Bere facuta acasa?

Da, mi-ar fi utile acele poze, chiar si doar pentru inspiratie. Cred ca ar fi ok sa le postezi pe forum, poate mai beneficiaza si altii de informatie (care nu este cunoastere, dupa cum declari tu in nota de subsol)

Bineinteles ca astept sa ajunga unde trebuie densitatea (dar a ajuns, asa cum se vede mai jos). Cunosc riscurile. Mai am de asteptat o saptamana si in trei zile trebuie sa ii fac dry hoping-ul

 ain, on 09 decembrie 2017 - 12:42, said:

Upssssss......Nu a iesit limpede, deoarece nu dorea sa curga (ma refer la extragerea mustului initial. La spalare a mers ok) si am amestecat in pilaful ala pana a curs, insa, intr-adevar tulbure. Acum sunt convins ca asta este depus acolo pe fund.
Am extras o mostra din fermentator si are densitatea 1.005, desi in reteta scrie ca ar trebui sa fie 1.013. Oi fi extras mai putina dextroza decat ar fi trebuit?

In fine, legat de stratul sedimentat, as avea posibilitatea sa transfer berea in alt vas similar (evident sanitizat) si sa continui fermentarea (cata mai e) acolo. Ce ma sfatuiesti?

Bineinteles ca am si gustat-o daca am luat mostra. Are un gust specific de hamei, asa cum era de asteptat, insa are o amareala un pic cam puternica ce nu prea imi surade.

Edited by sorinelos_, 09 December 2017 - 17:00.

 sorinelos_, on 09 decembrie 2017 - 16:45, said:

Ca regula generala, din mash tun lichidul iese mai intai destul de tulbure. Filtrul inca nu s-a format. De acea primii 1-2 L ii reintroduci in mash tun, avand grija sa nu tulburi continutul din el. De abia dupa aceea vei obtine un lichid limpede care trebuie colectat.
Mai patesc si eu blocari atunci cand macinarea este prea fina, in special cand am in reteta mult grau sau fac decoct. In astfel de situatii, intep cu paleta de brasaj (la mine o lingura de lemn de vreo 60cm) vreo 5 cm in corpul de cereale. Repet operatia in 6-8 locuri, si de regula debitul de solutie colectata creste mult. Cand am berarit acum 2 saptamani, colectarea si spalarea a durat cam 2h; niciodata nu o fac mai rapid de 1,5h pentru ca fac spalarea in 3-4-5 sau 6 etape, la fiecare asteptand 10-15 minute inainte de colectare. Spalarea e todeauna batch sparging si urmaresc densitatea avand grija sa nu cobor sub 1.01. Se mai intampla sa ma opresc pe la 1.015.

 sorinelos_, on 09 decembrie 2017 - 16:45, said:

Cel mai probabil, sau ai ales o drojdie cu atenuarea mai mare decat ar fi impus reteta. O sa se poata bea.

 sorinelos_, on 09 decembrie 2017 - 16:45, said:

Nu strica, dar din cate stiu eu "dauna" cea mai mare a avut loc la fierbere cand taninii continuti in fragmentele mici din coaja cerealelor au trecut in solutie.

 sorinelos_, on 09 decembrie 2017 - 16:45, said:

Intodeauna sunt dezamagit cand gust berea necarbonatata. Fara exceptie!

Discutiile despre constructia mash tun-ului meu incep la postul #848 si continua vreo pagina.

Edited by ain, 09 December 2017 - 17:42.

 ionutzitaly, on 09 decembrie 2017 - 12:56, said:

E clar, Austria, iti da aripi (ca in reclama de la Red Bull). Insa asa de tare ti-au dat aripile ca ai facut fotografiile cu capul in jos?

Btw, foarte fain fierbatorul ala de cupru din ultima poza. O comoara.

 ain, on 09 decembrie 2017 - 17:39, said:

Austria iti da aripi, dar si zona  Salzburg, Bavaria, nimic nu e mai bun decat un mic-dejun bavarez, paine calda, wurstelii albi proaspeti cu un sos intersant de pus peste ei si o weiss:)


Sorry, le-am pus de pe telefon.
Da, avea doua fierbatoare, din poza nu se vad bine dar erau unu' dupa altu'.
Face doar doua beri, un weiss mai rapid si un lager local (l-a numit) 8 sapt. Amandoua foarte bune.

