Krișna - formã a Domnului Suprem

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86
Versurile 1-12


Argiuna și Subhadrā


Regele (Parīkṣit) spuse, „Oh brāhmaṇa (Śuka), aș vrea să aflu despre modul în care s-a căsătorit

śrī-rājā uvāca brahman icchāmaḥ veditum yathā upayeme

sora lui Rāma și Kṛṣṇa, care este bunica mea, cu Argiuna.”

svasāram rāma-kṛṣṇayoḥ yā āsīt mama pitāmahī vijayaḥ 1

Śrī Śuka spuse, „În timp ce Argiuna vizita locurile de pelerinaj, pe când cutreiera pământul a ajuns

śrī-śukaḥ uvāca yātrāyām arjunaḥ tīrtha paryaṭan avanīm gataḥ

în Prabhāsa și a auzit că Domnul Rām voia să o dea pe însăși fica mătușii sale (verișoara Subhadrā)

prabhāsam aśṛṇot prabhuḥ rāmaḥ saḥ ātmanaḥ dāsyati mātuleyīm

lui Duryodhan, dar nimeni altcineva nu dorea acest lucru. Acesta (Arjuna)

duryodhanāya tām iti na ca apare tat lipsuḥ saḥ

s-a deghizat în sannyāsī purtând cele trei bețe ale renunțării și a plecat spre Dvārakā.

bhūtvā yatiḥ tri-daṇḍī dvārakām agāt 2-3

Ṭīkā: Cele trei bețe reprezintă controlul vorbei, al gândului și al faptei.

El a stat acolo în timpul lunilor sezonului ploios acționând pentru a-și atinge scopul.

avātsīt tatra māsān vai vārṣikān sādhakaḥ sva artha

Locuitorii orașului nu l-au recunoscut pe Rām și l-au onorat (ca pe un sannyāsī)

pauraiḥ ajānatā sabhājitaḥ rāmeṇa ca saḥ abhīkṣṇam 4

Într-o zi Bal (Rām) invitându-l (pe Argiuna) ca musafir în casa sa i-a adus și oferit cu încredere

ekadā balena nimantrya tam ātithyena gṛham ānīya śraddhayā upahṛtam

mâncare de pomană, pe care acesta a mâncat-o.

bhaikṣyam bubhuje kila 5

Acolo a văzut-o pe minunata fată (Subhadrā), care l-a încântat pe erou. Ochi săi au înflorit

tatra saḥ apaśyat mahatīm kanyām manaḥ-harām vīra īkṣanaḥ utphulla

datorită atracției acesteia iar mintea i-a fost agitată datorită emoțiilor.

prīti tasyām manaḥ kṣubdham dadhe bhāva 6

Iar ea, văzându-l l-a dorit pe cel care fura inimile femeilor și a zâmbit timidă.

api sā vīkṣya tam cakame hṛdayam-gamam nārīṇām hasantī vrīḍitā

Aruncând priviri din colțul ochilor l-a pus în inima ei.

apāṅgī īkṣaṇā tat nyasta hṛdaya 7

Gândindu-se doar la ea, Argiuna aștepta prilejul potrivit și nu mai avea pace în inima sa

samanudhyāyan param tām arjunaḥ prepsuḥ antaram na lebhe śam cittaḥ

tremurând datorită puternicei dorințe erotice. - bhramat ati-balīyasā kāmena 8

Cu ocazia unei mari procesiuni a zeilor, ea a ieșit din fortăreață într-o caleașcă iar marele

mahatyām yātrāyām deva nirgatām durga sthām ratha mahā

luptător cu carul (Argiuna) a răpit-o. Părinții ei și Krișna au aprobat acest lucru.

rathaḥ jahāra pitroḥ kṛṣṇasya ca anumataḥ 9

Stând în carul său de luptă și-a luat arcul, îndepărtând gărzile și pe eroii, care încercau să-l blocheze

sthaḥ ratha ādāya dhanuḥ vidrāvya bhaṭān śūrān ca arundhataḥ

Iar în timp ce rudele strigau (a dus-o) ca propria porție a regelui animalelor.

svānām krośatām sva iva bhāgam mṛga-rāṭ 10

Când a auzit despre aceasta Rām s-a înfuriat asemenea oceanului la lună plină, dar Krișna

tat śrutvā rāmaḥ kṣubhitaḥ iva mahā-arṇavaḥ parvaṇi kṛṣṇena

i-a apucat picioarele împreună cu cei dragi și l-au liniștit.

gṛhīta pādaḥ suhṛdbhiḥ ca anusāntvitaḥ 11

Bal le-a trimis cu plăcere mirelui și miresei ca daruri de nuntă, cadouri de mare valoare:

balaḥ prāhiṇot mudā vara-vadhvoḥ pāribarhāṇi upaskara mahā-dhana

elefanți, care de luptă, cai, oameni și femei.

ibha ratha aśva nara yoṣitaḥ 12

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86

Versurile 13-15

Krișna și marii înțelepți ajung în Videha

śrī-śuka uvāca kṛṣṇasyāsīd dvija-śreṣṭhaḥ śrutadeva iti śrutaḥ
kṛṣṇaika-bhaktyā pūrṇārthaḥ śāntaḥ kavir alampataḥ 13
sa uvāsa videheṣu mithilāyāṁ gṛhāśramī
anīhayāgatāhārya-nirvartita-nija-kriyaḥ 14
yātrā-mātraṁ tv ahar ahar daivād upanamaty uta
nādhikaṁ tāvatā tuṣṭaḥ kriyā cakre yathocitāḥ 15

Śrī Śuka spuse, „A existat un brahman deosebit cunoscut ca Śrutadev care prin devoțiunea sa

śrī-śukaḥ uvāca āsīt dvija śreṣṭhaḥ śrutaḥ śrutadevaḥ bhaktyā

exclusivă pentru Kṛṣṇa a devenit pe deplin liniștit și un învățat care-și controla simțurile.

eka kṛṣṇasya iti pūrṇa śāntaḥ kaviḥ alampaṭaḥ

Scopul dezvoltării (vieții) sale fiind Krișna. - arthaḥ kṛṣṇa 13

El a trăit în orașul Mithilā din regatul Videha ca familist, fără nici un fel de strădanii,

saḥ uvāsa mithilāyām videheṣu gṛha-āśramī anīhayā

doar din mâncarea și celelalte ce veneau de la sine, executându-și activitățile sale (de brahman).

āhārya āgata nirvartita kriyaḥ nija 14

Datorită destinului într-adevăr zi de zi îi venea ceea ce avea nevoie pentru a se întreține,

daivāt uta ahaḥ ahaḥ upanamati yātrā-mātram

dar nu mai mult. Fiind satisfăcut cu atât, el își ducea la îndeplinire îndatoririle în mod corespunzător.

tu na adhikam tuṣṭaḥ tāvatā cakre kriyāḥ yathā ucitāḥ 15

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 16-18

tathā tad-rāṣṭra-pālo ’ṅga bahulāśva iti śrutaḥ
maithilo niraham-māna ubhāv apy acyuta-priyau 16
tayoḥ prasanno bhagavān dārukeṇāhṛtaṁ ratham
āruhya sākaṁ munibhir videhān prayayau prabhuḥ 17
nārado vāmadevo ’triḥ kṛṣṇo rāmo ’sito ’ruṇiḥ
ahaṁ bṛhaspatiḥ kaṇvo maitreyaś cyavanādayaḥ 18

Dragul meu (Parīkṣit)  în mod similar conducătorul regatului Mithila cunoscut ca Bahulāśva era

aṅga tathā tat pālaḥ rāṣṭra maithilaḥ iti śrutaḥ bahulāśvaḥ

eliberat de Falsul Ego. Amândoi erau dragi Celui Infailibil (Krișna).

niraham-mānaḥ ubhau api acyuta-priyau 16

Fiind mulțumit de amândoi, Domnul Transcendental s-a suit în carul de luptă adus de Dāruka

prasannaḥ tayoḥ bhagavān āruhya ratham āhṛtam dārukeṇa

(și astfel) Domnul însoțit de înțelepți a plecat spre Videha.

prabhuḥ sākam munibhiḥ prayayau videhān 17

Nārad, Vāmadev, Atri, Kṛṣṇa-dvaipāyana Vyās, Paraśurāma, Asita, Aruṇi, eu (Śuka),

nāradaḥ vāmadevaḥ atriḥ kṛṣṇaḥ rāmaḥ asitaḥ aruṇiḥ aham

Bṛhaspati, Kaṇva, Maitreya, Cyavana și alții (l-au însoțit).

bṛhaspatiḥ kaṇvaḥ maitreyaḥ cyavana ādayaḥ 18

Edited by madhukar, 05 May 2023 - 20:31.

