Eminescu si teoria relativitatii restranse

 f300, on 03 iunie 2013 - 20:44, said:

Nu merge linkul..

 vlad29marko, on 03 iunie 2013 - 20:48, said:

http://raduboncea.ro...-relativitatii/

 f300, on 03 iunie 2013 - 20:44, said:

Nu exista vid ci doar atmosfera rarefiata pentru ca in vid ( lipsa materiei intr-un spatiu ) nu exista propagarea luminii. Daca viteza luminii este constanta atunci de unde apare ideea de deplasare spre rosu (red shift) a luminii ?

Ma Bluething  ti-ai facut cont pe SP la o zi diferenta de mine  

Edited by pacopaco1967, 03 June 2013 - 21:45.

 pacopaco1967, on 03 iunie 2013 - 21:40, said:

Bineinteles ca exista vid, crezi ca pina la soare, pina la stele (vizibile sau nu cu ochiul liber), pina la practic tot ce putem detecta este o "atmosfera rarefiata" si de aia se propaga lumina pina la noi?

Red shift-ul tine de schimbarea lungimii de unda nu a vitezei.

P.S. a trebuit sa verific daca sintem pe aria de stiinta si nu paranormal, fantome, religie sau alte timpenii.

 f300, on 03 iunie 2013 - 20:44, said:

Eu nu ziceam in sine de faptul ca Eminescu stia de finitatea vitezei luminii, ci de ,,efectele" acestei viteze aplicate unui corp (Luceafarul in cazul de fata). Acesta calatoreste cu viteza luminii si acumuleaza materie (ii cresc aripile), ba chiar se intoarce in timp, la momentul 0 al universului, ceea ce denota ca a depasit viteza luminii.

Quote

Cine face afirmatia asta? Si de ce?

Quote

WhAt?!?

Quote

Se cunostea deja de 200 de ani despre finitatea vitezei luminii.

Quote

Ce anume din strofa/ele citate duce la aceasta concluzie?
Suntem pe aria de stiinta, ergo e nevoie de argumente pertinente.

P.S. Kant, cu ~100 de ani inainte a prezentat cateva idei (filosofice) revolutionare - si dpdv filosofic si dpdv stiintific (luand intelesul vremii in calcul; vreme in care cele 2 domenii incepusera sa se separe) - pentru ceea ce numim astazi cosmologie. Eminescu nu era deloc strain de filosofia respectiva.

Edited by Ixtl, 03 June 2013 - 22:28.

 vladutz114, on 03 iunie 2013 - 21:49, said:

Asta e interpretarea ta dupa mai mult de 100 de ani. Interpretarea la momentul respectiv ar fi fost (eventual la o betie) in stilul urmator:
- mda, vedem chestii din trecut
- daca ne chiorim foarte tare vedem chiar de la inceputurile incepurilor cind se nastea timpul, universul&all this shit (nu stiau pe vremea aia ca in jur de 380000 ani universul n-a fost transparent asa ca chiar momentul nasterii nu o sa-l vedem ci doar extrapolam)
- dupa ce ne-am chiorit la inceputurile universului daca zbori foarte repede (cu niste aripi din ce in ce mai mari, intinse si smechere) poate ajungi chiar acolo, daca ai aripi suficient de meseriase

 seby318, on 03 iunie 2013 - 19:30, said:

A fost poet nu om de stiinta, e chiar asa de complicat?
Einstein a avut nevoie de o ecplisa pentru a proaba o teorie, nu mai spun ca a avut si public interesat.

 doctorwho, on 03 iunie 2013 - 19:46, said:

nu uita ca si Pamanul a fost plat

Edited by MarianG, 03 June 2013 - 23:34.

 f300, on 03 iunie 2013 - 20:44, said:

Si Sumerienii cum de stiau/de la cine de viteaza/propagarea luminii? Tot de la Omer? Sau de la altii, extraterestrii care ne viziteaza periodic?
Recunosc ca m-ai daramat cu Ole Omer/Eminescu_viteza luminii... am citit acum wiki.

"La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga
...
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e."

Se pare ca Eminescu stia de Ole Omer.
Prin 1886, cand Eminescu a scris "La Steaua" Ole Omer era deja vestit prin nenumaratele carti si articole scrise despre viteza luminii si publicate accesibile oricui si gasibile si pe atunci pe net?

Nu am vazut pe wiki, despre Omer decat ca a aproximat viteza luminii.
Dar de unde stia Eminescu ca stelele mor? Ca pe vremea aia nu se auzise inca de fuziune termonucleara, pitice, rosii, stele neutronice, nove, etc ?

