Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

PINNED Este Black Friday țeapa? Dis...

MAREA SARLATANIE EMAG ( NU CUMPAR...

Mic accident - evitare RCA
 Connector/C++ eroare lib

Despre biodiesel

Alegere boxe de podea

Probleme Steam Heroes 6.
 Ventilator sony vaio

TV black friday

Interfata noua VCDS versiune 2018

Creare cont online
 A murit Max, ursul

oglinzi sharan

Tip SSD

Repozitionare acumulator auto
 

Gramatica limbii române

- - - - -
  • Please log in to reply
1332 replies to this topic

#343
RMC Info

RMC Info

    Active Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,064
  • Înscris: 21.04.2004

View Postmircea21, on Jan 14 2009, 23:20, said:

Și încă o chestie ... că tot este în aceste zile Dakar-ul ... cuvântul bivouac ce echivalent are în limba română? Parcă la formula 1 se folosea padoc ...

Padocul este dupa cate stiu eu destinat animalelor.
Bivuac ar fi mai degraba comparat cu un "adapost improvizat" sau cu o "tabara".

(Un bivuac est un adapost sumar, cu sau fara cort, pentru a ramane peste noapte in munti. Corturile de bivuac sunt mult mai usoare decat cele clasice. Intr-o tara civilizata organizarea unui bivuac nu e autorizata peste tot. In anumite parcuri nationale este numai tolerat dar in amplasamente bine reglementate si numai intre asfintitul si rasaritul soarelui. Unele refugii de munte simple sau adaposturi sumare sunt asimilate de asemenea bivuacului)

Edited by RMC Info, 15 January 2009 - 13:52.


#344
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postjumborom, on Jan 15 2009, 20:11, said:

Mii de scuze, v-am derutat de la inceput si nici nu mi-am dat seama ulterior !  Aveti dreptate, era vorba de “cate”. In concluzie, cum se scrie corect si mai ales de ce schimba regulile atat de des ?
Nici o problemă.

Puneți două întrebări grele:

1. „Cum se scrie corect?” --- Noțiunea de corect are nevoie de un context, de o referință. Corect în raport cu ce convenție? Cine și mai ales cum stabilește convenția? Nu vorbesc numai de războiul celor două grafii, ci de corectitudine în general, atît în limba română, cît și în celelalte limbi; atît în ortografie cît și în alte convenții și norme, din domeniile cele mai diverse.

Concret, după mine este corect să scriem cîte, pentru că aici î este același fonem ca în cuvintele își, înot, coborî etc. După Academia Română este corect să scriem câte, pe motiv că fonemul /î/ trebuie scris cu litera â dacă se află în mijlocul cuvîntului. Acum fiecare poate să decidă care argumentație e validă.

2. „De ce se schimbă regulile?” --- Ortografia ar trebui să se schimbe numai atunci cînd evoluează fie limba, fie înțelegerea noastră asupra acesteia. Schimbarea normei în 1993 nu corespunde nici unei evoluții, nici celeilalte.

#345
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View PostAdiJapan, on Jan 15 2009, 16:09, said:

Concret, după mine este corect să scriem cîte, pentru că aici î este același fonem ca în cuvintele își, înot, coborî etc. După Academia Română este corect să scriem câte, pe motiv că fonemul /î/ trebuie scris cu litera â dacă se află în mijlocul cuvîntului. Acum fiecare poate să decidă care argumentație e validă.
Așa știam și eu, că se scrie cu â în interiorul cuvintelor, mai puțin a celor formate din sufix + cuvânt care începe cu î: de exemplu reîntinerire.
După această regulă, corect ar fi câte.

