii, sau mai precis doar unii putini, sint obsedati de originea lor. Ca o fi daca, o fi romana, ori mai degraba peceneaga si cu multe alte amestecuri...pe cine naiba, crezi tu, ca intereseaza treaba asta? Care e scopul, exceptind formarea unei oarecare culturi istorice? Ca la toti ceilalti europeni li se rupe cu zgomot de mareata origine a boborului rumîn.
Nene, oamenii n-au timp de romantisme desuete. Ocupatia principala tine de supravietuire, aici si acum, nu de legaturi cu negura istoriei, care nu servesc nimanui. Si nu, nu exista niciun scop funest, asa cum sugerezi tu, in urma unei analize, de te doare mintea. Treaba merge pur si simplu inainte, iar, daca vreodata in viitor va exista o limba unica, nimeni nu va plinge dupa originile lui pierdute. Dimpotriva, poate vor disparea in sfirsit barierele-n comunicare