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 19-20

tatra tatra tam āyāntaṁ paurā jānapadā nṛpa
upatasthuḥ sārghya-hastā grahaiḥ sūryam ivoditam 19
ānarta-dhanva-kuru-jāṅgala-kaṅka-matsya-
pāñcāla-kunti-madhu-kekaya-kośalārṇāḥ
anye ca tan-mukha-sarojam udāra-hāsa-
snigdhekṣaṇaṁ nṛpa papur dṛśibhir nr-nāryaḥ 20

Oh rege (Parīkṣit), peste tot pe unde a trecut, El a fost întâmpinat de rezidenții orașelor și satelor

nṛpa tatra tatra āyāntam tam upatasthuḥ paurāḥ jānapadāḥ

cu Arghya în mâini, asemenea soarelui ce a răsărit înconjurat de planete.

sa arghya hastāḥ iva sūryam uditam grahaiḥ 19

Oh rege, femeile și bărbații din Ānarta (Dvaraka) Gujarat și Rajasthan, Thaneswar și Kurukṣetra,

nṛpa nṛ-nāryaḥ ānarta dhanva kuru-jāṅgala

Kaṅka, Matsya (Jaipur și Aloyar), Pāñcāla, Mālava, Mathurā, Kekaya, Kośala, Arṇāḥ și altele

kaṅka matsya pāñcāla kunti madhu kekaya kośala arṇāḥ anye ca

beau cu ochii lor fața asemenea lotusului a Acestuia, (care i-a binecuvântat) cu zâmbetele

papuḥ dṛśibhiḥ mukha sarojam hāsa

și privirile Sale generoase și pline de afecțiune. - īkṣaṇam udāra snigdha 20

Edited by madhukar, 07 May 2023 - 12:04.

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 19-21

tatra tatra tam āyāntaṁ paurā jānapadā nṛpa
upatasthuḥ sārghya-hastā grahaiḥ sūryam ivoditam 19
ānarta-dhanva-kuru-jāṅgala-kaṅka-matsya-
pāñcāla-kunti-madhu-kekaya-kośalārṇāḥ
anye ca tan-mukha-sarojam udāra-hāsa-
snigdhekṣaṇaṁ nṛpa papur dṛśibhir nr-nāryaḥ 20
tebhyaḥ sva-vīkṣaṇa-vinaṣṭa-tamisra-dṛgbhyaḥ
kṣemaṁ tri-loka-gurur artha-dṛśaṁ ca yacchan
śṛṇvan dig-anta-dhavalaṁ sva-yaśo ’śubha-ghnaṁ
gītaṁ surair nṛbhir agāc chanakair videhān 21

Oh rege (Parīkṣit), peste tot pe unde (Krișna) a trecut, El a fost întâmpinat de rezidenții orașelor și satelor

nṛpa tatra tatra āyāntam tam upatasthuḥ paurāḥ jānapadāḥ

cu Arghya în mâini, asemenea soarelui ce a răsărit înconjurat de planete.

sa arghya hastāḥ iva sūryam uditam grahaiḥ 19

Oh rege, femeile și bărbații din Ānarta (Dvaraka) Gujarat și Rajasthan, Thaneswar și Kurukṣetra,

nṛpa nṛ-nāryaḥ ānarta dhanva kuru-jāṅgala

Kaṅka, Matsya (Jaipur și Aloyar), Pāñcāla, Mālava, Mathurā, Kekaya, Kośala, Arṇāḥ și altele

kaṅka matsya pāñcāla kunti madhu kekaya kośala arṇāḥ anye ca

beau cu ochii lor fața asemenea lotusului a Acestuia, (care i-a binecuvântat) cu zâmbetele

papuḥ dṛśibhiḥ mukha sarojam hāsa

și privirile Sale generoase și pline de afecțiune. - īkṣaṇam udāra snigdha 20

Privirea ochilor Celui ce este gurul celor trei lumi a distrus ignoranța acestora

vīkṣaṇa dṛgbhyaḥ sva guruḥ tri loka vinaṣṭa tamisra tebhyaḥ

și i-a binecuvântat cu lipsă de frică și viziune spirituală. În toate direcțiile s-au auzit cântecele

ca yacchan kṣemam artha-dṛśam dik anta śṛṇvan gītam

zeilor sura și ale oamenilor despre gloriile Sale, care purifică distrugând ceea ce nu este auspicios.

suraiḥ nṛbhiḥ sva yaśaḥ dhavalam ghnam aśubha

Astfel a ajuns în Videha. - śanakaiḥ agāt videhān 21

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 22-24

te ’cyutaṁ prāptam ākarṇya paurā jānapadā nṛpa
abhīyur muditās tasmai gṛhītārhaṇa-pāṇayaḥ 22
dṛṣṭvā ta uttamaḥ-ślokaṁ prīty-utphulānanāśayāḥ
kair dhṛtāñjalibhir nemuḥ śruta-pūrvāṁs tathā munīn 23
svānugrahāya samprāptaṁ manvānau taṁ jagad-gurum
maithilaḥ śrutadevaś ca pādayoḥ petatuḥ prabhoḥ 24

Oh rege, auzind că a sosit Cel Infailibil, rezidenții orașelor și satelor au ieșit cu bucurie

nṛpa ākarṇya prāptam acyutam te paurāḥ jānapadāḥ abhīyuḥ muditāḥ

primindu-l cu ofrande în mâinile lor. - tasmai arhaṇa gṛhīta pāṇayaḥ 22

Văzându-L pe Cel Lăudat în versuri supreme, fețele și inimilor lor au înflorit datorită afecțiunii.

te dṛṣṭvā uttamaḥ-ślokam ānana āśayāḥ utphulla prīti

Cu palmele unitte deasupra capului s-au plecat de asemenea în fața sfinților despre care auziseră.
dhṛta añjalibhiḥ kaiḥ nemuḥ munīn tathā śruta pūrvān 23

Atât regele din Mithilā, cât și Śrutadev au căzut la picioarele Domnului, gândindu-se că gurul

maithilaḥ śrutadevaḥ petatuḥ pādayoḥ prabhoḥ manvānau gurum

universului venise acum pentru a-i arăta tocmai lui mila sa.

jagat samprāptam sta anugrahāya tam 24

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 25-29

maithilaḥ śrutadevaś ca yugapat saṁhatāñjalī 25
bhagavāṁs tad abhipretya dvayoḥ priya-cikīrṣayā
ubhayor āviśad geham ubhābhyāṁ tad-alakṣitaḥ 26
śrāntān apy atha tān dūrāj janakaḥ sva-gṛhāgatān
ānīteṣv āsanāgryeṣu sukhāsīnān mahā-manāḥ
pravṛddha-bhaktyā uddharṣa-hṛdayāsrāvilekṣaṇaḥ
natvā tad-aṅghrīn prakṣālya tad-apo loka-pāvanīḥ
sa-kuṭumbo vahan mūrdhni pūjayāṁ cakra īśvarān
gandha-mālyāmbarākalpa-dhūpa-dīpārghya-go-vṛṣaiḥ 27-29

Regele din Mithila (Bahulāśva) și Śrutadev l-au invitat cu palmele lipite, în același timp,

maithilaḥ śrutadevaḥ nyamantrayetām añjalī saṁhata yugapat

pe descendentul dinastiei Daśārha (Kṛṣṇa), să fie invitatul lor împreună cu înțelelpții.

dāśārham ātithyena saha dvijaiḥ ca 25

Domnul Transcendental a acceptat (invitațiile) amândoura, dorind să-i mulțumească

bhagavān abhipretya tat dvayoḥ cikīrṣayā priya

și astfel a intrat în ambele rezidențele (simultan) fără ca aceștia să vadă (multiplicarea sa).

