Dacii, obiceiuri si traditii

 jazzu, on 26 iulie 2013 - 11:01, said:

Si ca sa o luam pe cale strict pragmatica, nimeni nu are un stramos latin de care sa-si aminteasca. Putem cel mult vorbi despre stramosi simbolici, cum sunt si galii pentru francezi sau tracii pentru bulgari.

Sa ridice mana sus cel care isi aminteste de vreun stramos latin?!... sau macar cuman, slav, s.a.m.d

Am şi eu o întrebare.
Zidurile cetăţilor dacice din munţii Orăştie au fost reconstruite parţial cu piese găsite în apropiere, împrăştiate sau aşa au fost găsite neatinse ?

Parțial reconstituite. La poarta de est de ex se vede o dungă albă de ciment. Ce e deasupra e reconstituit.

 sci2tech, on 06 august 2013 - 07:48, said:

Deşi nu sunt sigur dar cred că dacii nu aveau mortar.

Ideea unde vreau să ajung este că anumite piese din piatră, acele blocuri masive care intră în componenţa zidurilor, atât la Regia cât şi la altele, au o cioplitură, o scobitură în mijlocul piesei pe unul dintre planuri.
[ http://www.evz.ro/uploads/tx_images/Zidul_cetatii.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://www.spatiulconstruit.ro/storproc/gallery/h56/f5653/gallery_item/25696/zid_25696.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Acele perforaţii, aşa cum sunt ele prezentate în imagini, par a fi nişte scurgeri de ape pluviale.
Pe una dintre laturile zidului, latura interioară, terenul era terasat mult mai sus faţă de cealaltă latură, latura exterioară.

În acest sens, aceste perforaţii îmi par absurde pt. că poţi faci scărici cu ajutorul lor.
Deci poţi escalada zidul sau poţi înfinge în ele buşteni sau piese din lemn pt. a te agăţa.
Revin.

Zidurile actuale sunt cam aşa, ceea ce în opinia mea nu are sens.
Nu pricep de ce sunt acele perforaţii astfel dispuse mai ales că în acestea se pot introduce căpriori astfel încât poţi face o scăriţă.
Acele perforaţii, deşi nu se văd în fotografiile de mai sus, sunt oblice.
Vezi prima randare, registrul de sus.
Le-am văzut cu ochii mei la Regia.

Să zicem că acele perforaţii ar fi fost umplute cu cep din căprior.
Nu are sens.

La zidurile dacice nu am văzut mortar pt. a rigidiza blocurile între ele.

LE
Adică să fi fost prinse blocurile aşa.
Ultimile 4 imagini.

Edited by paradigmatic, 06 August 2013 - 12:53.

 paradigmatic, on 06 august 2013 - 08:53, said:

Da, aveau. Ex cisterna de la Blidaru și zidul incintei II de la Piatra Roșie (deși pentru ultimul există voci care il văd ca medieval). Dacii aveau meșteri romani de la Domițian așa că...

 paradigmatic, on 06 august 2013 - 08:53, said:

Nu toate blocurile sunt străpunse. Uite care era rolul lor:
[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/1/1f/Murus.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Un articol excelent despre Murus Dacicus
O descrie detaliată a tehnicii constructive o poți găsi in Daicoviciu, Constantin - Cetatea dacică de la Piatra Rosie, 37 - 43.
A, și dunga albă de mortar menționată este modernă. E marcajul pentru porțiunea refăcută. La Sarmizegetusa, Costești etc, nu a fost folosit mortar pt îmbinare.

Edited by sci2tech, 06 August 2013 - 16:08.

Eu am văzut acele blocuri şi cioplitura era teşită, nu dreaptă.
Grinzile din lemn din desenul postat de tine sunt perpendiculare pe perete.
Revin.
Nu am timp acum.

Eu cred că pietrele aşezate în fotografie sunt aşezate greşit.
Îmi pare rău că nu le-am fotografiat pe cele văzute de mine.
Erau pe o terasă mai jos în pădure.
[ http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2013/01/sarmizegetusa-regiaziduri.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Am găsit o fotografie cu pietre de la Costeşti.
Ca să înţelegi la ce mă refer.
[ http://www.ghidvideoturistic.ro/usr_uploads/locatii-oct/GVT-Cetatea-dacica-de-la-Costesti/Cetatea-Dacica-de-la-Costesti-3.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Se vede din imagini că acele perforţii în piatră sunt înclinate.

Edited by paradigmatic, 06 August 2013 - 17:11.

 paradigmatic, on 06 august 2013 - 17:32, said:

Blocurile de la colțuri aveau jghiabul teșit. Dacă te uiți si in desen observi că există blocuri cu jghiab teșit.
Tipuri de jghiaburi cf Constantin Daicoviciu - Cetatea dacică de la Piatra Roșie, p. 37
 IMAG1307.jpg   341.81K   5 downloads
A și să nu uităm partea cu refacearea zidurilor de catre romani, ce nu au respectat tehnica inițială, deci unele blocuri putea ajunge și in altă parte decât destinația inițială, nici pe cea din 1980, renovare dezastru după unele opinii.

Arew dreptate sci2tech.
A mai fost recuperată o comoară veche, dacică. Vedeți aici poza unui ban de aur. http://jurnalspiritu...nal-de-istorie/
Citat din articol:"Muzeul Național de Istorie a României va expune cele 49 monede din argint (drahme) dacice de tip Koson, recuperate din Statele Unite ale Americii în luna iunie 2013, împreună cu lotul de cinci monede dacice din aur și a 14 podoabe dacice din argint, părți ale unor tezaure mai mari, recuperate din Germania în luna iulie, informează un comunicat de presă."
Am transformat pagina in PDF. O puteti lua si de aici.

Edited by florincroitoru, 14 August 2013 - 09:13.

Mai mult de atat, in toamna la Muzeul National va fi o expozitie temporara:

Quote

Am impresia ca detectez un "filon dacic" in aceasta melodie.... un anumit "feeling" aparte....
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/TlqQZFGBvcQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 jazzu, on 29 iulie 2013 - 22:35, said:

Latinomanii acționează. Acționism....adică tre să facem ceva ca să se vadă că facem. Să ne spunem răspicat părerea ca să se vadă că nu ieșim din linia oficială. Cam ăsta e Dragăș Măndescu, muzeograf, autorul acelui articol. De francezii care  fac ce vor cu strămoșii lor gali nu se prea ia dl Măndescu. D-lui e tare îngrijorat de românii care ar fi în opinia autorului periculoși pt că gîndesc altfel decît "școala românească de arheologie" care " a construit cumigală și cu onestitate științifică timp de decenii". Vezi bine că "dacomanii" nu ar fi nici onești măcar, darămite deștepți. Mie autorul mi s-a părut jalnic.

 Trogldyte, on 24 iulie 2013 - 13:39, said:

1WTF?
2Aia-s albi, clar predominant dinarici.

