O noua teorie cosmologica.

Am primit o stire pe feed care spune ca un chinez a propus o noua teorie cosmologica ce ar rezolva multe din problemele teoriei BB
- nu mai e nevoie de materia/energia intunecata
- explica expansiunea accelerata a universului
- anuleaza conceptul de singularitate unde legile fizicii nu mai functioneaza
- rezolva problema originii Universului, universul este etern, aflat alternativ in expansiune sau contractie dar fara sa treaca prin starea de singularitate

An associate professor at the National Tsing Hua University in Taiwan has recently proposed a new model of explaining the Universe, one that may be more suited for the job than the current Big Bang theory. According to expert Wun-Yi Shu, mass, time, and length, some of the most basic aspects of the Cosmos, can be converted into each other as evolution takes place within the Universe. The explanation removes the necessity of accounting for the ever-increasing acceleration in the Cosmos by using the notion of dark energy, PhysOrg reports.
The flatness and horizon problems also receive solutions with this new approach, which is precisely why the international scientific community is giving this new idea so much consideration. In a paper Shu published in the online journal arXiv, the expert explains that the main innovation his idea brings is a new type of view on common and basic elements such as length, space, mass and time. For example, he proposes, time and space can be converted into each other by using a basic conversion factor, and namely the speed of light.
Similarly, mass and length can be converted into each other by using a varying gravitational ?constant? and a varying speed of light (G/c2) as factors. What Shu is proposing is that the expansion of the Universe makes time convert into space, whereas mass changes into length. When the Cosmos will begin to contract, the exact opposite will take place. ?We view the speed of light as simply a conversion factor between time and space in spacetime. It is simply one of the properties of the spacetime geometry. Since the universe is expanding, we speculate that the conversion factor somehow varies in accordance with the evolution of the universe, hence the speed of light varies with cosmic time,? the expert says.
The model also has significant implications for some basic philosophical concept. It basically states that time has no beginning and no end, and that singularities such as the Big Bang and the Big Crunch (Universal contraction) cannot and did not exist. Another effect is that the Universe passes through alternating stages of acceleration and deceleration, similar to the way Earth experiences alternative reversals of its magnetic poles.
?Essentially, this work is a novel theory about how the magnitudes of the three basic physical dimensions, mass, time, and length, are converted into each other, or equivalently, a novel theory about how the geometry of spacetime and the distribution of mass-energy interact. The theory resolves problems in cosmology, such as those of the big bang, dark energy, and flatness, in one fell stroke,? Shu concludes.



Lucrarea doctorului Shu poate fi descarcata aici:http://arxiv.org/ftp...7/1007.1750.pdf

Midonis, poti sa faci un review al acestei teorii, pentru ca pe mine formulele fizice ma depasesc in a le descifra sensul? Ce aduce cu cu adevarat nou aceasta teorie, cam cat de solida crezi ca e?

O chestie noua pe care o aduce este ca viteza luminii este variabila, limita maxima fiind infinitul.

Edited by eu_unul, 31 July 2010 - 16:56.

Foarte interesant, pare foarte ciudata dar interesanta . ( teoriile astea nu trebuie sa aibe sens intuitiv ca sa fie plazibile)

Nu ma pricep la cosmologie dar va pot spune ca tot ce e infinit sau egal cu zero nu exista. Deci era clar ca singularity nu exista, dar nici viteza luminii nu cred ca va fi infinita vreodata

pare interesanta teoria
am citit doar ce ai scris aici,nu am momentan timp sa citesc toata lucrarea

Nu e foarte mare, 33 de pagini dar parca e in chineza

da,nu-i mare da' mai tarziu trebuie sa plec la o nunta,nu stiu cand vin,etc.

Noroc de Arxiv. Pacat ca nu sunt savant, mi se parea putin tras de par BB in anumite situatii, si era de asteptat sa se gaseasca un model mai precis si mai coerent cu o precizie mai mare de 10^-38 secunde dupa inceputul timpului.