āviśat ubhayoḥ geham ubhābhyām alakṣitaḥ tat 26

De la distanță descendentul lui Geanak (Bahulāśva) a adus excelente, confortabile locuri de stat

dūrāt janakaḥ ānīteṣu agryeṣu sukha āsana

pentru marile personalități, care erau obosite și intraseră în casa sa.

mahā-manāḥ śrāntān āgatān sva gṛha

După ce aceștia s-au așezat, (Bahulāśva) având inima copleșită de o intensă devoțiune

api atha tān āsīnān hṛdaya ut-dharṣa pravṛddha bhaktyā

și cu ochii încețoșați de lacrimi s-a plecat în fața lor și le-a spălat picioarele.

īkṣaṇaḥ āvila asra natvā tat prakṣālya aṅghrīn

Luând acea apă ce purifică lumea, a pus-o pe capul său și ale familiei.

vahan tat apaḥ pāvanīḥ loka cakre mūrdhnā sa  kuṭumbaḥ

Apoi i-a venerat pe acei domni cu ghirlande de flori înmiresmate, oferindu-le haine, giuvaeruri

pūjayām īśvarān mālya gandha ambara ākalpa

bețișoare parfumate, lămpi cu lumină, arghya (apă), vaci și boi.

dhūpa dīpa arghya go vṛṣaiḥ 27-29

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 30-29

vācā madhurayā prīṇann idam āhānna-tarpitān
pādāv aṅka-gatau viṣṇoḥ saṁspṛśañ chanakair mudā 30
śrī-bahulāśva uvāca bhavān hi sarva-bhūtānām ātmā sākṣī sva-dṛg vibho
atha nas tvat-padāmbhojaṁ smaratāṁ darśanaṁ gataḥ 31

El (Bahulāśva) i-a oferit lui Viṣṇu (Kṛṣṇa) de mâncare și pentru a-L mulțumi. I-a pus picioarele în
    prīṇan viṣṇoḥ anna tarpitān idam gatau pādau
poală și fericit le-a masat încet. Apoi I-a vorbit cu o voce dulce.

aṅka mudā saṁspṛśan śanakaiḥ āha vācā madhurayā  30

Śrī Bahulāśva spuse, „Oh Doamne, Tu ești întra-adevăr sufletul și martorul tuturor ființelor.

śrī-bahulāśvaḥ uvāca bhavān hi ātmā sākṣī sarva bhūtānām

Tu, Cel Atotputernic și manifestat de Tine însuți (Absolut), te-ai arătat (acum) celor ce meditează la picioarele Tale asemenea lotusului.

vibho sva-dṛk atha naḥ darśanam gataḥ tvat smaratām pada-ambhojam 31

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 32-33

sva-vacas tad ṛtaṁ kartum asmad-dṛg-gocaro bhavān
yad ātthaikānta-bhaktān me nānantaḥ śrīr ajaḥ priyaḥ 32
ko nu tvac-caraṇāmbhojam evaṁ-vid visṛjet pumān
niṣkiñcanānāṁ śāntānāṁ munīnāṁ yas tvam ātma-daḥ 33


Śrī Bahulāśva i se adresă lui Krișna:

Tu ai afirmat, „Nici Ananta, nici Zeița Fericirii și nici cel fără părinți (Brahmā – prima ființă manifestată de Viṣṇu)

āttha sva vacaḥ na anantaḥ śrīḥ ajaḥ

nu-mi sunt mai dragi decât devoții mei al căror scop sunt doar Eu.“
    tat me priyaḥ bhaktāt eka-anta
Pentru a dovedi că acest lucru este adevărat, Domnia Ta ai apărut ochilor noștri.

kartum yat ṛtam bhavān gocaraḥ asmat dṛk 32

Ce persoană care cunoaște aceasta, ar abandona vreodată picioarele Tale asemenea lotusului?

kaḥ pumān vit evam visṛjet nu tvat caraṇa-ambhojam

Tu te dai pe Tine însuți înțelepților, care nu au nici un fel de posesiuni și astfel au atins pacea interioară.

tvam daḥ ātma munīnām niṣkiñcanānām śāntānām yaḥ 33

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 34-37

Śrī Bahulāśva i se adresă în continuare lui Krișna:

Fiind Cel cei ai coborât (din lumea spirituală) în dinastia Yadu pentru oamenii care sunt prinși

yaḥ avatīrya yadoḥ vaṁśe nṛṇām

în ciclul nașterii și-al morții, ai răspândit in această lume faima Ta, care îndepărtează

saṁsara-tām vitene iha yaśaḥ apaham

păcatele celor trei lumi și aduce pacea interioară.

vṛjina tat trai-lokya śāntyai 34

Plecăciuni Ție, Krișna, Domn Transcendental, a cărui inteligență nu-ți este obstrucționată

namaḥ tubhyam bhagavate kṛṣṇāya medhase akuṇṭha

și (formei Tale) de înțelept - Nārāyaṇ, perfect împăcat și executând austerități.

nārāyaṇāya ṛṣaye su-śāntam īyuṣe tapaḥ 35

Agregat al tuturor ființelor, rămâi câteva zile în casa noastră împreună cu cei a doua oară născuți

bhūman nivasa katicit dināni gṛhān naḥ sametaḥ dvijaiḥ

și sființește cu praful picioarelor Tale această dinastie a lui Nimi.

punīhi rajasā pāda idam kulam nimeḥ 36

Fiind astfel invitat de rege, Domnul Transcendental, ce menține întreaga lume,

iti upāmantritaḥ rajñā bhagavān bhāvanaḥ loka

a locuit în Mithilā, binecuvântându-i pe bărbați și femei.

uvāsa mithilā kurvan kalyāṇam nara yoṣitām 37

yo ’vatīrya yador vaṁśe nṛṇāṁ saṁsaratām iha
yaśo vitene tac-chāntyai trai-lokya-vṛjināpaham 34
namas tubhyaṁ bhagavate kṛṣṇāyākuṇṭha-medhase
nārāyaṇāya ṛṣaye su-śāntaṁ tapa īyuṣe 35
dināni katicid bhūman gṛhān no nivasa dvijaiḥ
sametaḥ pāda-rajasā punīhīdaṁ nimeḥ kulam 36
ity upāmantrito rājñā bhagavāḻ loka-bhāvanaḥ
uvāsa kurvan kalyāṇaṁ mithilā-nara-yoṣitām 37

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10

Capitolul 86 Versurile 38-48

Vizita la Śrutadev

Cunoaștere Transcendentală:
Domnul Transcendental este asemenea unei persoane care doarme
și în vis crează o lume separată în mintea sa.
Apoi El a intrat apărând în propria lume imaginară.


Śrutadeva, ca și cel din dinastia Geanak (Bahulāśva) l-a primit pe Cel Infailibil (Krișna) în casa sa.

śrutadevaḥ yathā janakaḥ prāptam acyutam sva-gṛhān

Plecându-se în fața lui și a înțelepților, de bucurie a început să danseze învârtindu-și eșarfa.

natvā munīn su saṁhṛṣṭaḥ nanarta ha dhunvan vāsaḥ 38

După ce au fost aduse locuri de stat din ierburi și rogojini și au fost invitați să se așeze.

etān ānīteṣu pīṭha tṛṇa bṛṣīṣu upaveśya

El i-a întâmpinat cu cuvinte de bun venit și bucuros le-a spălat picioarele împreună cu soția sa.

saḥ sva-āgatena abhinandya mudā avanije aṅghrīn sa-bhāryaḥ 39

Cu acea apă, foarte piosul (Śrutadev) s-a stropit pe sine, casa și familia sa,

tat ambhasā mahā-bhāgaḥ snāpayām cakre ātmānam sa gṛha anvayam

fiind foarte fericit că astfel i s-au împlinit toate dorințele.

uddharṣaḥ labdha sarva manaḥ-rathaḥ 40

El i-a venerat oferindu-le fructe, rădăcini aromate uśīra, apă pură nectariană, argilă aromată,

ārādhayām āsa arhaṇa phala uśīra śiva amṛta ambubhiḥ mṛdā surabhyā

(frunze de) Tulasī, iarbă sacră Kuśa, flori de lotus și lucruri făcute, ca mâncarea care

tulasī kuśa ambujaiḥ saparyayā upapannayā yathā andhasā

crește Modul de Existență al Virtuții. - vivardhana sattva 41

El se gândi, „Cum este posibil, ca eu, care ca un orb am căzut în fântâna vieții de familie,

saḥ tarkayām āsa kutaḥ abhūt mama anu andha patitasya kūpe gṛha

să am asocierea lui Kṛṣṇa care este adăpostul tuturor locurilor de pelerinaj

saṅgamaḥ kṛṣṇena yaḥ āspada sarva tīrtha

și al cărui praf al picioarelor Sale este rezidența sufletelor devoților divini.

ca reṇubhiḥ pāda asya niketa ātma bhū-suraiḥ 42

După ce i-a primit cu ospitalitate și i-a așezat confortabil, Śrutadev s-a așezat cu soția, copiii,

kṛta ātithyān su-upaviṣṭān śrutadevaḥ upasthitaḥ sa-bhārya apatyaḥ

și rudele sale și masând picioarele (lui Krișna) vorbi.

sva-jana abhimarśanaḥ aṅghri uvāca 43

Śrutadeva spuse, „Noi nu am primit doar astâzi audiența Personalității Supreme ci de la creație

śrutadevaḥ uvāca naḥ na prāptaḥ param adya darśanam parama pūruṣaḥ yarhi sṛṣṭvā

când ai intrat Tine însuți în acest univers cu energie existenței.

praviṣṭaḥ idam hi ātma śaktibhiḥ sattayā 44

Tu ești asemenea unei persoane care doarme și în vis crează o lume separată în mintea sa.

yathā puruṣaḥ śayānaḥ svāpnam sṛṣṭvā lokam param manasā

Apoi ai intrat apărând în propria lume imaginară.

eva anuviśya avabhāsate ātma māyayā 45

Tu te revelezi apărând în inimile oamenilor puri, care ascultă și vorbesc despre Tine

saṁvadatām bhāsi hṛdi nṛṇām amala śṛṇvatām gadatām tva

venerându-Te și lăudându-Te constant în interiorul sufletului.

arcatām abhivandatām śaśvat antaḥ ātmanām 46

Deși ești situat în inimile tuturor, ești foarte departe de cei a căror conștiință este împrăștiată,

api sthaḥ hṛdi ati dūra-sthaḥ cetasām vikṣipta

fiind ocupată cu activitățile materiale. Astfel aceștia nu au puterea interioară să te realizeze,

karma śaktibhiḥ ātma agrāhyaḥ

căci tu ești aproape doar pentru cei ce realizat calitățile sufletului.

api anti upeta guṇa ātmanām 47

Plecăciuni Ție, Suflet primordial. Tu însuți ești cunoscut de cei ce nu-Ți sunt devotați

namaḥ astu te adhyātma sva-ātma vidām vibhakta

ca Suprasuflet, iar celor ce nu au cunoștiință despre suflet ca moarte (sufletul – Eul – nu moare).

para-ātmane anātmane mṛtyave

Pentru cei a căror viziune nu este acoperită sau blocată de propria Ta energie iluzorie,

dṛṣṭaye asaṁvṛta ruddha sva-māyayā

Tu ești Cel fără de cauză (Absolutul) și cauza acestor forme create.

akāraṇa sa-kāraṇa liṅgam īyuṣe 48

śrutadevo ’cyutaṁ prāptaṁ sva-gṛhāñ janako yathā
natvā munīn su-saṁhṛṣṭo dhunvan vāso nanarta ha 38
tṛṇa-pīṭha-bṛṣīṣv etān ānīteṣūpaveśya saḥ
svāgatenābhinandyāṅghrīn sa-bhāryo ’vanije mudā 39
tad-ambhasā mahā-bhāga ātmānaṁ sa-gṛhānvayam
snāpayāṁ cakra uddharṣo labdha-sarva-manorathaḥ 40
phalārhaṇośīra-śivāmṛtāmbubhir mṛdā surabhyā tulasī-kuśāmbuyaiḥ
ārādhayām āsa yathopapannayā saparyayā sattva-vivardhanāndhasā 41
sa tarkayām āsa kuto mamānv abhūt gṛhāndha-kūpe patitasya saṅgamaḥ
yaḥ sarva-tīrthāspada-pāda-reṇubhiḥ kṛṣṇena cāsyātma-niketa-bhūsuraiḥ 42
sūpaviṣṭān kṛtātithyān śrutadeva upasthitaḥ
sa-bhārya-svajanāpatya uvācāṅghry-abhimarśanaḥ 43
śrutadeva uvāca nādya no darśanaṁ prāptaḥ paraṁ parama-pūruṣaḥ
yarhīdaṁ śaktibhiḥ sṛṣṭvā praviṣṭo hy ātma-sattayā 44
yathā śayānaḥ puruṣo manasaivātma-māyayā
sṛṣṭvā lokaṁ paraṁ svāpnam anuviśyāvabhāsate 45
śṛṇvatāṁ gadatāṁ śaśvad arcatāṁ tvābhivandatām
ṇṛṇāṁ saṁvadatām antar hṛdi bhāsy amalātmanām 46
hṛdi-stho ’py ati-dūra-sthaḥ karma-vikṣipta-cetasām
ātma-śaktibhir agrāhyo ’py anty upeta-guṇātmanām 47
namo ’stu te ’dhyātma-vidāṁ parātmane anātmane svātma-vibhakta-mṛtyave
sa-kāraṇākāraṇa-liṅgam īyuṣe sva-māyayāsaṁvṛta-ruddha-dṛṣṭaye 48

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 86 Versurile 49-59


Un învățat care a atins conștiința de Krișna percepe ceea ce se mișcă sau nu
și chiar acest univers și existență și sursele lor ca fiind forme ale lui Krișna

Ei îl văd astfel pe Krișna în toate ce se întâmplă


Oh Doamne, comandă-ne nouă servitorilor Tăi ce trebuie să facem pentru a pune punct

he bhavān śādhi naḥ sva bhṛtyān tvam kim karavāma etat saḥ antaḥ

necazurilor văzute în planul activităților zeilor și oamenilor.

kleśaḥ akṣi gocaraḥ deva nṛṇām yat 49

Śrī Śuka spuse, „După ce a ascultat ce a spus acesta (Śrutadev), Domnul Transcendental, care

śrī-śukaḥ uvāca iti upākarṇya uktam tat bhagavān

înlătură suferințele celor predați (Lui) a luat mâna acestuia în mâna Sa și zâmbind larg i-a vorbit.“

hā gṛhītvā ārti praṇata pāṇinā pāṇim prahasan tam uvāca ha 50

Domnul Transcendental spuse, „Oh brahmane, să știi că acești înțelepți au venit cu scopul de a

śrī-bhagavān uvāca brahman viddhi amūn munīn samprāptān arthāya

te binecuvânta. Ei cutreieră lumile cu Mine pentru a le purifica cu praful picioarelor lor.

te anugraha sañcaranti lokān mayā punantaḥ reṇubhiḥ pāda 51

Te poți purifica cu timpul, treptat, prin venerarea, atingerea sau vederea zeităților, a locurilor de pelerinaj,

punanti kālena śanaiḥ arcanaiḥ sparśana darśana devāḥ kṣetrāṇi

sau a râurilor sacre. Totuși aceasta se poate atinge prin privirea celor mai de seamă dintre cei demni de a fi venerați.

tīrthāni tat api īkṣayā arhat-tama 52

În această lume prin naștere brāhmaṇul este cel mai de seamă dintre toate ființele, ce să spunem

iha janmanā brāhmaṇaḥ śreyān sarveṣām prāṇinām kim u

de austeritatea, cunoașterea, mulțumirea interioară, și meditația sa despre Mine!

tapasā vidyayā tuṣṭyā kalayā yutaḥ mat 53

Foma Mea cu patru brațe nu-mi este atât de dragă ca cea a unui brahman.

rūpam etat catuḥ-bhujam na dayitam me brāhmaṇāt

Un învățat cuprinde toată Veda, așa cum Eu sunt toți zeii.

vipraḥ mayaḥ sarva veda aham mayaḥ hi sarva deva 54

Astfel cei a căror cunoaștere este coruptă sau sunt lipsiți de cunoaștere transcendentală

evam duṣprajñāḥ aviditvā

iau în derâdere și sunt invidioși pe maestrul spiritual care dă învățături despre Mine și suflet.

avajānanti asūyavaḥ gurum vipram mām ātmānam

Ei venerează manifestările zeităților (pe atunci zeii din paradis coborau pe pământ) ce le pot vedea. 55

ijya arcā-ādaū dṛṣṭayaḥ

Astfel un învățat care a atins conștiința de Mine (de Krișna) percepe ceea ce se mișcă sau nu

iti vipraḥ ādhatte cetasi mat īkṣayā  cara acaram

și chiar acest univers și existență și sursele lor ca fiind forme ale Mele.

idam viśvam universe bhāvāḥ ca asya hetavaḥ mat ye rūpāṇi 56

De aceea, oh brāhmaṇe (Śrutadev) trebuie să-i venerezi pe acești înțelepți spirituali

tasmāt brāhmaṇa arcaya etān brahma-ṛṣīn

cu aceeași încredere pe care o ai față de Mine, căci astfel mă venerezi direct pe Mine.