istoric Nicolae Nicolae

Ţinutul dintre Dunăre şi Mare este plin de istorie, aici aflându-se toate epocile, incluzând chiar paleoliticul târziu. Cultura Gumelniţa este prezentă chiar în mijlocul Deltei Dunării (mileniul 5 î.d.Hr.), dar şi în teritoriul interior judeţului.
Vom începe prin a menţiona principalele cetăţi al căror nume este cunoscut şi vom încheia cu acele cetăţi al căror nume nu este cunoscut încă.
Cetatea Argamum (Orgame) este o cetate getică situată la SE-ul judeţului Tulcea şi este considerată deocamdată cea mai veche cetate atestată din România.
Urmează la rând cetatea Gratiana, transformată în castru roman prin anii 2-3 î.d.Hr., cunoscută în prezent ca fiind cetatea Zaporojenilor (un mare fals acceptat de „ştiinţificii” de la Tulcea). O altă cetate impunătoare de tip Hallstatian este cetatea Salmorus, botezată tot de „ştiinţifici” cu un nume grecizat – Halmyris, unde în anul 2001 s-au găsit mormintele celor doi martiri geţi – Epictet şi Asti.
La mai puţin de 15 km spre nord, urcând pe braţul Sf. Gheorghe (stroma), găsim cetatea getică Salsovia  (Beştepe). Numele de Salsovia a rămas până pe la anul 1420. Documente turceşti o menţionează încă aproximativ 50 de ani după care îşi schimbă numele în Beştepe (5 munţi).
Prisdava  se află la o distanţă de aproximativ 12 km faţă de Salsovia, urcând pe fluviu. În epoca medievală este cunoscută sub numele Prislava. Ştim noi de ce, iar în prezent este cunoscută drept cetăţuia Prislăviţa.
După încă 10 km parcurşi pe fluviu în sus, găsim faimoasa cetate Aygyssus, menţionată chiar de Ovidius cu apelativul „Vechea cetate Aegyssus”.
Părăsind Aegyssus şi deci Delta Dunării, mergând spre vest, dăm de vestita cetate Genucla, nerecunoscută de „ştiinţifici”. Tot arealul cuprins între satele Parcheş (Genucla), Celik Dere şi Niculiţel este plin de artefacte getice. Astfel, dealul dintre Somova şi Parcheş este numit de localnici „la comori”. Noi cercetări făcute de prof. N. Rădulescu aduc argumente solide în favoarea Vicinei, care nu ar fi alta decât cunoscuta Noviodunum  –Isaccea (Ipoteză susţinută de N. Iorga, V. Pârvan, C. Giurescu). Mai la vest, în apropierea oraşului Galaţi, de pe celălalt mal al fluviului, aflăm cetatea  Dinogeţia, funcţională până în epoca bizantină târzie.
Continuând drumul de această dată spre sud, după marele ocol al fluviului, în dreptul oraşului Măcin apare cetatea  Arrubium, părăsită şi distrusă sistematic de “mâncătorii de lebede”, prezenţi în număr destul de mare în oraşul Măcin.
Mai la sud, la aproximativ 15 km, ar trebui să vedem cetatea Troesmis, acolo unde a staţionat multă vreme legiunea V Macedonica, dar nu vom mai găsi nimic, deoarece, după evenimentele din 1989, cetatea a fost distrusă de localnici, care au cărat piatra din ziduri, inclusive cărămizi pentru construcţii personale.
La aproximativ 20 km sud de Troesmis, aflăm cetatea  Beroe (Piatra Frecăţei). Conform „Codex Rohonţi”, între anii 1058-1118, regele Vlad al Daciei, consultându-se cu mitropoliţii Daciei cu sediul în Rarău (Timarion Sova Nelis şi Trasius), a dus lupte grele cu migratorii pecenegi, uzi, cumani şi unguri. Tot aici vom găsi o necropolă getică  (cercetată parţial), cu peste 1100 de morminte.
Vom găsi în interiorul judeţului Tulcea, în satul Slava Rusă, cetatea getică Ibida, unde au fost martirizaţi prin ardere în cuptor doi adolescenţi geţi, frate şi soră, pentru credinţa lor în Cristos.
Cetatea Triumf, foarte aproape de Ibida, lângă oraşul Babadag, este nerecunoscută de „ştiinţifici”.
Mai sunt încă multe alte cetăţi, unele cunoscute precum Cetatea Albă, fostă Tiras, şi Aliobrix, aflate pe teritoriul ucrainean. Pe malul vestic al lacului Razelm se găseşte cetatea  Heracleea, botezată de „ştiinţifici” ca cetatea  Enisala, după numele satului din apropiere, unde s-a născut fostul director al ICEM (Institutul de cercetări ecomuzeale)  Tulcea. Acestei cetăţi i s-a tăiat cel puţin un mileniu de existenţă fără niciun motiv. Este adevărat că înainte de invazia turcilor, cu aproximativ 10 ani, Mircea cel Bătrân a renovat
această cetate strategică, dar acest lucru nu înseamnă că Mircea a făcut o cetate nouă, ea exista cu cel puţin un mileniu mai devreme.
Alte cetăţi ale căror nume încă nu se cunoaşte ar fi: Jijila, Ceamurlia de Jos, Beidaud, Celik Dere şi necropola cetate Hallstatiană, Luncaviţa, Horia, Teliţa Valea Morilor, Teliţa Amza, Beidaud Dealul Carabalâc.
Toate aceste cetăţi au fost cercetate mai mult sau mai puţin, numai pentru perioada aşa-zis romană, extinzând epoca romană până în secolul VII p.Hr. Pentru această îndrăzneală de falsificare a adevărului s-au obţinut nenumărate doctorate. În momentul de faţă, avem mult mai mulţi doctori în istorie decât regi şi comandanţi militari ai neamului nostru.
Există la ICEM Tulcea un domn arheolog ce lucrează intens la obţinerea doctoratului, cu o teză antidacică, domnia sa declarând public că nu a existat vreodată o civilizaţie Dacică, deci nu au existat nici daci sau geţi.
Fiecare cetate menţionată are desigur particularităţile sale, iar elementele vechi evidente conturează un spaţiu de vieţuire getic de o extraordinară valoare.

