Cum vedeti universurile paralele?

echo3, on 27 iunie 2013 - 23:20, said:

da, am înțeles la ce te referi...ar fi nevoie de un număr incredibil de mare de universuri paralele, sau altfel spus, o infinitate

Da, in mintea noastra exista atatea universuri si lumi...

Edited by echo3, 27 June 2013 - 23:24.

echo3, on 27 iunie 2013 - 23:20, said:

In matematica, a 4-a dimensiune, este cand unul din vectorii 3D cu origini comune si 90 de grade intre ei se separa si o ia razna, aparand o noua dimensiune intre originea celor 2, o axa O1 O2. E posibil insa, sa existe si a 5-a dimensiune, in care toate dimensiunile fizice sa fie separate si legate inter-dimensional prin alte doua dimensiuni relativistice.
Sa nu uitam ca discutam de universuri paralele dar nu prea, adica cu legatura intre ele, si intre care se poate calatori.
Nu exclud universurile total paralele, dar nu cred ca reprezinta punctul de discutie,

Edited by Josef_Mengele, 27 June 2013 - 23:28.

Hmm, fizicienii teoretic au calculat că un univers poate avea chiar și 11 dimensiuni, dar nu mai multe, altfel devine instabil.

Nu ma pasioneaza deocamdata psihoistoria.
Poate cu un acces rezonabil la un "computaplex" suficient de performant si dedicat pt. asa ceva, as avea ocazia sa fac si exceptii vis-a-vis de lipsa mea de pasiune pt. acest subiect, eventual pt. a atinge mai usor sau diferit, anumite obiective care ma intereseaza la un moment dat.

Pe de alta parte, gasesc interesante "schimbarile de realitate", atat in acceptiunea originala - cu referire directa la calatoria in timp, cu sau fara ecranare si asigurarea revenirii la culoarele "eternitatii" - pe care o detest doar in ipostaza legarii ei de o lume in care exclude sau amana "nemarginirea", cat si intr-o acceptiune mai larga, in care putem numi schimbari de realitate si rezultate survenite in urma unor actiuni care nu presupun salturi temporale, cu sau fara o abordare psihoistorica foarte riguroasa, eventual totusi constient-premeditate-vizionar - ca si schimbari de realitate.

Amintesc de schimbarile de realitate, deoarece uneori se poate considera ca ele genereaza automat aparitia unor noi lumi paralele.

Se apreciaza ca schimbarile de realitate se amortizeaza complet in timp, uneori chiar f. repede, alteori in "cateva sute de secole", maxim 5 - 6 sute de secole.
Totusi, "cateva sute de secole" pot fi percepute ca si perioade exasperant de lungi, pt. cei care simt nevoia unor schimbari survenite mai rapid, si care nu au nici rabdarea si/sau disponibilitatea necesara sa astepte.

Edited by loock, 28 June 2013 - 00:12.

R4dhu, on 27 iunie 2013 - 23:09, said:

Ratiunea.

R4dhu, on 27 iunie 2013 - 23:34, said:

Intr-un concept teoretic, modelul clasic nu spune asa ceva.

Nu are ce cauta ratiunea aici. Este ca si cum ai spune ca o sfera si un cub nu pot exista simultan in acelasi univers.
Si totusi, n-are nici una - nimic cu cealalta.

Josef_Mengele, on 27 iunie 2013 - 22:53, said:

Harry Seldon a folosit o metoda simpla ca sa conserve predictia, a avut grija ca pe planeta unde lucrau la enciclopedie sa nu existe nici un analist care sa poata face predictii, iar in perioadele de rascruce avea grija sa se declanseze o criza care sa duca la o singura decizie, interesant aspectul asta, atunci cand ai mai multe optiuni este perioada normala iar cand optiunile se reduc la una singura atunci este criza.

pana la proba contrarie nu exista "universuri paralele",
pana la proba contrarie

Dar aceste lumi sau universuri ce sunt? Cum arata? Cine le populeaza ? Ce forma au? unde semanifesta? Eu nu ma pricep la partea asta, dar sunt curios de niste raspunsuri. E clar ca, nu suntem noi singuri in univers si nici singurii care traiesc in diferite conditii propice pentru viata umana, insa ce inseama acestea?