śraddhayā mat cet evam arcitaḥ addhā asmi

Altfel nici marile bogății nu-ți vor fi de vreun folos.

na anyathā bhūri bhūtibhiḥ 57

Śuka spuse, „Fiind astfel instruiți de Domnul transcendental el și regele din Mithilā i-au venerat

śrī-śukaḥ uvāca ittham ādiṣṭaḥ prabhunā saḥ maithilaḥ ārādhya

pe Krișna și pe cei mai de seamă dintre cei a doua oară născuți, ce Îl însoțeau,

kṛṣṇān saha uttamān dvija

cu mintea doar la ei și cu afecțiune. Astfel ei au atins destinația transcendentală (Vaikuṇṭa – lumea spirituală în care Dulceața lui Krișna este acoperită de opulența Sa - vaidhi bhakti).

eka-ātma bhavena ca āpa sat gatim 58

Oh rege (Parīkṣit), astfel Domnul Transcendental, care este devotat devoților Să,i a stat

rājan evam bhagavān bhakti-man sva bhaktayoḥ uṣitvā

cu devoții săi, învățîndu-i calea celor spirituali. După aceea s-a întors în Dvārakā.

bhakta ādiśya mārgam sat punaḥ dvāravatīm agāt 59

sa tvaṁ śādhi sva-bhṛtyān naḥ kiṁ deva karavāma he
etad-anto nṛṇāṁ kleśo yad bhavān akṣi-gocaraḥ 49
śrī-śuka uvāca tad-uktam ity upākarṇya bhagavān praṇatārti-hā
gṛhītvā pāṇinā pāṇiṁ prahasaṁs tam uvāca ha 50
śrī-bhagavān uvāca
brahmaṁs te ’nugrahārthāya samprāptān viddhy amūn munīn
sañcaranti mayā lokān punantaḥ pāda-reṇubhiḥ 51
devāḥ kṣetrāṇi tīrthāni darśana-sparśanārcanaiḥ
śanaiḥ punanti kālena tad apy arhattamekṣayā 52
brāhmaṇo janmanā śreyān sarveṣām prāṇinām iha
tapasā vidyayā tuṣṭyā kim u mat-kalayā yutaḥ 53
na brāhmaṇān me dayitaṁ rūpam etac catur-bhujam
sarva-veda-mayo vipraḥ sarva-deva-mayo hy aham 54
duṣprajñā aviditvaivam avajānanty asūyavaḥ
guruṁ māṁ vipram ātmānam arcādāv ijya-dṛṣṭayaḥ 55
carācaram idaṁ viśvaṁ bhāvā ye cāsya hetavaḥ
mad-rūpāṇīti cetasy ādhatte vipro mad-īkṣayā 56
tasmād brahma-ṛṣīn etān brahman mac-chraddhayārcaya
evaṁ ced arcito ’smy addhā nānyathā bhūri-bhūtibhiḥ 57
śrī-śuka uvāca sa itthaṁ prabhunādiṣṭaḥ saha-kṛṣṇān dvijottamān
ārādhyaikātma-bhāvena maithilaś cāpa sad-gatim 58
evaṁ sva-bhaktayo rājan bhagavān bhakta-bhaktimān
uṣitvādiśya san-mārgaṁ punar dvāravatīm agāt 59

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 87 Versurile 1-11


Sacrificiul recitării Cunoașterii Transcendentale


Śrī Parīkṣit (regele) spuse, „O brāhmaṇe (Śuka), cum este posibil, ca ceea ce este spiritual,

śrī-parīkṣit uvāca brahman katham brahmaṇi

și nu poate fi exprimat în cuvintele materiale, neavând calități materiale

anirdeśye nirguṇe

să fie exprimat direct de Śruti (Veda), care se ocupă cu calitățile materiale

sākṣāt śrutayaḥ vṛttayaḥ guṇa asataḥ

în timp ce Supremul este transcendental (dincolo de existența materială)?”

caranti pare sat 1

Śuka spuse, “Domnul a dotat ființele cu inteligență, simțuri, minte și aer vital

śrī-śukaḥ uvāca prabhuḥ asṛjat janāṇām buddhi indriya manaḥ prāṇān

pentru a dezvolta gratificarea simțurilor și afecțiunea

mātra artham ca bhava artham ca

și pentru eliberarea sufletului.

ātmane akalpanāya ca 2

Într-adevăr asupra aceleași cunoașteri spirituale confidențiale despre Adevărul

hi sā eṣā upaniṣat brāhmī

Absolut s-au concentrat mai înainte predecesorii. Oricine meditează asupra Acestuia

dhṛta pūrveṣām pūrva-jaiḥ yaḥ dhārayet tām

cu încredere și fără posesiuni materiale va obține perfecțiunea.

śraddhayā akiñcanaḥ gacchet kṣemam 3

În acest sens îți voi relata o întâmplare în legătură cu (Domnul Transcendental) Nārāyaṇ,

atra te varṇayiṣyāmi gāthām nārāyaṇa-anvitām ca

Este o conversație între Nārāyaṇ Ṛiṣi și Nārad.

saṁvādam ṛṣeḥ nārāyaṇasya nāradasya ca 4

Odată, pe când dragul devot al Domnlui Transcendental, Nārad călătorea prin

ekadā bhagavat priyaḥ nāradaḥ paryaṭan

univers, s-a dus să-L vadă în ermitajul său pe divinul înțelept transcendental Nārāyaṇ.

lokān yayau draṣṭum āśramam ṛṣim sanātanam nārāyaṇa 5

Chiar de la începutul zilei lui Brahmā (prima ființă condiționată de Falsul Ego din univers) El a

ā-kalpāt yaḥ

executat austerități în această țară Bhārata conform Datoriei Prescrise

āsthitaḥ tapaḥ vai asmin bhārata-varṣe dharma

pentru bunăstarea oamenilor în prezent și în viitor, fiind dotat

kṣemāya nṛṇām svastaye upetam

cu Cunoaștere Transcendentală și Perfectul Echilibru (al Liniștii interioare).

jñāna śama 6

Oh eminente Kaurav, acolo în satul Kalāpa unde Acesta își avea rezidența, L-a

kuru-udvaha tatra kalāpa-grāma vāsibhiḥ

întrebat, plecându-se în fața Lui, exact același lucru, în timp ce se afla înconjurat de înțelepți.

apṛcchat praṇataḥ idam eva upaviṣṭam parītam ṛṣibhiḥ 7

Domnul Transcendental (Nārāyaṇ) îi povesti acestuia, în timp ce înțelepții ascultau,

bhagavān avocat tasmai hi ṛṣīṇām śṛṇvatām

acea discuție din antichitate despre Adevărul Absolut a locuitorilor din (lumea paradisiacă) Geana-loka.

idam vādaḥ yaḥ pūrveṣām brahma jana-loka-nivāsinām 8

Ṭīkā: Jana-loka este un sistem planetar paradisiac de deasupra pământului (tărâm „ceresc”).

Domnul Transcendental spuse, „Demult înțelepții născuți din mintea celui „născut

śrī-bhagavān uvāca purā munīnām mānasānām

de sine“ (Brahmā, apărut din lotusul universal ieșit din buricul lui Vișnu) și al

svāyambhuva

căror fluid seminal era îndrept în sus (nu spre organele genitale – fiind celibatari), se

retasām ūrdhva sthānām tatra

aflau acolo, pe planeta Geana-loka executând sacrificiul Recitării Cunoașterii Transcendentale.

jana-loke abhavat satram brahma 9

Tu te duseseși în Śvetadvīpa (Insula Albă – Planeta Domnului Transcendental Vișnu a cărui expasiune este Parama-atma – Supra-sufletul în toate ființele)

tvayi gatavati śvetadvīpam

pentru a-L vedea pe Controlorul care se afla întins și care s-a ridicat.

draṣṭum tat īśvaram śerate tatra abhūt

Cu Acesta ai avut o discuție spirituală deosebită

yam saṁvṛttaḥ su vādaḥ brahma

despre Śruti (Veda) iar tu mi-ai pus aceeași întrebare.

śrutayaḥ yatra tvam mām anupṛcchasi ha ayam praśnaḥ 10

Deși erau egal calificați în Cunoaștere, Austerități și Virtute și îi priveau în mod egal

api tulya śruta tapaḥ śīlāḥ cakruḥ tulya

pe cei ce îi considerau prieteni, dușmani sau neutri, unul a devenit oratorul

svīya ari madhyamāḥ ekam pravacanam.

iar ceilalți au ascultat - apare śuśrūṣavaḥ 11


śrī-parīkṣid uvāca
brahman brahmaṇy anirdeśye nirguṇe guṇa-vṛttayaḥ
kathaṁ caranti śrutayaḥ sākṣāt sad-asataḥ pare 1
śrī-śuka uvāca
buddhīndriya-manaḥ-prāṇān janānām asṛjat prabhuḥ
mātrārthaṁ ca bhavārthaṁ ca ātmane ’kalpanāya ca 2
saiṣā hy upaniṣad brāhmī pūrveśāṁ pūrva-jair dhṛtā
śrraddhayā dhārayed yas tāṁ kṣemaṁ gacched akiñcanaḥ 3
atra te varṇayiṣyāmi gāthāṁ nārāyaṇānvitām
nāradasya ca saṁvādam ṛṣer nārāyaṇasya ca 4
ekadā nārado lokān paryaṭan bhagavat-priyaḥ
sanātanam ṛṣiṁ draṣṭuṁ yayau nārāyaṇāśramam 5
yo vai bhārata-varṣe ’smin kṣemāya svastaye nṛṇām
dharma-jñāna-śamopetam ā-kalpād āsthitas tapaḥ 6
tatropaviṣṭam ṛṣibhiḥ kalāpa-grāma-vāsibhiḥ
parītaṁ praṇato ’pṛcchad idam eva kurūdvaha 7
tasmai hy avocad bhagavān ṛṣīṇāṁ śṛṇvatām idam
yo brahma-vādaḥ pūrveṣāṁ rjana-loka-nivāsinām 8
śrī-bhagavān uvāca
svāyambhuva brahma-satraṁ jana-loke ’bhavat purā
tatra-sthānāṁ mānasānāṁ munīnām ūrdhva-retasām 9
śvetadvīpaṁ gatavati tvayi draṣṭuṁ tad-īśvaram
brahma-vādaḥ su-saṁvṛttaḥ śrutayo yatra śerate
tatra hāyam abhūt praśnas tvaṁ māṁ yam anupṛcchasi 10
tulya-śruta-tapaḥ-śīlās tulya-svīyāri-madhyamāḥ
api cakruḥ pravacanam ekaṁ śuśrūṣavo ’pare 11

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 87 Versurile 12-16

Această lume este considerată o uriașă aluzie la ceea ce nu se transformă (Absolutul)
Cel înțelept scapă de contaminarea celor trei Moduri ale Naturii Materiale
cufundându-se în oceanul nectarian al discuțiilor despre Krișna


Śrī Sanandana (unul dintre primii patru fiii ai lui Brahmā, născuți din mintea lui) spuse:

śrī-sanandanaḥ uvāca

„După Ce Supremul a retras această creație în propriul (corp), a intrat în meditație

param āpīya sṛṣṭam idam sva śayānam

împreună cu energiile Sale iar la sfârșitul acesteia L-au trezit Șruti (Științele Spirituale) Personificate

saha śaktibhiḥ ante tat cakruḥ bodhayām śrutayaḥ

(prin incantarea) calităților Acestuia, așa cum la răsăritul soarelui este trezit

tat liṅgaiḥ yathā pratyūṣe bodhayanti

un rege care doarme, de servitori poeți care apropiindu-se (incantează)

saṁrājam śayānam anujīvinaḥ vandinaḥ tat abhetya parākramaiḥ

faptele sale eroice în cuvinte poetice. - parākramaiḥ suślokaiḥ 12-13

Șruti (Științele Spirituale Personificate) spuseră, „Toată victoria Ție, invincibilule, Cel

śrī-śrutayaḥ ūcuḥ jayajaya ajita

ce învinge deficiențele iluzorii și care își asumă forma proprietăților Naturii Materiale.

jahi ajām doṣa gṛbhīta guṇām

Tu ești Sufletul complet echilibriat, Cel ce posedă toate opulențele și toate energiile.

tvam asi ātmanā samavaruddha yat samasta bhagaḥ akhila śakti

Tu, Cel care trezești locuitorii nemișcați ai universurilor, uneori Științele Spirituale

te avabodhaka okasām aga jagat kvacit nigamaḥ

Personificate sunt angajate în a Te urma în lumea Iluzorie materială.

carataḥ anucaret ātmanā ajayā 14

Această (lume) este considerată o uriașă aluzie
    etat upalabdham bṛhat avaśeṣatayā
la ceea ce nu se transformă (Absolutul) nu la creație și distrugere
    avikṛtāt vā udaya astam-ayau
ca transformările perceptibile (ale obiectelor) din lut.
    yataḥ vikṛteḥ avayanti mṛdi
De aceea înțelepții și-au direcționat mintea, vorbele și acțiunile asupra Ta
    ataḥ ṛṣayaḥ tvayi dadhuḥ manaḥ vacana ācaritam
așa cum oamenii nu pot să nu-și pună picioarele pe pământ.
    katham ayathā nṛṇām bhavanti datta padāni bhuvi 15

De aceea, oh Maestre al tuturor lumilor, cel înțelept scapă de contaminarea celor

iti adhipate akhila loka sūrayaḥ jahuḥ mala

trei (Moduri ale Naturii Materiale – Ignoranță, Pasiune și Virtute) - tri

cufundându-se în oceanul nectarian al discuțiilor despre Tine, ce distruge suferințele

avagāhya abdhim amṛta kathā tava

Oh, Cel Suprem, cu atât mai mult, ce să spunem despre cei care opresc roata

parama punaḥ kim uta ye vidhuta dhāma

propriei minți și Modurile Naturii temporare (materiale),

sva āśaya guṇāḥ kāla

prin venerarea neîntreruptă a picioarelor (Tale) și astfel experimentând fericirea?

bhajanti ajasra padam anubhavam sukha 16


śrī-sanandana uvāca
sva-sṛṣṭam idam āpīya śayānaṁ saha śaktibhiḥ
tad-ante bodhayāṁ cakrus tal-liṅgaiḥ śrutayaḥ param
yathā śayānaṁ saṁrājaṁ vandinas tat-parākramaiḥ
pratyūṣe ’bhetya su-ślokair bodhayanty anujīvinaḥ 12-13
śrī-śrutaya ūcuḥ
jaya jaya jahy ajām ajita doṣa-gṛbhīta-guṇāṁ
tvam asi yad ātmanā samavaruddha-samasta-bhagaḥ
aga-jagad-okasām akhila-śakty-avabodhaka te
kvacid ajayātmanā ca carato ’nucaren nigamaḥ 14
bṛhad upalabdham etad avayanty avaśeṣatayā
yata udayāstam-ayau vikṛter mṛdi vāvikṛtāt
ata ṛṣayo dadhus tvayi mano-vacanācaritaṁ
katham ayathā bhavanti bhuvi datta-padāni nṛṇām 15
iti tava sūrayas try-adhipate ’khila-loka-mala-
kṣapaṇa-kathāmṛtābdhim avagāhya tapāṁsi jahuḥ
kim uta punaḥ sva-dhāma-vidhutāśaya-kāla-guṇāḥ
parama bhajanti ye padam ajasra-sukhānubhavam 16

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 87 Versurile 17-20

Cei a căror meditație este pură fiind eliberați din implicarea în problemele societății,
realizează esența unică (spirituală - sufletul), nediferențiată din formele ireale (materiale).

Dacă urmeză îndrumările Tale ei trăiesc, altminteri nu respiră și foalele!

yadi anuvidhāḥ te asu-bhṛtaḥ śvasanti iva dṛtayaḥ

Prin mila Ta față de Eu (suflet) ai creat din energia materială primordială ș.a.m.d. oul

yat anugrahataḥ mahat aham ādayaḥ asṛjan

universal în care au intrat ființele în anumite forme (moștenite) din creația anterioară.

aṇḍam anvayaḥ puruṣa atra vidhaḥ anna-maya-ādiṣu caramaḥ

Tu, Cel care ești transcendental (dualității transformărilor) existenței și inexistenței

tvam yaḥ param sat-asataḥ

ești de fapt Realitatea care rămâne după acestea.

atha ṛtam avaśeṣam yat eṣu 17

Ṭīkā: Aici este vorba despre ființele care nu s-au eliberat în creația anterioară
și au rămas în starea de Conștiință neîntreruptă în corpul lui Vișnu,
așa cum este descris în versurile 5 și 6 din Mandhukya Upanișad, vezi postările #34 și #35.

Înțelepții care Te venerează conform metodelor de vizualizare asupra nodurilor

ye ṛṣi upāsate vartmasu dṛśaḥ paddhatim

energetice subtile (ceakrelor) poziționate în abdomen, în zona inimii, între sprâncene

daharam parisara udaram hṛdayam kūrpa

ridică (sufletul) astfel începând cu energia din (ceakra) roșie (mulādhāra)

udagāt tataḥ āruṇayaḥ

spre (ceakra) capului (sahasrāra) și atingând destinația Ta supremă nelimitată

śiraḥ sametya dhāma tava paramam ananta

nu mai cad în această lume, în gura morții (repetate).

yat na patanti iha mukhe kṛta-anta punaḥ 18

Ṭīkā: Această metodă implică practicarea strictă a celibatului și evitarea contacului cu cei de sex opus,
neavând nimic de-a face cu inventarea așa numitei continențe propovăduită de unii yoghini atașați de sexualitate.
Primii patru fii născuți din mintea lui Brahmā și-au oprit creșterea corpurilor la vârsta de cinci ani,
pentru a nu fi deranjați de pulsiunile sexuale ale corpului în această practică spirituală.


Datorită propriilor scopuri din diferitele creații ai intrat aparent (în univers)

hetutayā sva-kṛta vicitra-yoniṣu viśan iva

(coborând de fapt) cu propriul tău lăcaș, care nu este ireal, fiind asemenea

tava dhāma avitatham vat

focului mai mult sau mai puțin vizibil, imitând propria creație. Astfel, cei a căror

anala- taratamataḥ cakāssi anukṛtiḥ sva kṛta atha

meditație este pură și sunt eliberați din implicarea în problemele societății, realizează

dhiyaḥ viraja abhivipaṇyavaḥ anuyanti

esența unică (spirituală), nediferențiată din aceste (forme) ireale (materiale).

eka-rasam samam amūṣu vitathāsu 19

Ṭīkā: Sufletul este ceea ce este spiritual în ființe.

Ființa vie (sufletul) este învelit de propriul corp interior (minte, inteligență și falsul ego).

puruṣam saṁvaraṇam sva pureṣu antara

Cunoașterea Transcendentală afirmă că toate aceste energii create de Tine

nigama vadanti akhila amīṣu śakti kṛta tava

nu sunt externe. Ființele au fost manifestate ca expansiuni ale Domniei Tale,

abahiḥ iti nṛ kṛtam aṁśa bhavataḥ

proprietarul lor. Înțelegând astfel statutul (Tău), ca cel ce aruncă semințele,

dhṛtaḥ vivicya gatim āvapanam

pretutindeni înțelepții venerează cu încredere picioarele Tale care acordă eliberarea.

bhuvi kavayaḥ upāsate viśvasitāḥ aṅghrim abhavam 20

dṛtaya iva śvasanty asu-bhṛto yadi te ’nuvidhā
mahad-aham-ādayo ’ṇḍam asṛjan yad-anugrahataḥ
puruṣa-vidho ’nvayo ’tra caramo ’nna-mayādiṣu yaḥ
sad-asataḥ paraṁ tvam atha yad eṣv avaśeṣam ṛtam 17
udaram upāsate ya ṛṣi-vartmasu kūrpa-dṛśaḥ
parisara-paddhatiṁ hṛdayam āruṇayo daharam
tata udagād ananta tava dhāma śiraḥ paramaṁ
punar iha yat sametya na patanti kṛtānta-mukhe 18
sva-kṛta-vicitra-yoniṣu viśann iva hetutayā
taratamataś cakāssy anala-vat sva-kṛtānukṛtiḥ
atha vitathāsv amūṣv avitathāṁ tava dhāma samaṁ
viraja-dhiyo ’nuyanty abhivipaṇyava eka-rasam 19
sva-kṛta-pureṣv amīṣv abahir-antara-saṁvaraṇaṁ
tava puruṣaṁ vadanty akhila-śakti-dhṛto ’ṁśa-kṛtam
iti nṛ-gatiṁ vivicya kavayo nigamāvapanaṁ
bhavata upāsate ’ṅghrim abhavam bhuvi viśvasitāḥ 20

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 87 Versurile 21-26

Cei ce speculează declară că sursa creației este materia,
că sufletul spiritual moare și că de asemenea este dual (material),
că afacerile lumești sunt reale,
că cele trei Moduri ale Naturii Materiale iluzorii îți sunt impuse și Domnului Transcendental când coboară ca avatar în lumea materială

Aceasta este concepția dualistă a ființelor aflate în ignoranță.


Controlor suprem, unele suflete au fost eliberate de suferințe prin cufundarea

īśvara kecit ātma pariśramaṇāḥ parivarta

în vastul ocean nectarian al calităților formelor Tale pe cale Ți le asumi pentru a

mahā abdhi amṛta carita tanoḥ tava ātta

propaga Adevărul Absolut, foarte greu de înțeles. Acestea nu-și doresc nici

nigamāya tattva duravagama na parilaṣanti api

eliberarea finală iar datorită asocierii cu comunitatea celor (puri) asemenea lebedelor

apavargam saṅga kula haṁsa

și-au abandonat familiile, aflându-se la picioarele Tale asemenea lotușilor.

visṛṣṭa gṛhāḥ te caraṇa saroja 21

Acest corp care-Ți servește, acționează ca dragul prieten al sufletului.

kulāyam idam tvat anupatham vat priya suhṛt ātma

Sufletelor care și-au întors fața de la Tine, deși le ajuți cu afecțiune, vai nu găsesc

ātmani yat unmukhe tvayi tathā hite priye bata ca na

plăcere și nu venerează decât ceea ce este ireal (zeiii temporari ai lumii materiale), vătămând sufletul.

ramanti upāsanayā aho asat hanaḥ ātma

Urmând aceste dorințe, ele cutreieră (existența materială) foarte înfricoșătoare

anuśayāḥ bhramanti uru bhaye

fiind purtate de corpuri degradate. - bhṛtaḥ śarīra ku 22

Înțelepții care-și controlează respirația și prin aceasta mintea și simțurile

munayaḥ nibhṛta marut manaḥ akṣa

prin practicarea concentrată a procesului yoga Te venerează ca Cel aflat în inimă.

yujaḥ dṛḍha-yoga upāsate yat tat hṛdi

Chiar și dușmanii și conducătorul șerpilor mistici te-au obținut, gândindu-se la Tine.

api arayaḥ uraga-indra yayuḥ smaraṇāt te

Și chiar și femeile care fiind atrase și meditând (la Tine) s-au bucurat de brațele Tale

api striyaḥ viṣakta dhiyaḥ bhoga bhuja

asemenea unor stâlpi (puternici) iar noi (forme ale Cunoașterii Transcendentale) fiind perfect

daṇḍa vayam samāḥ dṛśaḥ

echilibrate și având o viziune nepărtinitoare, degustăm nectarul picioarelor Tale asemenea lotusului.

sama sudhāḥ aṅghri saroja 23

Vai, cine în această lume, care tocmai se naște și moare poate cunoaște cu-adevărat

bata kaḥ iha avara janma layaḥ nu veda

pe Cel primordial, din care a fost manifestat primul Clarvăzător (Brahmā) din care au

agra-saram yataḥ udagāt ṛṣiḥ yam

urmat cele două tipuri de zei (Sura - cu și Asura – împotriva Domnului Transcendental)?

anu ubhaye deva-gaṇāḥ

În momentul în care nu există nici virtute și nici ignoranță, nici curentul timpului

yadā tarhi na sat na ca asat ubhayam na ca javaḥ kāla

și nici măcar Cunoașterea Transcendentală tu ești retras în somnul mistic.

kim api na tatra śāstram avakṛṣya śayīta 24

Ṭīkā: Acesta este starea în care se află Maha Viṣṇu în Oceanul Cauzal înainte de recrearea universurilor materiale.

Cei ce speculează declară că sursa creației este materia, că sufletul spiritual moare

smaranti upadiśanti janim asataḥ ātmani sataḥ mṛtim

și că de asemenea este dual (material), că afacerile lumești sunt reale,

uta ye ca bhidām vipaṇam ṛtam

că cele trei Moduri ale Naturii Materiale iluzorii îți sunt impuse.

tri guṇa maya te ārupitaiḥ

Aceasta este concepția dualistă a ființelor aflate în ignoranță.

yat bhidā pumān iti abodha

Tu nu ești creat ci ești acea existență transcendentală, Conștiința originală.

tvayi kṛtā na tataḥ saḥ bhavet paratra avabodha rase 25

Cele trei Moduri (ale Naturii Materiale) părând reale minții, sunt

tri-vṛt manaḥ sat iva

strălucirea Ta ireală, pe care oamenii o consideră reală, ca și acest întreg univers.

tvayi vibhāti asat ā-manujāt abhimṛśanti sat aśeṣam idam

Iar cei ce cunosc sufletul resping (ideea) că sufletul este supus transformării (fiind

ātma-vidaḥ tyajanti ātmatayā na hi vikṛtim

absolut) fiind asemenea obiectelor create din aur (nediferite) de acesta,

kṛtam kanakasya idam

înțeles ca propriul sine coborât din Sufletul Suprem.

avasitam sva ātmatayā anupraviṣṭam tat-ātmatayā 26

duravagamātma-tattva-nigamāya tavātta-tanoś
carita-mahāmṛtābdhi-parivarta-pariśramaṇāḥ
na parilaṣanti kecid apavargam apīśvara te
caraṇa-saroja-haṁsa-kula-saṅga-visṛṣṭa-gṛhāḥ 21
tvad-anupathaṁ kulāyam idam ātma-suhṛt-priya-vac
carati tathonmukhe tvayi hite priya ātmani ca
na bata ramanty aho asad-upāsanayātma-hano
yad-anuśayā bhramanty uru-bhaye ku-śarīra-bhṛtaḥ 22
nibhṛta-marun-mano-’kṣa-dṛḍha-yoga-yujo hṛdi yan
munaya upāsate tad arayo ’pi yayuḥ smaraṇāt
striya uragendra-bhoga-bhuja-daṇḍa-viṣakta-dhiyo
vayam api te samāḥ sama-dṛśo ’ṅghri-saroja-sudhāḥ 23
ka iha nu veda batāvara-janma-layo ’gra-saraṁ
yata udagād ṛṣir yam anu deva-gaṇā ubhaye
tarhi na san na cāsad ubhayaṁ na ca kāla-javaḥ
kim api na tatra śāstram avakṛṣya śayīta yadā 24
janim asataḥ sato mṛtim utātmani ye ca bhidāṁ
vipaṇam ṛtaṁ smaranty upadiśanti ta ārupitaiḥ
tri-guṇa-mayaḥ pumān iti bhidā yad abodha-kṛtā
tvayi na tataḥ paratra sa bhaved avabodha-rase 25
sad iva manas tri-vṛt tvayi vibhāty asad ā-manujāt
sad abhimṛśanty aśeṣam idam ātmatayātma-vidaḥ
na hi vikṛtiṁ tyajanti kanakasya tad-ātmatayā
sva-kṛtam anupraviṣṭam idam ātmatayāvasitam 26

Șrimad Bhagavatam
Cantoul 10
Capitolul 87 Versurile 27-30

Nu există o cauză a existenței lui Krișna, El este propria sa Cauză.
Aceasta este definiția Absolutului
Krișna, care a generat și controlează această iluzie,
nu are nevoie să se elibereze, fiind perfect echilibrat



Cei ce te venerează ca adăpost al tuturor, pur și simplu pășesc, și-și pun picioarele

pari ye caranti tava niketatayā akhila te uta ākramanti padā

pe capul Morții, neluând-o în considerare. Prin cuvintele (Tale) îi legi ca pe niște

śiraḥ nirṛteḥ avigaṇayya girā tvayi parivayase iva

animale chiar și pe înțelepți. Pe prieteni îi purifici, dar nu și pe cei dușmănoși.

paśūn api vibudhān sauhṛdāḥ tān kṛta khalu punanti na ye vimukhāḥ 27

Nu există o cauză a existenței Tale (definiție a Absolutului). Tu ești însuși creatorul

tvam akaraṇaḥ tava sva kāraka

conducător al tuturor energiilor, Cel care dă putere și conduce.

rāṭ akhila śakti dharaḥ balim udvahanti

Tu ești transcendental Iluziei și lumii zeilor și Domnul tuturor conducătorilor

samadanti ajayā varṣa animiṣāḥ pateḥ akhila bhujaḥ

și lăcașurilor și astfel creatorii din univers execută ceea ce le-ai ordonat

kṣiti iva sṛjaḥ viśva vidadhati yatra ye tu adhikṛtā

fiindu-le teamă de Tine - cakitāḥ bhavataḥ 28

Ființele imobile și mobile au fost manifestate din privirea Ta, trezindu-le motivațiile

jātayaḥ sthira cara syuḥ udīkṣayā uttha nimitta

pentru implicarea lor în jocurile iluzorii. Dacă ar fi eliberate atunci ar fi altfel.

yujaḥ viharaḥ ajayā yadi vimukta tataḥ parasya

Căci cel pentru care nu există nici prieten, nici dușman ca și cum ar fi insensibil

kaścit bhavet na paraḥ na hi aparaḥ ca iva śūnya

este calificat pentru lăcașul Tău suprem, pentru că a atins echilibrul interior.

viyataḥ tava apadasya paramasya dadhataḥ tulām 29

Dacă nenumăratele, corpuri materiale obținute (de suflete), ar fi permanente și

yadi aparimitāḥ tanu bhṛtaḥ dhruvāḥ ca

omniprezente,  atunci nu ar mai fi nevoie de reguli de comportament.

sarva-gatāḥ tarhi na niyamaḥ śāsyatā

Astfel, oh Cel Etern, pe de altă parte, Cel care a generat și controlează această iluzie

iti dhruva itarathā tat ajani niyantṛ yat-mayam

nu are nevoie să se elibereze, fiind perfect echilibrat.

na avimucya bhavet samam

Acest lucru, care trebuie cunoscut, nu este înțeles datorită imperfecțiunii materiale a cunoscătorului.

yat anujānatā amatam duṣṭatayā mata 30.

tava pari ye caranty akhila-sattva-niketatayā
ta uta padākramanty avigaṇayya śiro nirṛteḥ
parivayase paśūn iva girā vibudhān api tāṁs
tvayi kṛta-sauhṛdāḥ khalu punanti na ye vimukhāḥ 27
tvam akaraṇaḥ sva-rāḍ akhila-kāraka-śakti-dharas
tava balim udvahanti samadanty ajayānimiṣāḥ
varṣa-bhujo ’khila-kṣiti-pater iva viśva-sṛjo
vidadhati yatra ye tv adhikṛtā bhavataś cakitāḥ 28
sthira-cara-jātayaḥ syur ajayottha-nimitta-yujo
vihara udīkṣayā yadi parasya vimukta tataḥ
na hi paramasya kaścid aparo na paraś ca bhaved
viyata ivāpadasya tava śūnya-tulāṁ dadhataḥ 29
aparimitā dhruvās tanu-bhṛto yadi sarva-gatās
tarhi na śāsyateti niyamo dhruva netarathā
ajani ca yan-mayaṁ tad avimucya niyantṛ bhavet
samam anujānatāṁ yad amataṁ mata-duṣṭatayā 30

Edited by madhukar, 24 November 2023 - 16:55.