Cum se explica surplusul de gravitatie in jurul galaxiilor? Sau anomaliile ce produc acceleratii incoerenta in structura lor?

The speed of light and the gravitational “constant” are not constant, but vary with the evolution of the universe.

De ce isi modifica proprietatile particulele ce nu isi schimba natura prin interactiuni interne sau externe? Nu ar trebui ca o particula odata transformata, sa isi pastreze proprietatile dobandite pana la urmatoarea transformare sau interactiune (masa, spin, energie, raspuns la forte)?

Cum explica abundenta elementelor chimice ?

Pai din cate am inteles eu modul in care se formeaza stelele e in principiu acelasi iar stelele formeaza elementele chimice.

Va grabiti cu afirmatiile. Teoria asta noua mai are mult pana sa fie testata; sincer, publicarea intr-o revista obscura nu e tocmai un semn bun pentru autor.
Teoria BB a tot fost testata mai bine de jumate de secol. Pe baza ei au fost emise consecinte evidentiate experimental. Nu cred ca e bine sa ne grabim pana si asta noua o sa fie cat de cat testata. Pana atunci nu e decat o ipoteza stiintifica care asteapta sa fie falsificata/verificata.

 eu_unul, on 31st July 2010, 18:58, said:

Da, protonii si electronii sunt asociati liber si formeaza hidrogen in spatiul interstelar, la temperaturi de 2-4K, si sub actiunea slaba a gravitatiei, se aglomereaza in nebuloase in care se concentreaza sub forma de stele. In stele se formeaza elemente usoare (He, Li) dar in exploziile lor, energiile dezvoltate produc o concentrare puternica a particulelor nucleare ce duce la formarea de compusi grei. Faptul ca ii gasim concentrati sub forma de planete, sateliti, asterorizi, este nesimnificativ ca raport de masa cu steaua in jurul careia se formeaza.

Si totusi, putem analiza stelele si sa catalogam la a cata generatie este materia din care sunt compuse. Unele stele sunt la prima generatie (nu contin materie care sa fi fost in alte stele). Asta presupune un inceput pentru acest proces.

De asemenea, toate actiunile radioactive si energetice la nivel nuclear, fac ca elementele grele sa piarda masa si sa se apropie de masa elementului Fe, iar cele usoare fuzioneaza si castiga masa, si se apropie de masa elementului Fe.

Norocul nostru ca putem face obiecte din fier. Probabil si alte posibile culturi extraterestre ar face nave spatiale din fier.

Deci, sa inteleg si eu. Cum ramane cu precizia de pana la 10^-38s ce exista in modelul nostru pentru Big Bang?

 ain, on 31st July 2010, 19:29, said:

Exista niste necunoscute. Materia neagra este "dragonul de dupa deal" ce reiese din analiza directa a Universului actual. De asemenea, nu stim complet ce este gravitatia, de aceea am facut LHC.

Desi sunt sceptic cu privire la referintele din articol, si faptul ca exista n-shpe mii de variatii la "string theory" dar niciuna nu e completa, e interesant totusi ca este o teorie ce matematic se suprapune foarte bine cu datele din observatii.

Nu am fost atent, cam ce confirmari se pot aduce la teoria propusa?

 mrproper, on 31st July 2010, 19:36, said:

Pai, crezi ca teoria asta lamureste ce este gravitatia?

 mrproper, on 31st July 2010, 19:36, said:

E un model matematic practic netestat. Daca retin eu bine, existau 2 (doua) confruntari teorie-observatii. E ca si cum as spune: stiu ca esti barbat si ai doi ochi. Te-am identificat din multimea de oameni, deci ti-am demonstrat ca sunt omnistient.

 mrproper, on 31st July 2010, 19:36, said:

Orice relevant despre univers. Daca viteza luminii ar fi variabila in timp/epoci istorice, inseamna ca proprietatile materiei ar trebui sa fie si ele cumva variabile, lucru care ar trebui testat.