#346
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postmircea21, on Jan 16 2009, 09:14, said:

Așa știam și eu, că se scrie cu â în interiorul cuvintelor, mai puțin a celor formate din sufix + cuvânt care începe cu î: de exemplu reîntinerire.
După această regulă, corect ar fi câte.
Da, numai că în toți acești ani din 1993 încoace nu ne-a explicat nimeni care este noima acestei reguli. Pe ce principii lingvistice s-a construit ea? Căror necesități obiective le răspunde? Prin ce este ea mai bună decît regula anterioară, simplă, cu î peste tot? Dacă nu există nici o diferență fonetică între un î interior și unul exterior, de ce există o diferență grafică? Absurditatea regulii se vede și mai clar în excepția pe care o menționați, legată de cuvintele derivate cu prefix.

Cînd a fost introdusă în 1932, regula avea o noimă, pentru că punea capăt unei perioade în care trebuia să știi etimologia cuvîntului pentru a-l scrie corect, deci a reprezentat o simplificare --- insuficientă, dar era un compromis și un pas spre mai bine. Mai înainte, în 1904, avusese loc o altă simplificare: de la 4-5 litere folosite pentru același sunet (â, ê, î, û, uneori și ô) s-au păstrat două, â și î.

S-a făcut și în 1993 un pas. Înapoi.

#347
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007
Nu te contrazic Adi ...
Într-adevăr, nu mi-am pus nicodată problema principiilor lingvistice pe baza cărora este construită regula.
Sincer să fiu eu m-am obișnuit cu â.
Nu cred că se va renunța curând la â. Și oricum, dacă ar fi să se schimbe regula, probabil că mulți nici nu ar ști, iar pe alții nici nu i-ar interesa.

#348
sorstanciu

sorstanciu

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 60
  • Înscris: 09.01.2009
Mai e și treaba cu "sunt", altă tîmpenie impusă de Academuia Română. Nimeni nu folosește acest cuvînt în vorbire și nu-l va folosi niciodată pentru că nu e un cuvînt românesc, ci latinesc și în plus de asta e greoi la pronunțare.

Românii se lasă duși de nas, dintotdeauna au făcut asta. Cum apare unu' cu gura mare și zice, gata, de'acum e așa cum spun eu, imediat românii pleacă capetele și se execută. Ăsta nu-i comportament de romani, oricît ar vrea academuiștii să-i picteze pe români ca urmași ai romanilor. E comportament de ciobani mioritici care cedează imediat fără să lupte.

Asta cu Â/sunt e propagandă de cea mai joasă speță, care însă nu păcălește pe nimeni, sau îi auto-păcălește pe români, făcîndu-i să se creadă ceea ce nu sînt. Străinii s-au prins de șmecheria asta și nu se lasă impresionați de manevrele de latinizare forțată a limbii, dovadă și mesajul ăsta din discuția despre originea românilor.

#349
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View Postsorstanciu, on Jan 16 2009, 19:15, said:

Mai e și treaba cu "sunt", altă tîmpenie impusă de Academuia Română. Nimeni nu folosește acest cuvînt în vorbire și nu-l va folosi niciodată pentru că nu e un cuvînt românesc, ci latinesc și în plus de asta e greoi la pronunțare.

Românii se lasă duși de nas, dintotdeauna au făcut asta. Cum apare unu' cu gura mare și zice, gata, de'acum e așa cum spun eu, imediat românii pleacă capetele și se execută. Ăsta nu-i comportament de romani, oricît ar vrea academuiștii să-i picteze pe români ca urmași ai romanilor. E comportament de ciobani mioritici care cedează imediat fără să lupte.
Până la urmă trebuie să existe niște reguli și o autoritate care le reglementeză, altfel fiecare ar vorbi după cum l-ar tăia capul. Că oamenii de acolo nu sunt cei potriviți sau unele reguli sunt absurde, sunt de acord. De aceea permite-mi să nu fiu de acord cu părerea ta referitoare la români ...
Revenind la topicul nostru, am și eu o nelămurire: cuvântul staff din limba engleză a intrat în limba nostră cu unul sau doi "f"?
Și încă ceva: dacă știe cineva vreun site sau are vreun document cu toate cuvintele care au intrat ad-litteram din limba engleză în limba română.