Zicea ca vara cu un biergarten marisor in curte sta pe la 400-500 litri pe zi. Iarna in schimb pe la 100-150 inauntru.

 ain, on 09 decembrie 2017 - 17:23, said:

Asta e, lectie invatata. Voi face transferul in noul vas peste doua zile, inainte de dry hoping. Probabil ca si acea amareala ce nu imi place provine excact de la acei tanini.

Legat de brasaj, se pare ca nu este dracul chiar atat de negru legat de volum. Am folosit (conform retetei) 13l de apa la 5.25kg malt, deci un raport de aproape 2.5l/kg. Daca as folosi 1.5l/kg, atunci as avea loc suplimentar de 5litri, ceea ce imi va da si posibilitatea introducerii unui prag de brasaj conform sugestiei tale. Voi face cateva simulari sa vad ce obtin.

 ain, on 11 septembrie 2016 - 20:34, said:

Imi poti da si mie aceste relatii de calcul?

Legat de mash tun-ul tau se pare ca mi-au mai scapat din postari, caci nu imi aduceam aminte de ele. In fine, este foarte fain. Spui ca piesele din interior sunt de inox inclusiv T-ul de la ecran? De unde le-ai procurat, ca eu nu gasesc pe la magazinele de bricolaj?

 sorinelos_, on 09 decembrie 2017 - 02:13, said:

Super OK. Am incercat mai multe kituri, de regula fac berea iarna spre primavara, sa am toata vara si toamna. In iarna trecuta am facut 4 kituri, doua blonde si doua negre, dupa primele doua am facut fermentarea in doua etape, 2 sau trei saptamani prima etapa, apoi inca o saptamana pentru clarificare, si apoi imbutelierea.

Ce kituri ai incercat? Si care ti-a placut cel mai mult?
Te intreb pentru ca stiu ca am oscilat foarte mult cand am ales primul kit si sunt curios.

 sorinelos_, on 10 decembrie 2017 - 14:33, said:

Nu judeca berea inainte de a fi carbonatata!

 sorinelos_, on 10 decembrie 2017 - 14:33, said:

Intre o treapta la 66oC urmata de una pentru mash-out la 75L, volumul va fi marginal mai mic decat o etapa la 63oC, una la 70 si una la 75oC. Poate cu vreo 0.5L. Asa ca sigur vei putea face cateva etape in plus. Doar atunci cand trebuie sa pleci de la temperaturi mult mai reduse (e.g., 45 sau 50oC) s-ar putea sa nu poti asigura volumul decat atunci cand pornesti de la volume extrem de mici de apa introduse initial.
Nu stiu daca am declarat pe forum, dar mi-am facut un simulator de volume de aditie in excell. Tine cont si de volumul de malt, insa partea asta de simulare nu este exacta, erori de 5-10% din volumul total. Daca e cazul pot posta fisierul, dar nu e foarte prietenos scris.

 sorinelos_, on 10 decembrie 2017 - 14:33, said:

Calcule_Rocol[1]=Par_roi[1];
Calcule_Vcol[1]=Par_Vi[1]-Par_MasaM[1];
Calcule_Mcol[1]=(Calcule_Rocol[1]-1)*Calcule_Vcol[1];
Calcule_Rand[1]=Calcule_Mcol[1]/((Par_roi[1]-1)*Par_Vi[1])*100;
Calcule_Rocolmed[1]=Par_roi[1];
Calcule_Rocolmedsep[1]=0;
for (i=1; i<Par_Ns[1]+1 ; i+=1){
col(Rocol)[i+1] = 1+ (col(Rocol)[i]-1)*Par_MasaM[1]/(Par_Vs[1]+Par_MasaM[1]);
col(Vcol)[i+1] = col(Vcol)[i]+Par_Vs[1];
col(Mcol)[i+1] = col(Mcol)[i]+Par_Vs[1]*(Calcule_Rocol[i+1]-1);
col(Rand)[i+1] = Calcule_Mcol[i+1]/((Par_roi[1]-1)*Par_Vi[1])*100;
col(Rocolmed)[i+1] = 1+ col(Mcol)[i+1]/ col(Vcol)[i+1];
col(Rocolmedsep)[i+1] = 1+ (col(Mcol)[i+1]-col(Mcol)[1])/ (col(Vcol)[i+1]-col(Vcol)[1]);
}