Sincer, desi nu sunt fizician, simt ceva fishy: daca declari ca viteza luminii este variabila si nu constanta, daca te gandesti la propagarea luminii construiesti practic o scala de timp neuniforma. Cum acceleratia este dv/dt, e firesc ca in raport cu acest nou timp, problemele cu acceleratia se rezolva. Dar in esenta, e gasita doar o chichita de interpretare, practic nimic major. Practic construiesti un nou sistem de masura in care impui acceleratie nula, inlocuid pe acela care presupunea viteza constanta a luminii. Nimic spectaculor.

Edited by ain, 31 July 2010 - 18:49.

 ain, on 31st July 2010, 19:48, said:

Aici e buba. Cum masori viteza luminii din afara Universului? Nu poti. Si daca o masori tot timpul din interior, nu vei observa ca e constanta?

Sa zicem ca explica red-shiftul. Ca lumina isi modifica viteza cat timp a parcurs distanta respectiva, si comparam spectrele respective.

Cum se introduce masa fotonilor in treaba asta, adica fotonii isi pastreaza viteza fara sa tina cont de campurile gravitationale prin care trec? Daca is modifica traiectoria datorita curburii spatiului, nu si-ar modifica si viteza datorita curburii timpului?

Edited by mrproper, 31 July 2010 - 19:20.

Aceasi  marie cu alta palarie ! Nimic nou,inovativ ! Faptul ca universul ar fi aparut din BB nu se poate demonstra nici din teoria actuala !
E construit peste teorie ! Teoria asta noua nu explica nimic ...doar reinterpreteaza !

PS : N-are viitor !

Viteza lumini poate varia insa nu avem la ce raporta variatia ei ! E ca si cum ai fi intr-un film accelerand ....pentru cei din afara care vad filmul pari ciudat devenint tot mai rapid ...pentru tine din film ai acelasi TIMP monoton/constant pentru ca nu te poti raporta in afara filmului si in film tot filmul accelereaza odata cu tine => desi legile naturii pot fii variabile se pare ca variaza sincron si cu acelasi factor in Universul (filmul) nostru!


PS: O problema avem cand se constata "insule" in univers unde filmul ruleaza altfel ...adica ne putem raporta la un "exterior" diferit !
Totul (ABSOLUT totul ,chiar si cuantica si/sau relativitatea) depinde de finetea aparatelor de masura.

Edited by m3th0dman, 01 August 2010 - 17:07.

Referitor la cele 4 ipoteze.
1) Viteza luminii și constanta gravitațională nu sunt de fapt constante ci variază cu evoluția Universului.
2) Timpul nu are început și sfârșit.
3) Secțiunea spațială a Universului este o sferă în 4D.
4) Universul trece prin faze de expansiune accelerată și decelerată cât și prin faze de contracție.

3) este o un caz din cele 3 date de modelul BB (acest caz - Univers închis și celelalte două Univers plat și Univers hiperbolic), 2) ar putea fi considerată o consecință a 4) iar 4) spune că au loc la infinit Big Banguri și Big Crunchuri, doar nu se atinge singularitatea.
Problema ar fi la 1) deoarece contrazice postulatul lui Einstein în legătură cu faptul că viteza luminii este constantă. Dezbateri pe această temă au mai avut loc (și aici pe forum) și s-ar putea ca relativitatea lui Einstein să fie doar un caz particular al unei ulterioare dezvoltări a acestei teoreme (la fel cum însăști relativitatea a fost un fel generalizare pentru mecanica lui Newton); viteza să fie constantă doar în anumite condiții (adică pentru anumite intervale cosmologic scurte de timp să fie constantă).
Variabilitatea celeilalte constante - constanta gravitațională G - considerată constantă atât de Newton în Legea Atracției Universale cât și de Einstein în Ecuațiile de Câmp ale Relativității Generale, pe care însuși această teorie se bazează.
Problemă va fi cu demonstrarea acestor ipoteze, deoarece și așă constanta gravitațională, ca și constantă este destul de greu de determinat cu acuratețe - cele două măsurători acceptate au doar doi digiți importanți (significant digits) comuni.