In teorie, intr-un univers suficient de mare(a se citi infinit) orice se poate intampla se va intampla. Universurile paralele cel mai probabil sunt universuri care se desprind dintr-al nostru cu fiecare secunda, probabil ca exista un univers care este identic cu cel pe care il cunoastem, cu exceptia faptului ca eu nu am scris acest post, dar exista si altele unde diferentele sunt foarte mari, unde viata nu a evoluat, unde antimateria predomina, nu materia, unde calea lactee s-a ciocnit deja cu andromeda, etc.

andi29, on 17 martie 2014 - 15:05, said:

Să facem o asociere.

Să ne imaginăm un joc pe calculator. Dacă în acest joc, în viitor, se va ajunge la puterea de calcul astfel încât jocurile să poată fi populate cu fiinţe inteligente, atunci acestea ar trebui să fie programate să perceapă 3 dimensiuni.

Ce este dimensiunea ? Este definită ca numărul de coordonate carteziene necesare pentru a specifica un punct. De exemplu, pentru dimensiunea 3D în care "trăim" noi, sunt necesare 3 coordonate (celebrele x, y, z). Pentru a specifica şi dimensiunea timpului e necesară şi "distanţa" dintre originile a două sisteme de axe de coordonate, adică distanţa dintre evenimente.

Cum ar arăta însă un joc programat într-un sistem cu mai mult de 3 axe de coordonate, care să ruleze pe un supercalculator, simultan cu jocul programat în 3 axe ? Oare fiinţele inteligente din jocul 3D, ar putea descoperi liniile de program după care funcţionează "jocul" din dimensiunea superioară ? Dar oare "personajele" din jocul 3D, ar putea descoperi liniile de program după care funcţionează "lumea lor" 3D?

E interesant de urmărit ideile lui Max Tegmark, cel care spune că, în lumea noastră palpabilă, obiectele au anumite caracteristici: culoare, miros, gust, stare de agregare, şi caracteristică matematică (viteză, moment cinetic etc.). Cu cât înaintăm mai mult în lumea microcosmică, cu atâta primele caracterisitici dispar, şi rămâne doar cea matematică.

Noi cei din "jocul real" am descoperit o mare parte dintre caracteristicile matematice. Dar oare sunt acestea nişte linii de program şi ele ?

Edited by lupini, 13 April 2014 - 13:29.

Inafara de universurile paralele ce alt fel de universuri mai sunt?

In mod absolut ciudat si fara nici o legatura cu initiatorul topicului si eu visez un Univers paralel de foarte mult timp , partea inspaimintatoare este ca sint constient ca este un Univers paralele si nu doar un vis , adica nu ma trezesc si zic " lasa ba bautura ca nu e buna" , cind ma trezesc am asa , ca un regret interior , parca nu trebuia sa ma intorc inapoi.
Prima oara visam "Orasul Ideal" , un loc in care imi gaseam linistea si pe care parca il cunosteam perfect , stiam chiar ce urmeaza dupa coltul strazii , l-am visat de multe ori , stiam de la un vis la altul niste chestii , stiam ca am mai trecut pe strada aia in visul de saptamina trecuta , stiam locurile si pe unde trebuie sa merg , ca doar mai fusese-m acolo in alte vise similare , se continua actiunea , ca sa zic asa.
Dupa aia am inceput sa visez tot " Orasul Ideal" dar plin de tunele , catacombe , ma bagam peste tot si descopeream lucruri si locuri noi.
Mai nou visez ca la mine la tara , unde m-am mutat exista altceva in vis , mai este o casa , curtea e mai mare , apar ziduri de caramida , apar niste chestii , dar toate pe spatiul pe care il ocup eu in mod normal , pe trezire. E un Univers care se suprapune , sa zic asa.
In fine , cam asta ar fi , problema e ca imi place mai mult Acolo decit Aici , ma trezesc cu un sentiment foarte nasol si deabia astept sa ma intorc Acolo in alta noapte si in alt vis.