#350
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postsorstanciu, on Jan 17 2009, 02:15, said:

Mai e și treaba cu "sunt", altă tîmpenie impusă de Academuia Română. Nimeni nu folosește acest cuvînt în vorbire și nu-l va folosi niciodată pentru că nu e un cuvînt românesc, ci latinesc și în plus de asta e greoi la pronunțare.
Greșiți. Există o mică parte din vorbitori care au învățat de la părinții lor să vorbească cu sunt. Este drept că nu moștenim această formă din latină, ci a fost creată artificial, în secolul al XIX-lea, de către școala latinistă. Ea nu dovedește decît că omul, dacă vrea foarte mult să creadă ceva, poate să creadă și o minciună pe care și-o spune singur.


View Postmircea21, on Jan 17 2009, 22:01, said:

Până la urmă trebuie să existe niște reguli și o autoritate care le reglementeză, altfel fiecare ar vorbi după cum l-ar tăia capul. Că oamenii de acolo nu sunt cei potriviți sau unele reguli sunt absurde, sunt de acord. De aceea permite-mi să nu fiu de acord cu părerea ta referitoare la români ...
Revenind la topicul nostru, am și eu o nelămurire: cuvântul staff din limba engleză a intrat în limba nostră cu unul sau doi "f"?
Și încă ceva: dacă știe cineva vreun site sau are vreun document cu toate cuvintele care au intrat ad-litteram din limba engleză în limba română.
Ca orice standardizare, și normarea limbii are nevoie de un organism care să ia decizii. Acest organism există: este Institutul de Lingvistică din subordinea Academiei. Din păcate în 1993 el a fost împiedicat să-și facă treaba. În locul lui a luat decizii Academia în plenul său, adică specialiști din cele mai diverse domenii, majoritatea neavînd nici noțiuni elementare de lingvistică.

Legat de staff, mai întîi o observație: termenul „limbă” se referă în primul rînd la limba vorbită. Cum scriem este cu totul secundar; de altfel limba română a evoluat și s-a transmis secole de-a rîndul fără a fi scrisă. Deci afirmația că un cuvînt a intrat în limbă cu o literă sau două este greșită. Întrebarea este dacă și noi îl scriem cu doi f ca în engleză. Răspunsul e da. Se poate ca în timp să rămînă cu un singur f, așa cum și football a ajuns să se scrie fotbal. Deocamdată un singur dicționar scrie staf.

Iată aici o mică listă de anglicisme.

Observ că dicționarele nu s-au hotărît cum trebuie adaptat la română sunetul [æ] din engleză. De obicei îl transformă în [e], dar uneori în [a]:

* advertising -> advertaizing
* background -> becgraund
* bandleader -> bandlider
* banner -> benăr
* big band -> big bend
* camping -> chemping
* cracker -> cracăr
* hacker -> hecăr
* happening -> hepăning
* manager -> meneger
* planning -> pleaning (!)
* play-back -> plei bec
* rack -> rec
* self-made man -> self meid men
* showman -> șouman
* slapstick -> slepstic
* standing -> stending
* tenisman -> tenismen
* travelling -> trevăling, travling
* gadget -> gheget
* walkman -> uocmen

#351
gtk

gtk

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,868
  • Înscris: 18.09.2004
cum se zice corect?  :huh
am bagat un rapuns aici, ca la urma sa realizez ca nu stiu care e formularea corecta

#352
O'ana

O'ana

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 40
  • Înscris: 28.04.2006
numite
e atribut adjectival provenit dintr-un adjectiv participial. deci se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
pe scurt așa...

#353
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007
Mulțumesc AdiJapan pentru informații!
Ce mă enervează pe mine la aceste anglicisme este că mulți le folosesc doar așa, să se dea mari, pentru că altfel nu văd rostul.
De exemplu: Am avut un meeting cu întreaga familie pentru a hotărî ce este de făcut. Sau alte exemple care nu-mi vin acum în minte ...