Legenda
MasaM - masa de malt [Kg]
Vi - Volum de brasaj [L]
Roi   - densitatea initiala
Vs - Volum spalare pe etapa [L]
Ns - nr de etape de spalare
Rocolmedsep - densitatea medie colectat spalare
Rand - randamentul de spalare

Programul considera ca amestecarea dintre malt si apa de spalare este perfecta si subestimeaza desnitatea finala. Il folosesc de 2 ani, si daca-mi da 3 etape, eu fac 4 si ma apropriu de desitatea dorita.

 sorinelos_, on 10 decembrie 2017 - 14:33, said:

Sarpele si t-ul nu le am din comert. Am cautat si eu robinet de inox ca disperatul, dar fara folos. Foloseste alama cu incredere. Timpul de contact cu mustul de bere si numarul de folosiri intr-un an ar fi argumente in favoarea unei astfel de alegeri.

Edited by ain, 10 December 2017 - 16:20.

 sorinelos_, on 10 decembrie 2017 - 16:05, said:

Am incercat de la brewferm anul trecut si mi-a placut Triple de la ei, dar nici Pils nu m-a lasat indiferent. Trebuie sa precizez ca le-am facut doar o data ca in reteta, apoi fie am folosit zahar brun, fie extract de malt sau combinatie intre ele. Ultimul Triple a iesit foarte tare, cred ca era undeva la 9, cert este ca din 2 sticle erai "avion cu motor" ))
Acum testez Finlandia, sa vedem ce iese

 ain, on 10 decembrie 2017 - 16:10, said:

Te rog, mi-ar fi util. Risc si un limbaj mai putin prietenos. Imi facusem si eu o schita foarte rudimentara de calcul a apei de aditie despre care iti spuneam ca eram pregatit sa o folosesc pentru corectia temperaturii, insa nu a fost cazul. Evident ca nu tinea cont de caldura specifica a maltului, ci era doar acea relatie simpla de echilibru termic.

 MirceaDWC, on 10 decembrie 2017 - 16:26, said:

Am banuit ca ai incercat Brewferm, deoarece in retetele lor am vazut recomandarea de clarificare suplimentara. Probabil ca daca as fi facut si eu aceasta etapa, atunci s-ar fi schimbat gustul si la cea facuta de mine.

Despre clarificarea suplimentara am aflat aici, pe forum

 sorinelos_, on 10 decembrie 2017 - 16:48, said:

Interfata nu era prietenoasa. Am completat-o putin, sper ca e mai usor de folosit asa. In principiu campurile albe trebuie introduse de utilizator. Cele colorate rezulta din calcul. Conceptele mai ezoterice sunt:
Vol. Eq - volumul echivalent de apa care are aceleasi proprietati termodinamice cu amestecul malt-apa.
Vol. Ad - volumul amestecului malt-apa.

Se incepe cu completarea masei de malt. Dupa care in campul A6 se copiaza valoarea L2, iar in relatia de la H6 se introduce valoarea de la M2,
Programul e facut sa tina cont de pierderile de caldura, introducand temperatura reala pe care o ai inainte de aditia de apa calda. Insa nu tine cont de variatia cu temperatura a Cp si a volumului/densitatii. Cum sunt destul de multumit de precizie, inca nu m-am apucat sa introduc si aceste corectii.Poate o voi face odata.

Edited by ain, 10 December 2017 - 18:19.

maltul poate fi facut si din grau?
daca da, se proceseaza identic ca si cel de orz (incoltire, uscare, coacere?)