De asemenea teoria contrazice relativitatea generală, spunând că timpul se poate transforma în spațiu și invers, deoarece după Einstein timpul și spațiul sunt inseparabile (continuul spațiu-timp). Mai derutant este faptul că lungimea se poate transforma în masă și invers. Lungimea fiind o componentă a spațiului, asta duce la ideea că masa poate fi transformată în spațiu ceea ce pare contradictoriu deoarece spațiul este definit pentru materie.

Oricum, mari progrese nu cred că se vor obține până nu se va ști clar cum stă treaba cu masa (bosonul Higgs) și cu gravitația (gravitonul?) la nivel cuantic.

Personal aș spune că teoria are mai puține șanse decât cea a corzilor.

De ce nu ați acorda atenție teoriei lui Ioan N. Popescu?
Mi se pare că merită mai multă considerație decât asta a chinezului!
Cred că nici n-ați auzit de ea.

 CBV, on 1st August 2010, 18:57, said:

Puteți face o descriere (în alt topic preferabil)?

 CBV, on 1st August 2010, 17:57, said:

Cea cu vortex gravitational ? Hai sa fim seriosi.

 eu_unul, on 31st July 2010, 17:58, said:

Da, este acelasi. Insa materia prima se consuma, elementele usoare se transforma in elemente grele. Iar din cate stiu, dintre toate teoriile propuse doar BB este capabil sa explice proportia elementelor chimice din universul observabil.

 m3th0dman, on 1st August 2010, 17:47, said:

Ideea asta n-ar fi chiar complet absurda, adica spatiul sa devina "timp" (in sensul de time-like). Citeam pe undeva ca metrica din interiorul unei gaurii negre permite deplasari spatiale numai spre centrul gaurii negre. Practic ai o axa spatiala insa te poti deplasa numai intr-un singur sens, asemanator cu axa timpului.

 eu_unul, on 31st July 2010, 16:39, said:

Aprioric, o teorie care pretinde ca rezolva foarte multe lucruri dintr-o data e suspecta.

Quote

ArXiv este un portal binecunoscut prin care cercetatorii isi "publica" lucrarile online inainte de trimiterea lor spre publicare la revistele de specialitate cu referenti; un fel de baza de "preprinturi" foarte utila pentru cautari tematice. Desi cei care utilizeaza acest sistem sunt de regula cercetatorii seriosi, in teorie oricine poate publica orice, daca respecta niste minime reguli de scriere a materialelor. Ideea publicarii mai intai ca preprint (in cazul de fata electronic) este de a avea o dovada a prioritatii in caz de eventuala contestatie, precum si de discutie preliminara cu alti specialisti si "ajustarea tirului" inainte de a ajunge pe mana referentilor de la revistele stiintifice. In concluzie, articolele de pe ArXiv sunt de obicei scrise serios, insa pot contine greseli si inexactitati, nerelevate de reviziunile specialistilor.

Quote

Precizez de la bun inceput ca nu sunt specializat fix in cosmologie si ca un fizician care lucreaza efectiv in domeniu ar fi probabil un referent mai potrivit. Ceea ce pot sa fac este sa ma raportez la niste cunostinte generale despre cosmos si modelele astazi in uz.

Dintr-o prima lectura rapida a articolului d-lui Shu, am ramas cu senzatia ca autorul nu este un ignorant din afara stiintei (cel putin matematica pare in regula, n-am verificat inca toate solutiile) dar ca nici nu acorda prea multa atentie semnificatiei fizice a ceea ce afirma (un lucru cel putin straniu pentru cineva care isi propune sa rezolve o chestiune de fizica deranjanta precum cea a materiei intunecate din univers) si, in general, ca nu e la largul sau in fizica. O cautare pe site-ul universitatii de afiliatie a d-lui Shu mi-a confirmat senzatia si mi-a aratat ca acest domn este doctor in matematica si ca nu a avut de-a face pana acum cu domeniul cosmologiei ci cu statistica:


PROFESSIONAL EXPERIENCES:
Associate Professor, Institute of Statistics, National Tsing Hua University.
　
RESEARCH INTERESTS:
Bioinformatics
Differential-Geometrical methods in Statistics

PUBLICATIONS:
   1. Wun-Yi Shu and Yang-Chao Wang, 2005, Optimal design for gene expression microarrays, Technique report, Institute of  Statistics, National Tsing Hua University.
   2. Wun-Yi Shu, 1997, Geometric Approach to Estimation problem in semiparametric Models [rev. chineza]
   3. Wun-Yi Shu, 1996, On the LAM Property of a Geometrical Estimator [rev. chineza]
   4. C.K. Cheng, C.C. Chen, W.Y. Shu, L.L. Shih and H.H. Feng, 1996, Component Analyses of Mixed Spices, Spices Flavor Chemistry and Antioxidant Properties, ACS symposium series 660, American Chemical Society, Washington, DC.
   5. WUN-YI SHU,1994,Geometrical structures of statistical models and the observed data.Tech.Rep.,s94-1,Instit.of Statist.,National Tsing Hua University,Taiwan.
   6. WUN-YI SHU,1993,Edge-Preserving Estimator [rev. chineza]
   7. WUN-YI SHU,1992,Bandwidth seleciton in Kernel estimation via a new criterion [rev. chineza]
   8. WUN-YI SHU,1991,Selection smoothing parameter with a new criterion [rev. chineza]
   9. Wun-Yi Shu and Kun Cheu(1991). Approximations to optirnal Stopping rules for random variable with heavy tail. Journal of the Chinese Statist. Associatron, Vol.29,No.2,157-168.
  10. Wun-Yi Shu(1991). On ancillarity in the presence of a nuisance parameter Journal of the Chinese Statist. Association, Vol. 29, No.1. pp.27-36


Asadar in ultimii 13 ani, conform site-ului respectiv, dl. Shu nu ar fi publicat decat un singur articol [!], in 2005, si acela despre o chestiune tehnica in bioinformatica/genetica; in plus, cosmologia nu este mentionata ca domeniu de interes al sau. In astfel de conditii, articolul sau pare (sa zicem) destul de indraznet: la prima sa interventie intr-un domeniu pentru el nou, dl. Shu pretinde sa rastoarne niste rezultate ale altor domni ce s-au ocupat esentialmente de acele chestiuni pentru un timp ceva mai indelungat. Sigur, nu ii interzice nimeni sa aiba eventual dreptate, insa deja modul sau de actiune ridica un semn de intrebare asupra seriozitatii demersului.

Sa trecem la articolul propriu-zis.
Motivatia sa este eliminarea termenului de energie intunecata din ecuatiile de camp (In this article we propose cosmological models that can explain the cosmic acceleration without introducing a cosmological constant into the standard Einstein field equation, negating the necessity for the existence of dark energy). In mod declarat, singurul aspect al energiei intunecate pe care articolul il ia in consideratie sunt datele oferite de supernovele de tip Ia, in care se observa o aparenta accelerare a ratei de expansiune a universului. Daca este adevarat ca exista actualmente printre cosmologi o tendinta de a explica observatia respectiva prin asa-zisa "energie intunecata", exista si niste motivatii de coerenta indaratul acestui model ce explica satisfacator rezultatele tuturor observatiilor de care dispunem (chiar daca explicatia in sine este evident perfectibila). In contrast, modelul matematic produs de dl. Shu raspunde esentialmente la doar cateva observatii (cele referitoare la supernove) prin introducerea unor ipoteze speculative de semnificatie discutabila.

We view the speed of light as simply a conversion factor between time and space
in spacetime. It is simply one of the properties of the spacetime geometry.

Desigur, pluralul de maiestate "we" trebuie interpretat peste tot in articol ca un mod caldut de a spune "I" -- adica, "eu, Wun-Yi Shu" fara a parea agasant.
Viteza luminii este un parametru invariant al transformarilor Poincaré ale spatiului-timp, se poate lua linistit egala cu unitatea sau orice alta valoare vrem noi. Expresia "factor de conversie" sugereaza cumva ca spatiul si timpul ar fi echivalente precum caldura e echivalenta cu lucrul mecanic, ceea ce nu e tocmai in regula, insa sa admitem ca dl. Shu nu a gasit cea mai fericita exprimare aici si ca voia sa spuna ca spatiul si timpul se pot masura cu aceeasi unitate de masura (nu ca ar fi o noutate, toata lumea o face in fizica teoretica atunci cand adopta pentru simplitate sistemul de unitati in care c = 1 si adimensional).

we speculate that the conversion factor somehow varies in accordance with the evolution of the universe, hence the speed of light varies with cosmic time.

Ipoteza speculativa este introdusa fara vreun argument fizic: pur si simplu zice dl. Shu ca daca universul evolueaza de ce nu s-ar schimba si viteza luminii?! nu tu o consecinta masurabila acolo, nimic altceva decat ipoteza matematica.

In a cosmology with a varying c and varying G, one needs a new field equation for attaining consistency [8]. Noting that G/c² is the conversion factor that translates a unit of mass into a unit of length, we postulate that c and G vary in such a way that G(t) / c(t)² must be absolutely constant with respect to the cosmic time t.

De aceasta data, dl. Shu introduce un alt asa-zis "factor de conversie" care exprima pur si simplu observatia dimensionala ca energia este masa*viteza² pe de o parte si G*masa²*distanta^-1 pe de alta parte. E curios ca dl. Shu speculeaza despre variatia in timp a primului "factor de conversie" in vreme ce al doilea "factor de conversie" il considera absolut constant, fara a oferi vreo justificare fizica sau macar metafizica.
  Din aceasta discutie despre ceea ce dl. Shu numeste impropriu "factori de conversie" putem arunca la cos justificarile sale si retine simplu ca matematicianul chinez a operat o alegere de sisteme de unitati si de parametri pe care ii fixeaza sau pe care ii face sa varieze in timp. Si cam atat. Sa mai observam, in trecere, ca fizica nu depinde de cum iti alegi sistemele de unitati.

Dupa mai multe calcule facute in ipotezele speculative initiale, ajungem la un impas care trebuie si el depasit cu o ipoteza suplimentara: There are two unknown functions, c(t) and a(t) , to be determined. To solve equations (3.2) and (3.3) we need a further postulate on the relationship between c(t) and a(t). Insa aceasta ipoteza este gasita pe baza unei argument fortat: For this we argue as follows: When converting the magnitude of increment in time, dt , into that in length, Nature needs a universal standard to refer to.. Natura nu "converteste" o crestere temporala in una spatiala si nu are de ce sa faca referinta la un standard universal. Dl. Shu sustine insa ca natura ar face referinta la un astfel de standard, derivata temporala a densitatii de materie (praf) din univers, si ca pentru autoconsistenta aceasta cantitate ar fi invers proportionala cu "factorul de conversie" al vitezei luminii. Aceasta il face sa postuleze ("accordingly, we speculate that") o relatie intre c(t) si a(t) similara cu cea in care intervine inversul derivatei densitatii spatiale.
De aici incolo urmeaza niste banalitati matematice din care rezulta o forma nesingulara pentru a(t) precum si alte relatii ce caracterizeaza acest model. Singura bizarerie de pe parcurs o intalnim la energia fotonului: We further assume that the relation between the energy E of a photon and the wavelength λ of its associated electromagnetic wave is given by equation E(t) = η /λ (t) , where η is a constant that does not vary over cosmic time. Consequently, from relation λ (t) = c(t) /ν , it follows that E(t) = [η / c(t)]ν ≡ h(t)ν . Therefore, the so called Planck’s constant h actually varies with the evolution of the universe. Vedem asadar ca modelul d-lui. Shu nu se prea bobeste cu conservarea energiei (ma rog, la cate constante presupune dumnealui ca sunt variabile, nu mai conteaza ca fotonul are energia variabila in timp).

Parametrii modelului sunt apoi ajustati pentru ca deplasarea spre rosu observata sa fie cat mai bine reprodusa de o curba teoretica dedusa din acesta. Acordul pare bun, insa nu trebuie uitat ca datele experimentale sunt in acord si cu alte modele, intre care Lambda-CDM. Din punct de vedere numeric, cam asta e tot: extrem de putin pentru un model care isi propune sa concureze modelele actualmente vehiculate de specialisti.

Articolul se incheie cu o serie de discutii mai mult sau mai putin speculative, intre care se remarca urmatoarea concluzie: Essentially, this work is a novel theory about how the magnitudes of the three basic physical dimensions, mass, time, and length are converted into each other, or equivalently, a novel theory about how the geometry of spacetime and the distribution of mass-energy interact. The theory resolves problems in cosmology, such as those of the big bang, dark energy, and flatness, in one fell stroke by postulating that [...].
Autorul reitereaza deci convingerea sa cum ca alegerea unui particular sistem de unitati ar fi ceva fundamental care ar justifica ipotezele sale speculative cu privire la constantele "constante" si cele variabile in timp. Insa fizica nu depinde de alegerea sistemului de unitati , ipotezele sale raman doar niste alegeri matematice care se justifica prin obtinerea unor anumite rezultate. Din punctul meu de vedere, ceea ce face dl. Shu seamana bine cu o schimbare de la un sistem de functii si variabile descriptive la altul, cu mai putin continut fizic si care are unicul avantaj de a elimina aparent niste singularitati... introducand insa o alta (viteza invarianta la t = 0) si lasand fara raspuns o serie de observatii experimentale cruciale, cum ar fi legatura cu fizica particulelor sau radiatia de fond de microunde a universului. Mai mult, variatiile ipotetice ale "constantelor" mentionate in articol ar trebui sa aiba consecinte observabile clare, or autorul nu propune nici macar un test simplu in acest sens, pentru dl. Shu exista doar datele supernovelor tip Ia.

Parerea mea este ca acest articol este destul de prost scris, insuficient argumentat pe partea fizica si fara viziunea de ansamblu necesara pentru a avea succes si ca va avea mari dificultati de a ajunge in paginile unei reviste stiintifice serioase. Probabil ca va fi publicat in cele din urma intr-o revista chinezeasca de impact minor si nu va avea prea multi sustinatori intre cosmologi  (fiindca modelul propus nu este superior celor actuale in uz). Nu spun ca modelul in sine este aprioric o prostie, se poate ca exercitiul matematic al d-lui Shu sa corespunda unor proprietati reale ale universului in care ne aflam, insa e nevoie de mult mai multa munca pentru a extrage ceva demn de posteritate din consideratiile acestuia.

In final, trebuie sa observ ca e cu totul prematur si absurd sa vorbim de abandonarea modelelor actuale, in particular a celor in care avem un Mare Poc initial, atata vreme cat nu e vorba de o teorie macar pusa oficial in discutie prin publicare in paginile vreunei reviste stiintifice: deocamdata e vorba de o ciorna supersimplificata care intruneste doar adeziunea autorului ei. In momentul in care va fi publicata (daca...) iar specialistii domeniului vor decide ca e ceva mai mult decat atat, putem vorbi de o teorie concurenta, insa pentru aruncarea la gunoi a modelelor curente in uz e nevoie inca de mai mult: verificari, predictii, coerenta in cadrul unei viziuni unitare de ansamblu. Toate acestea lipsesc actualmente.