Edited by mircea21, 17 January 2009 - 20:12.


#354
sorstanciu

sorstanciu

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 60
  • Înscris: 09.01.2009

View Postmircea21, on Jan 17 2009, 15:01, said:

Până la urmă trebuie să existe niște reguli și o autoritate care le reglementeză, altfel fiecare ar vorbi după cum l-ar tăia capul. Că oamenii de acolo nu sunt cei potriviți sau unele reguli sunt absurde, sunt de acord. De aceea permite-mi să nu fiu de acord cu părerea ta referitoare la români ...
Revenind la topicul nostru, am și eu o nelămurire: cuvântul staff din limba engleză a intrat în limba nostră cu unul sau doi "f"?
Și încă ceva: dacă știe cineva vreun site sau are vreun document cu toate cuvintele care au intrat ad-litteram din limba engleză în limba română.

Ce te face să crezi asta ? Uită-te la americani care nu au Academie, așa cum nu au nici englezii. Cu toată lipsa asta de reglementare centralizată limba engleză nu s-a prăbușit, ba chiar a înflorit și e vorbită peste tot în lume. Pentru că la fel ca în economie reglementarea centralizată are tendința de a deveni excesivă și de a sufoca inovația. Limba engleză evoluează permanent și liber, limba română este pusă mereu într-un pat procustian și amputată după cheful academuiștilor. Nu cumva să reiasă de undeva influența slavă asupra limbii române, ca și cum asta ar fi ceva rușinos...

Asta e limba, a evoluat singură timp de mii de ani cu influențe din cele mai diverse, nu trebuie să apară niște idioți care să scoată cuvîntul "sînt" și derivatele sale din dicționar, crezînd că vor prosti pe cineva cu povestea insulei latine în marea slavă. România nu e o insulă latină, nu a fost niciodată așa ceva, are o limbă de origine latină, dar populația nu e de origine latină, ci e mai degrabă un amestec de traci și slavi plus alte popoare care au mai trecut pe aici (în paranteză fie spus, colonii romani de care se tot vorbește nu au fost aduși din peninsula Italică, ci din Asia Mică, teritoriul Turciei de azi). Glad, Gelu și Menumorut, care au fost unii din primii voievozi români aveau nume latine ? Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare avea nume latin sau slav ? Dragoș, descălecătorul în Moldova venit din Maramureș era latin sau slav (ținînd cont de numele care încep cu "Drag" din toate limbile slave) ? Toate astea se învață la școală dar lumea le uită și se lasă prostită cu vrăjeli latinizante care nu țin cont nici de caracteristicile acestui popor (mult diferit de cel roman), nici de necesitățile unei limbi moderne. Cît timp românii o să viseze la imperii trecute ce le-au aparținut altora n-o să poată realiza nimic în prezent.

P.S. Cuvîntul "staff", în cazul în care ar fi băgat în română trebuie să piardă al doilea "f", pentru că nu are nevoie de el și în română consoanele duble se transformă în consoane unice dacă pronunția nu cere altfel. De exemplu "torrent" din franceză s-a transformat în "torent" în română, tocmai pentru că al doilea "r" nu e necesar.

#355
LoveDemon

LoveDemon

    Internet Lodger

  • Grup: Moderators
  • Posts: 3,381
  • Înscris: 22.09.2003

View PostAdiJapan, on Jan 17 2009, 18:17, said:

* advertising -> advertaizing
* background -> becgraund
* bandleader -> bandlider
* banner -> benăr
* big band -> big bend
* camping -> chemping
* cracker -> cracăr
* hacker -> hecăr
* happening -> hepăning
* manager -> meneger
* planning -> pleaning (!)
* play-back -> plei bec
* rack -> rec
* self-made man -> self meid men
* showman -> șouman
* slapstick -> slepstic
* standing -> stending
* tenisman -> tenismen
* travelling -> trevăling, travling
* gadget -> gheget
* walkman -> uocmen
Sunt eu mai snoaba sau cuvintele astea transliterate sunt chiar odioase?