Poate Eminescu a privit fix pe cer pana a disparut lumina unei stele si apoi a scris, in 1886, penultima strofa din  "La steaua".

Edited by gabicen, 04 June 2013 - 00:04.

Eminescu a fost calauzit de un mare Spirit

De fapt il cheama Ole Romer.

 vladutz114, on 03 iunie 2013 - 19:12, said:

De ce "intoarcere in timp"? Mie imi pare o descriere a unei calatorii transcendentale catre limitele universului. Intoarcere cosmogonica explicita in timp exista in Scrisoarea I (completata cu anticiparea viitorului). Totusi sa zicem ca Hyperion zboara cumva inapoi in timp: pentru fizica actuala procedeul este pur ipotetic si nu are prea mult de-a face cu relativitatea restransa (sa nu mai spunem de necazurile cu cauzalitatea pe care le-ar produce). In schimb ar trebui ca Luceafarul sa aiba masa de repaus pur imaginara si sa ramana permanent tahionic, caz in care nu ar mai putea interactiona romantic cu Catalina, fiinta profund ancorata in realitatea terestra tardionica.

Quote

Serios vorbind, daca tinem cu tot inadinsul sa dam o semnificatie acestor versuri, trebuie sa ne plasam in contextul teoriilor cosmogonice vedice care incepeau sa se raspandeasca in Europa si care il impresionasera profund pe tanarul Eminescu aflat la studii in strainatate. In niciun caz "acumularea de materie" nu face timpul sa dea inapoi iar cresterea aripilor este dupa toate probabilitatile un mod de a sugera ca personajul respectiv trebuie sa foloseasca un mijloc de propulsie foarte puternic pentru a ajunge la o destinatie altminteri inaccesibila in timp util. Hyperion face o simpla intoarcere la origini printr-un zbor ce transcende legile lumii fizice: cel mai comod mijloc cu putinta intrucat nu cere ca solutia aleasa sa aiba vreo legatura cu realitatea.

Quote

Si desigur nu are nicio legatura cu relativitatea.
Tema a mai fost propusa si in trecut (apropo de "La steaua..."); am explicat la data respectiva de ce aceasta interpretare nu poate fi acceptata. Nu cred ca discutia altei poezii aduce ceva nou in vreun sens legat de aceasta sectiune a forumului: Eminescu nu era creator de stiinta ci de literatura, iar pe de alta parte era consumator de stiinta si filozofie orientala. Ca atare, el nu putea propune o teorie stiintifica inedita ci putea sa repropuna niste reprezentari de care ajunsese la cunostinta, reformulate in haine poetice. Hoc est.

 mdionis, on 04 iunie 2013 - 02:51, said:

Interasant punctul tau de vedere.,..


dar ai putea sa transpui in versuri , ceea ce tu afirmi intuitiv..?

 gabicen, on 03 iunie 2013 - 23:40, said:

Vai, cum se descurca lumea sa gaseasca cit e viteza luminii inainte de a exista internetul? In parte mai usor, deoarece nu aveau acces toti necunoscatorii sa publice timpenii.

Daca noi abia scapam de turci la sfirsitul anilor 1800 sa nu avem impresia ca restul Europei statea in pesteri. Dimpotriva. Iti recomand sa citesti "Trei într-o barcă" pentru o idee despre perioada respectiva. Ziarul venea zilnic, avea in el timpul probabil (care era la fel de gresit ca in ziua de azi dar atunci macar aveau o scuza), aveau probleme cu impachetatul, uitau periuta de dinti, mergeau in weekend in diferite locuri cu trenul ca sa se distreze, se luptau cu conserva de ananas, etc.
In 1858 a avut loc prima transmisie telegrafica transatlantica; da, au fabricat si intins un cablu peste tot Atlanticul. Terminat in 1858!
Numarul cartilor tiparite a depasit 100 milioane in anii 1500. Sa intrebi cum de a auzit cineva la sfirsitul anilor 1800 de rezultate de referinta de la sfirsitul anilor 1600 e cel putin ridicol.

 media_nou, on 04 iunie 2013 - 03:17, said:

Nu imi dau seama ce anume crezi dumneata ca as afirma "intuitiv", exista referinte clare si concrete pentru afirmatiile mele. Oricum, pe sectiunea stiintifica a forumului nu imi propun sa fac analize literare in versuri si, cu atat mai putin, sa expun vreo informatie de specialitate in forma rimata: ar fi teribil de ineficient, contraproductiv si, in orice caz, OT.

 mdionis, on 04 iunie 2013 - 08:05, said:

Asta am spus si eu mai sus, faptul ca el si-a transpur gandirile intr-un peom, in timp ce Einstein intr-o formula matematica.
Cu referire la efectele relativitatii restranse prezentate de el, m-a intrebat cineva mai sus ce versuri denota aceste lucruri:
Cresteau
În cer a lui aripe,  - Acumularea materiei

Parea un fulger nentrerupt
Ratacitor prin ele. - Viteza extrem de mare

Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,
Cum izvorau lumine; - Apropierea de momentul 0, cand Universul se nastea

Caci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste, - Ajunge in locul unde nu era nimic, locul momentului 0

Si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste. - Momentul 0.