Edited by nik1965, 23 January 2018 - 13:41.

Exista malt facut din orice cereala. Insa maltul de grau are relativ putine enzime (in jurul a 30% fata de orz), secara vreo jumatate fata de grau, iar porumbul si ovazul mult mai putin. De accea nu merita todeauna sa faci malt din orice cereala. De exemplu, belgienii in wit beer folosesc exclusiv grau nemaltificat. Nemtii insa folosesc exclusiv grau maltificat in berile lor de grau.

Procesarea nu e identica. La orz, in functie de tipul de malt dorit parametrii din timpul obtinerii maltului trebuie sa fie in anumite limite (spre exemplu pentru maltul munich umiditatea trebuie sa fie cu 5-10% mai mare ca pentru malt pal, temperatura de incoltire trebuie sa fie mai ridicata cu vreo 5oC si sa creasca progresiv), uscarea sa aiba loc la trepte la paliere diferite de temperatura. Iar tratamentul final (curringul) este efectuat la temperaturi pentru durate specifice fiecarui malt in parte.

Enzimele din grau sunt mai sensibile la temperatura, din acest motiv niciodata nu se face curring, uscarea terminandu-se pe la 50-55oC.
O discutie sumara ai aici:
https://byo.com/arti...-your-own-malt/

Fac anual malt de grau, anul trecut incercand sa fac si grau cristal (in care amidonul este deja transformat in zaharuri). Din maltul astfel obtinut se dizolva fizic cam 25% (adica o conversie de aproximativ 40% a amidonului si proteinelor).

Edited by ain, 24 January 2018 - 20:00.

multumesc pentru informatii.

Salut si..La multi ani!

Am ramas dator cu rezultatele primei sarje de bere, scuze de intarziere.
Intr-adevar, @ain, ai avut dreptate, dupa carbonatare gustul s-a ameliorat suficient incat sa nu mi se mai para dracul chiar atat de negru. A ramas o tenta amaruie, insa nu stiu daca este de la tanini sau de la hamei (avand 100 gr hamei) si poate tine si de gustul fiecaruia.
In fine, in final a iesit o bere buna (asa zic "ceilalti" care au incercat-o, asa cred si eu) insa se poate si mai bine. A iesit un pic cam "apoasa" ca si corpolenta, insa mai alcoolizata decat normal.

M-am grabit sa fie gata de Craciun si nu a avut timp sa se carbonateze suficient, dar de! din greseli invatam.

Cert este ca dupa discutiile pe care le-am avut aici am mai facut inca o data aceeasi reteta, insa cu mici modificari:
- am modificat ecranului din Mash-tun. Ma refer la bazooka screen, manifold sau cum i-o zice. Inainte era tesatura clasica de racord flexibil de inox, acum este retea de tevi de cupru facute conform manualului lui Palmer . Am facut asta ca sa am certitudinea ca nu se mai blocheaza extragerea ca data trecuta si asa a fost, am avut o curgere buna, pe care am controlat-o din robinet ca sa nu fie prea rapida.
- am facut brasajul dupa indicatiile tale @ain, adica primul palier la 63oC si al doi-lea la 69oC. Din pacate Mash out-ul nu l-am mai facut la 75oC, caci nu mai aveam loc de apa calda, asa ca a ramas pe la 72-73oC. Acum am plecat cu un raport de 2 l/kg malt, dar data viitoare o sa plec cu 1.5 l/kg. Inteleg ca la scaderea raportului de apa intervin ceva probleme de pH?

In fine, rezultatul a fost mai bun, am obtinut aproximativ 70-71% eficienta, iar dupa fermentatie SG a scazut de la 1.055 la 1.010, deci ma apropii de standardul retetei.

Acum berea este in sticle la carbonatare si urmeaza sa vad rezultatul. Am 3 sticle din prima sarja pastrate (cu greu) pentru comparatie.

Urmatoarea reteta probabil ca va fi un american wit cu coriandru, ca tot citisem ca era preferat pe aici, dar inca nu m-am hotarat.