Inteleg ca ofsaid, fotbal, tenis si multe altele (precum jargonul tehnic preluat din germana), in speta cuvintele straine preluate ca atare, si nu romanizate (cu exceptia erorilor inerente de perceptie-redare), nu mai par ciudate nimanui acum, dar parca trevăling si hepăning sunt prea zgarietoare pe ochi. Plus ca grafia romaneasca nu va putea niciodata reda fidel sunetele englezesti.

#356
mircea21

mircea21

    Rătăcit între viitor și trecut

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,704
  • Înscris: 19.12.2007

View Postsorstanciu, on Jan 17 2009, 21:11, said:

Cu toată lipsa asta de reglementare centralizată limba engleză nu s-a prăbușit, ba chiar a înflorit și e vorbită peste tot în lume. Pentru că la fel ca în economie reglementarea centralizată are tendința de a deveni excesivă și de a sufoca inovația. Limba engleză evoluează permanent și liber, limba română este pusă mereu într-un pat procustian și amputată după cheful ...

Eu mă refeream doar la reguli de gramatică. Dacă este să vorbim despre limbă, atunci frumoasa limbă românească este mult mai bogată în sensuri și conotații decât limba engleză. Folclorul nu ține întodeauna seama de regulile unei academii.
Nu cred că reglementarea sufocă inovația: vor apărea noi expresii, dar din păcate, unele vor fi probabil lipsite de conținut, adică expresii inventate doar de dragul de a fi date exemple, dar niciodată folosite în limba vorbită. Din acest punct de vedere, atunci, da, limba va fi într-un fel amputată.

#357
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,238
  • Înscris: 25.11.2007

View PostLoveDemon, on Jan 17 2009, 21:12, said:

Sunt eu mai snoaba sau cuvintele astea transliterate sunt chiar odioase?

Un viitor odios ? Nu, e doar un slepstic. De exemplu, eu, ca un self meid men cu oarece stending, am un uocmen, un gheget get-beget, care face plei bec. Capisci ?  :D

#358
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postsorstanciu, on Jan 18 2009, 04:11, said:

amputată după cheful academuiștilor
În general spuneți bine ce spuneți, dar vulgaritatea de mai sus este inacceptabilă. Argumentați pe tărîmul științei, nu al obscenului. Așa ceva nu se face.


View PostLoveDemon, on Jan 18 2009, 04:12, said:

Sunt eu mai snoaba sau cuvintele astea transliterate sunt chiar odioase?
Nu sînt cuvinte transliterate, ci doar indicații de pronunție. Într-adevăr arată odios, dar asta numai pentru că nu sîntem obișnuiți cu ele și pentru că știm de unde vin. Totuși unele din ele vor ajunge probabil să fie scrise așa, fără să ni se mai pară odioase, după cum azi nu se mai încruntă nimeni la cuvinte ca

* șofer, garaj, bilet (din franceză),
* chec, meci, blugi (din engleză),
* zacuscă, spirt, ceai (din rusă),
* șubler, ștrand, ștrudel (din germană)

și multe altele, care la vremea lor au fost niște barbarisme crunte. Îmi amintesc cum la începutul anilor 1990 rîdeam de cuvîntul butic (care ar fi trebuit să fie butică, dar era prea de tot); azi mă lasă rece. Obișnuința face minuni, chiar și după un timp așa de scurt.

Necazul cel mare este că de fapt nu avem nevoie de toate neologismele acestea. Unele sînt total echivalente cu cuvinte românești încetățenite, ceea ce face ca folosirea unor barbarisme în loc să fie și mai caraghioasă. De cele mai multe ori sînt de vină pe de o parte lenea de a căuta cuvintele românești potrivite și pe de alta snobismul.