http://adevaruldespr...ca-in-dobrogea/

As mai adauga cateva aspecte legate de cetatea romana Tropaeum Traiani din apropierea monumentului de la Adamclisi, inchinat lui Traian. Este vorba de existenta unui nivel de ziduri din secolul II d. Hr. construit de romani, in continuarea unui nivel deja existent inca din secolul III i. Hr. Zidurile exterioare sunt construite dupa sistemul "murus dacicus" si intregesc practic nivelul dacic existent inainte de cucerirea romana. In interiorul cetatii, pe alocuri zidurile nu respecta aliniamentul dacic dar se identifica in totalitate cu "via principalis" si alte strazi  din zona centrala. Materialul arheologic din straturile dacice tin de cultura Coslogeni si sunt impartite in trei straturi distincte:
-Epoca tarzie a bronzului
-Sec IV-III i. Hr.
-Sec II i. Hr - sec I d. Hr.

Concluzia este ca romanii au construit cetatea peste cetatea geto-dacica sau peste ruinele acesteia iar cetatea Tropaeum Traiani poate fi trecuta fara probleme in lista cetatilor geto-dacice din Dobrogea.

Edited by raman, 23 September 2013 - 13:26.

prisdava? pizdava? iti zic romaneste: vigyaz ember csolomek, ca is multi hapciupalii care comunica direct cu fiinte eterice intergalactice, nu te grabi sa iei de bun orice dilimandreala deverseaza orice neapulion...

Edited by criztu, 23 September 2013 - 13:37.

 raman, on 23 septembrie 2013 - 13:18, said:

Ceva mai multe amanunte despre acest„Codex Rohonţi” . Ar fi interesant ........ " regele Vlad al Daciei, consultându-se cu mitropoliţii Daciei cu sediul în Rarău "


Acum am vazut sursa:
http://dacia.org/dac...id=379&catid=48

Edited by tflorin40, 23 September 2013 - 14:14.

 tflorin40, on 23 septembrie 2013 - 14:06, said:

Codex Rohonczi este un document controversat despre care se spune ca ar fi o cronica valaha. Ipoteza falsului nu a fost probata, el fiind cu mult mai vechi de secolul XVIII, cand a fost descoperit, doar ca propunerile de interpretare au fost nesatisfacatoare, in jurul sau nascandu-se diverse mituri. Intradevar, in codex exista mentiuni despre un rege valah pe nume Vlad care se batea cu ungurii si pecenegii.

The alleged translation indicates that the text is a 11-12th century (CE) history of the Blaki (Vlachs) people in their fights against Hungarians and Pechenegs. Toponyms and hydronyms appear as Arad, Dridu, Olbia, Ineu, Rarău, Dniester and Tisa. Diplomatic contacts between Vlad and Alexis Comnenus, Constantine Dukas and Robert of Flanders are also mentioned.

http://en.wikipedia....ki/Rohonc_Codex

e stabilit că hîrtia ie de pe la 1640, dacă îmi aduc bine aminte.Nu a fost încă descifrat.Părerea mea ie că mare scofală nu poate fi devreme ce a fost scris în sec 17, secol despre care ştim foarte multe, avem documente în multe limbi, adică încă un text de atunci nu ar fi ceva extraordinar.