Am insa mari dubii in ce priveste apa. Pana acum, pentru siguranta am folosit Zizin, care mi s-a parut apropiata ca si componenta pentru tipul asta de bere pe care l-am facut eu, insa peste tot vad ca nu prea e specificat acest lucru. Unii spun ca folosesc apa de la robinet, insa am ceva retineri sa fac asta, caci ma gandesc ca nu stiu prin ce tevi ruginite, coclite etc, trece apa aia pana vine la mine. Stau in Bucuresti la bloc. Imi puteti da ceva sfaturi in acest sens?

 sorinelos_, on 28 ianuarie 2018 - 02:19, said:

Corpolenta se imbunatateste efectuand si etapele de la 40 si 45oC (peptitaze si proteaze). Chiar daca cu malturile comerciale complet modificate etapele astea nu sunt obligatorii, ele ajuta.
Sfatul meu e sa nu faci o suta de retete, ci sa incerci sa perfectionezi o reteta pana esti multumi de ea. Apoi te poti apuca de alta. Eu in primul an am facut vreo 12 sarje incercand sa o fac de genul silva/timisoreana bruna si ajungand la dubbel/porter.

 sorinelos_, on 28 ianuarie 2018 - 02:19, said:

Cand nu mai ai loc de apa poti incerca decoct. Scoti cu un polonic intr-o oala mare de la fundul vasului de brasaj partea solida a amestecului, cu cat mai putin lichid, si o incalzesti pe aragaz pana la fierbere agitand continuu. Dupa care adaugii treptat in vasul de brasaj amestecand continuu.
Partea solida are caldura specifica cam jumatate din a apei, asa ca poti folosi programul excel atasat de mine ca si cum ai introduce apa fierbinte, insa volumul supus fierberii trebuie sa fie dublu. In plus, prin decoct se mai caramelizeaza zaharuri si se aromatizeaza prin reactia maillard.

Mash-out-ul asigura un rest dulce berii, ce contribuie si el la corpolenta.

Cu mai putina apa pH-ul va fi mai acid. Pentru apa ta cred ca ar fi chiar mai bine, apa di Bucuresti fiind mai bazica si cu alcalinitate libera mai mare. Oricum, putin bicarbonat poate remedia situatia.

 sorinelos_, on 28 ianuarie 2018 - 02:19, said:

Spune ce gust are apa de la robinet. Iti place la gust? Impuritatile solide din apa nu au importanta, pentru ca nu se regasesc in bere. Gustul e insa foarte important.
Ai hartie de pH sau cunosti pe cineva care ti-ar putea imprumuta un pH-metru bun (calibrat)? Ti-as putea trimite eu prin posta ceva hartie.

Eu folosesc exclusiv apa de robinet, pe care o pastrez in pet-uri de 10L deschise peste noapte sa se declorineze natural. Apa in Cluj e mult mai moale ca in bucuresti, insa probabil are gust mai bun. E ideala pentru lagere, insa pentru berile mai dulci adaug CaCl2 sa activez alfaamilazele. La berile inchise la culoare trebuie sa adaug bicarbonat de sodiu. In principiu, la tine ar fi pe dos: ai apa ideala pentru ales, in special inchise la culoare. Pentru cele deschise la culoare ar fi bine sa acidulezi putin (acid lactic sau mai bine sulfuric), iar pentru lagere ar fi buna o apa mai plata, eventual in amestec cu apa de la robinet.

Descarca de pe net "Brun Water 1.17b". E un fisier excel care permite evaluarea pH-ului de brasaj pornind de la reteta si profilul ionic al apei.

Dintre colegii de pe forum, unul foloseste apa din put de adancime, iar altul aducea la un moment dat din Bucuresti in Giurgiu apa sa faca bere. N-ar trebui sa ai probleme cu ea.

Edited by ain, 28 January 2018 - 14:51.

Da, eu am facut la un moment dat asa pana mi-am luat un filtru cu osmoza inversa. Apa din Bucuresti e buna, Ground Zero o folosesc la berile lor doar filtrata prin carbune activ pentru a scoate clorul.