View Postmircea21, on Jan 18 2009, 05:44, said:

Dacă este să vorbim despre limbă, atunci frumoasa limbă românească este mult mai bogată în sensuri și conotații decât limba engleză.
Afirmația este hazardată. O asemenea comparație este extrem de dificilă. Cuvintele oricărei limbi cu tradiție culturală bogată și îndelungată sînt complexe, pline de sensuri pe care numai bunii cunoscători ai acelei limbi le pot surprinde. Iar ca să fii bun cunoscător nu ajunge nici măcar să fii vorbitor nativ.

#359
sorstanciu

sorstanciu

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 60
  • Înscris: 09.01.2009

View Postmircea21, on Jan 17 2009, 22:44, said:

Eu mă refeream doar la reguli de gramatică. Dacă este să vorbim despre limbă, atunci frumoasa limbă românească este mult mai bogată în sensuri și conotații decât limba engleză. Folclorul nu ține întodeauna seama de regulile unei academii.

Nu sînt de acord. Fiecare limbă are bogăția ei proprie, iar engleza nu duce lipsă de așa ceva, dovadă fiind operele literare engleze și americane, cu nimic mai prejos decît cele românești, ba chiar dimpotrivă... Diferența între engleză și română e că engleza evoluează și din interior, prin inventarea permanentă de cuvinte noi (sau crearea de sensuri noi pentru cuvintele vechi), pe cînd română "evoluează" numai din exterior, prin împrumuturi care nu totdeauna pot fi adaptate limbii române sau la care adaptarea e privită ca fiind ceva înjositor. În ziua de azi adaptarea fonetică este socotită de mulți ignoranți în ale limbii inacceptabilă pentru cuvintele englezești, deși a fost foarte bună în trecut pentru cele franțuzești și nemțești. Aici de ce nu intervine Academuia să "reglementeze" și să explice situația, să arate că importarea de cuvinte sau expresii englezești originale distruge caracterul latin al limbii și distruge și regula cum că în română se citește cum se scrie ? Pentru că puțin le pasă, ăsta-i adevărul...

View Postmircea21, on Jan 17 2009, 22:44, said:

Nu cred că reglementarea sufocă inovația: vor apărea noi expresii, dar din păcate, unele vor fi probabil lipsite de conținut, adică expresii inventate doar de dragul de a fi date exemple, dar niciodată folosite în limba vorbită. Din acest punct de vedere, atunci, da, limba va fi într-un fel amputată.

Aș vrea să aflu și eu vreo expresie inventată după 1990, deci nu una preluată dintr-o limbă străină. Academuia nu susține inventarea de cuvinte și expresii noi, din contră încearcă s-o limiteze cît mai drastic. Acum mai nou are ce are cu argoul, care nici ăsta nu se mai poate dezvolta liber, că le face rău academuiștilor. De exemplu acum cîteva luni în colaborare cu CNA-ul au scos broșurica Ești cool și dacă vorbești corect unde se face de rîs recomandîndu-le elevilor să nu folosească expresii argotice românești, dar sugerînd implicit că argoul englezesc (reprezentat de cuvîntul "cool" din titlul broșurii) este perfect acceptabil. Poporul român scoate bani din buzunar ca să finanțeze instituțiile de genul Academuiei, însă ăștia nu-s nici măcar în stare să pună un PDF al broșurii pe internet, ca să vadă lumea pe ce dă banii. Le-o fi frică să nu apară ca niște penibili irecuperabili, complet în afara vremurilor moderne, rupți de realitate și incapabili să-și dovedească competența în domeniul limbii ? Există proverbul românesc cu "De ce ți-e frică nu scapi" și el li se aplică perfect academuiștilor.


View PostAdiJapan, on Jan 18 2009, 11:23, said:

În general spuneți bine ce spuneți, dar vulgaritatea de mai sus este inacceptabilă. Argumentați pe tărîmul științei, nu al obscenului. Așa ceva nu se face.