Edited by vladutz114, 04 June 2013 - 09:16.

 vladutz114, on 04 iunie 2013 - 09:16, said:

In general, oamenii de stiinta (cu precadere in stiintele exacte) isi transpun ideile in limbaj matematic, nu numai Einstein.
Pe de alta parte, insist asupra faptului ca versurile lui Eminescu nu au nimic de-a face cu relativitatea si nu exprima aceleasi lucruri precum A.E.

Quote

Oc, eu zic sa renunti la formularea "acumularea materiei" fiindca nu exista asa ceva in stiinta. In relativitate, masa unui obiect fata de un referential data variaza cu viteza fata de acel referential ca m(v) = m₀ * (1 - (v/c)²)^-1/2 in care c este invariantul relativist. Daca v -> c masa (i.e. inertia) corpului creste nemarginit insa nu se "acumuleaza" alta materie.
Formularea lui Eminescu poate fi cu multa indulgenta comparata cu variatia relativista a inertiei unui corp. Nu are insa legatura cu aceasta. Variatia masei cu viteza nu era inca o ipoteza luata in considerare in fizica timpului (alde Abraham avea sa propuna natura electromagnetica pentru inertia electronului abia in anii de cumpana intre secolele 19 si 20) si din lecturile sale stiintifice, Eminescu nu ar fi avut cum sa afle ceva ce inca nu fusese inventat. Cresterea aripilor este insa foarte usor explicabila prin intuitiva dependenta a vitezei de puterea de propulsie: cu cat ai un motor mai puternic, cu atat poti sa mergi mai rapid. Totodata, pentru mai multa putere ai nevoie de o structura din ce in ce mai rezistenta care sa o suporte. E clar deci ca Hyperion avea nevoie de aripi din ce in ce mai mari, puternice si rezistente pe masura ce ii crestea viteza, fara a face apel la conceptul totusi contraintuitiv de variatie a masei cu viteza.

Quote

Nu e nimic relativist in a avea viteza mare. Cu totii am vazut furtuni, fulgere si trasnete care se produc cu viteza mare (canalul de scurgere avanseaza cu viteze apropiate de cea a luminii, ceea ce e in definitiv normal dat fiind ca e vorba de un camp electric) si care arata exact a fulgere, fara a ne imagina pentru aceasta relativitatea restransa (poate cel mult experientele lui Franklin).

Quote

Toate aceste concepte nu au nimic de-a face cu relativitatea ci cu cosmogonia. In particular, cu cosmogonia vedica pe care Europa incepuse sa o descopere si despre care stim cu siguranta ca Eminescu era foarte afectionat. Inceputul universului vedic descris in "Imnul creatiei" din Rg veda este reprodus practic cu copy/paste de Eminescu in Scrisoarea I: "cand fiinta nu era, nici nefiinta/ cand totul era lipsa de viata si vointa/[...] cand patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns/ [...] caci era un intuneric ca o mare fara-o raza". In Luceafarul, Eminescu face trimiteri evidente catre acelasi model cosmogonic vedic, completat cu licenta poetica a discutiei imaginare intre Hyperion si marele Creator. Daca ni se pare ca scrisele lui Eminescu par sa sugereze un model cosmologic cu BB initial (chestiune care totusi nu tine de relativitate), este pentru ca insasi cosmogonia vedica este conceputa in acest fel, nu pentru ca Eminescu ar fi avut cine stie ce strafulgerare intuitiva venita de undeva din lumea ideilor pure platoniciene. Are sens eventual sa ne intrebam de unde le-a venit ideea creatorilor cosmologiei vedice sa propuna un astfel de model, insa deja e OT aici (si, oricum, nu are legatura cu stiinta/cunoasterea ci cu metafizica).

Edited by mdionis, 04 June 2013 - 10:53.

Partea cu aripile este absolut explicabila pentru oricine a vazut o pasare mare intinzind aripile, deseori impresionant de mari si aparent puternice. Sint destule mituri cu aripi mari si puternice purtate de diferite fiinte.