Vulgaritatea e o pedeapsă mult prea mică pentru acțiunile incompetente ale unei instituții care ar trebui desființată pentru că nu-și justifică existența și banii cheltuiți de la buget în nici un fel. Să fie finanțate numai institutele de cercetare în mod separat. Academuia e o denumire perfectă, pentru că cei de acolo asta fac, dau m*ie poporului român pe banii acestuia. Deci poporul este și f* și cu banii luați. Mai nou vor să-și facă Panteon, construcție monumentală pentru odihna ăstora care au distrus limba română prin decizii absurde de o incompetență crasă și prin neimplicare în problema neologismelor, chestiunea lingvistică cea mai arzătoare de zece ani încoace.

Trebuie admirat proiectul de mai jos și tupeul academuiștilor, care scot un text sforăitor ce are în plus și greșeli de ortografie, arătînd clar că nu le pasă de nimeni și de nimic, nici măcar de propria reputație. Printre atîția "deștepți" nu s-a găsit nici măcarul unul care să zică, băi fraților hai să nu facem greșeli de franceză, că oricît de englezită o fi lumea de azi tot ne facem de rîs.

Aux Grandes Hommes. La Patria Reconnaissante => greșit în textul proiectului panteonului

Aux Grands Hommes, La Patrie Reconaissante => corect

########################
http://acad.ro/nouta...teonSiglaAR.doc

Academia Română consideră că a sosit momentul ca România să edifice o instituție monumentală destinată personalităților strălucite  care au adus în decursul timpului onoare Patriei ori s-au jertfit  pentru Gloria sa.

Prezidiul, luând în discuție această idee generoasă, consideră că este datoria morală a Academiei Române, ca for științific și cultural suprem al țării, să propună Parlamentului, Președinției și Guvernului României precum și opiniei publice, proiectul pentru  ctitorirea unei instituții de reprezentare națională, în care să-și regăsească locul cele mai înalte valori de spiritualitate ale neamului românesc.

Academia Română sugerează ca această instituție să se numească, într-un spirit de tradiție europeană, Panteonul României. El va concentra ilustre personalități  din viața cultural știintifică a Țării: scriitori, artiști, oameni de știință, istorici, inventatori, oameni politici care au contribuit la făurirea României, mareșali ai României, comandanți străluciți de mari unități, figuri reprezentative ale mișcării naționale de rezistență, înalți ierarhi care s-au remarcat în slujirea altarului, eroi din primul și al doilea război mondial.

Clădirea afectată acestui proiect de importanță natională, pe lângă caracterul de monumentalitate pe care trebuie să-l exprime, va oferi un spațiu care ar urma să fie destinat celor ce ar binemerita de la Patrie.

Optăm pentru adoptarea pe frontispiciul Panteonului României, a formulei de maximă reprezentare și conciziune împrumutate de pe frontispiciul Panteonului francez- Aux Grandes Hommes. La Patria Reconnaissante (Oamenilor Mari. Patria Recunoscătoare).

Pentru realizarea acestui proiect Academia Română înființează Fundația PANTEONUL ROMÂNIEI  care se va ocupa de finanțarea proiectului din fonduri private.

Biroul Prezidiului Academiei Române

9 septembrie 2008
################################

Edited by sorstanciu, 18 January 2009 - 12:11.


#360
CBV

CBV

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,690
  • Înscris: 28.09.2007
Iertați-mă, domnilor moderatori, că pun următoarea întrebare, având  în vedere prostiile pe care le scrie sorstanciu: cui folosește ceea ce scrie și ce scop pozitiv are? Vă propun să-i atrageți atenția că pătează o instituție a statului și să-l penalizați. Libertatea, prost înțeleasă, duce la demență!
Azi a murit un mare român, un mare poet, Grigore Vieru, membru corespondent al Academiei Române, și o secătură judecă Academia Română, aici, pe forumul pe care-l îngrijiți.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate