Bere facuta acasa?

In timp ce goleam mustul am inceput si spalarea. Nu am lasat sa se scurga complet si apoi sa incep spalarea. Exact fly-sparging...
Am masurat spre finalul pauzei de zaharificare si am avut 1.095. Am folosit apa in proportie de 3.2/1. Pierd cam 0.8l de lichid pe kg de malt la strecurare.

L.E. Aseara ma grabeam si am gresit cand am spus ca ma refer la lauter efficiency. De fapt ma refeream la pre-boil efficiency. Scuze!

Edited by SineNomine, 26 March 2018 - 12:50.

Spalarea e mai eficienta daca golesti complet mustul si adaugi volumul minim de apa care acopera cerealele. Dupa care adaugi apa de spalare in exact ritmul in care o evacuezi.
OK. Am retinut densitatea 1.095. Insa nu ma intereseaza apa totala, ci doar apa folosita la brasaj. 3.2/1 puteam calcula si eu din masa de malt si volumul de must obtinut. Ai o valoare in jur de 1.2/1 (poate chiar mai putin).
Cu datele astea poti introduce in beersmith declarand ca volum de must exact toata apa introdusa (ca si cum ai reusi sa scoti tot lichidul, cu zaharurile aferente, din cerealele consumate, acestea ramanand uscate). Randamentul asta e riguros randamentul de conversie (a amidonului in zaharuri). Daca ai peste 100% ai probleme de evaluare: fie suestimare a continutului a amidon din materia prima, fie dizolvare de tanini.

Taninii se dizolva daca ai una din urmatoarele situatii: temp mai mare ca 80oC, pH mai mare ca 6, densitatea mai mica ca 1.01. Si aici e problema: daca speli drastic sa ai pierderi de 1% de zaharuri nespalate, nu ai cum sa nu dizolvi tanini (conditia 2 si 3). Uzual pierd cam 10% din zaharuri prin spalare incompleta, pentru ca la bere chiar conteaza sa nu ai tanini. La tine prezenta taninilor ar determina o supraevaluare a densitatii.

In final, daca declari ca eficienta de conversie + spalare e 99%, implici ca pierderile de conversie incompleta+ cele de spalare sunt in total 1%, ceea ce e absolut neplauzibil.

Amilazele, ca toate enzimele, au functie regulatorie, adica in prezenta lor se doreste nu numai conversia amidonului ci si mentinerea maltozei intre anumite limite, in zona cu rol fiziologic al plantelor. Daca tanara planta are prea putina maltoza, ea nu se va putea dezvolta si germinarea nu va produce o planta. Daca enzimele sunt prea active, transforma repede amidonul si planta nu va avea rezerva de hrana suficent de mult timp si va muri. Asta implica ca pe masura ce obtii maltoza, procesul de brasaj va merge din ce in ce mai greu, nu doar pe seama faptului ca amidonul devine din ce in ce mai putin. Din acest motiv randamentele (totale) la berile tari sunt mai degraba spre 50-60%. Cu spalare foarte eficienta ajung pe la 75%. De aici pana 97-99% e cale foarte lunga.
Daca esti interesat ai aici o baza de date cu retete de bere, multi prezentand si eficienta totala (beerhouse efficiency). Mai rar la berile tari, pe motiv ca multi nu vor sa intre in depresie.
https://www.homebrew...2/?prefix_id=27

Si sa inchei, cu vreo 2 pagini in urma am dat un model matematic pentru un calculator de spalare. E facut pentru batch-sparging, dar se poate utiliza si la fly-sparging utilizand apa ca o succesiune de multe spalari fiecare cu volum redus. Adica daca speli fly-sparging cu X L apa, imparti apa in 10-20 sarje egale. Modelul permite calcului densitatii fiecarei sarje de apa, inclusiv a mediei si a randamentului final de spalare. Evident sunt idealizari (se considera difuzia maltozei infinit rapida, deci spalare instantanee), care insa supraestimeaza randamentele si densitatile. Daca imi dadeai desitatea finala si volumul de apa de spalare puteam face calculul. Daca te intereseaza il poti face chiar tu.

Eu cred ca nu ma fac bine inteles.
Malt - 24kg
Apa de brasaj a fost 3.2/1.
Apa de spalare a fost 2.1/1.
In total 5.2/1.
ph - 5.4.
Nu am depasit 72°C.
Total colectat 102l --> SG=1.075.
Revin sa spun densitatea finala.

 SineNomine, on 26 martie 2018 - 18:22, said:

Nu e vina ta, valoarea 3.2/1 e pentru mine o valoare neobisnuit de mare si am considerat altceva. Prima etapa eu o fac cu 1.2/1, si continuand adaosul de apa fierbinte rareori depasesc 3/1.
Deci, tinand cont si de maltul acid rezulta:
81L apa brasaj
52L apa spalare

Sa le luam pe rand. Cu parametrii maltului tau, 80% extract, 4% umiditate, 25.2Kg malt si 82l apa, beersmith-ul mi-a dat  81.3% estimat  si 101% calculat  pentru 1.095. Randamentul asta include doar partea de conversie nu de spalare. Estimarea se face pe baza unor modele care tin cont de cat e rezonabil sa te astepti pentru maltul si densitatea declarate, calculul ia de bune toate marimile introduse.

Partea de spalare: ai introdus 133L, ai colectat 102L, diferenta a fost absorbita de granele epuizate (31L).

Cu calculatorul de spalare am facut calculul urmator:

Densitatea Volumul_colectat Densitatea_medie_colectat   Randament_de_spalare/colectare
1.095 50 1.095 61.7284
1.08924 52 1.09478 64.04789
1.08383 54 1.09437 66.2268
1.07875 56 1.09382 68.27366
1.07398 58 1.09313 70.19647
1.0695 60 1.09234 72.00275
1.06528 62 1.09147 73.69955
1.06133 64 1.09053 75.29352
1.05761 66 1.08953 76.79088
1.05412 68 1.08849 78.19749
1.05084 70 1.08741 79.51886
1.04776 72 1.08631 80.76014
1.04486 74 1.08519 81.92619
1.04214 76 1.08406 83.02157
1.03959 78 1.08292 84.05057
1.03719 80 1.08178 85.0172
1.03494 82 1.08063 85.92525
1.03282 84 1.0795 86.77826
1.03083 86 1.07836 87.57958
1.02896 88 1.07724 88.33233
1.02721 90 1.07613 89.03946
1.02556 92 1.07503 89.70374
1.02401 94 1.07394 90.32776
1.02255 96 1.07287 90.91395
1.02119 98 1.07182 91.46462
1.0199 100 1.07078 91.98192
1.0187 102 1.06976 92.46786

Repet, sunt multe idealizari in model, important fiind ca difuzia maltozei din grane in apa de spalare fiind considerata infinit rapida. Conform modelului ar fi trebuit sa obti o densitate medie 1.070 si un randament de spalare de 92.5%, in conditiile in care ultima apa de spalare are 1.019 (practic concentratia asta existand si in cereale la sfarsitul filtrarii). In realitate spalarea nu e atat de eficienta precum prezinta modelul, densitatea finala e mai mica in apa de spalare dar mai mare in cerealele spalate iar randamentul este ceva mai prost.

Concluzia mea e ca si in eventualitatea in care ai considera ca amidonul este convertit total la maltoza (fapt ce contrazice flagrant legile cineticii chimice), din cauza spalarii neperfecte tot nu poti ajunge la randament total de 97-99%.

 SineNomine, on 26 martie 2018 - 18:22, said:

Atentie, tu spui de pH-ul de brasaj, Eu vorbeam de pH-ul de spalare. Pe masura ce spalarea avansata si densitatea scade, pH-ul creste mult (tinzand spre pH-ul apei utilizate la spalare). In Buc. parca e +7. De pe la 6 in sus incep sa se dizolve taninii. Eu cand spal am grija ca ultimul sfert din apa utilizata sa fie acidulat la 5.8.

Edited by ain, 26 March 2018 - 20:20.

Fermentatia a durat cam doua zile si jumatate.
OG - 1.075, FG - 0.996.
Eu ma declar foarte multumit.

Salut,

tocmai am băut o sticlă cu bere făcută în casă.. A fost extraordinară. În paralel am gustat și dintr-un Ursus. Parcă era apă de ploaie.
Acum am o problemă....vreau să fac și eu. Stau de 2 zile pe net si pe youtube să văd ce și cum.
M-am gâmdit pentru început să-mi comand ebook-ul HOW TO BREW al lui J.Palmer și să-mi comand un echipament BREWFERM pentru începători. Să încep cu un kit de bere până mai studiez.

Acum nu știu dacă se merită cartea. Mai găsesc informațiile și altundeva? Mai sunt și alte cărți care merită citite?
Kit-ul acela se merită? Cred că până la urmă tot o să ajung la a face bere prin una din cele 2 metode: BIAB sau mash tun. Aici o să am o mulțime de întrebări. Dar mai întăi să mai citesc. Poate pricep și singur.

 alnick, on 08 iunie 2018 - 17:39, said:

Prima editie a cartii e accesibila online prin bunavointa autorului.
http://howtobrew.com/book/introduction
Carti ar fi garla. Nu ai tu timp sa citesti cate carti poti sa gasesti fara prea mare efort. Cred ca pentru inceput e preferabil sa vezi pe youtube cum fac unii bere, Iti recomand sa urmaresti canalul asta care foloseste echipament foarte nesofisticat. Sau episoadele mai vechi de la https://www.youtube....pAndBrew/videos
Tipii astia 2, impreuna si cu altii, aveau canalul https://www.youtube.com/user/BrewingTV acum multi ani. Episoadele de atunci erau foarte reusite.
Ceva mai sofisticat e aici: https://www.youtube....BEERNBBQBYLARRY
Pentru extract brewing ii mai urmara pe astia: https://www.youtube....A5qv2uF8y7wC_CQ Nu prea sunt simpatici, nici prea priceputi, dar nu bat campii si sunt urmaribili.
Iar daca vrei sa citesti mai mult, e pe topic cineva care se tot ofera sa trimita carti cerand o adresa de mail pe PM. Cred ca poti apela la el.

 alnick, on 08 iunie 2018 - 17:39, said:

Nu pot sa-ti raspund, pentru ca nu stiu ce ai acasa. Am relatat pe topic in mai multe randuri cum am inceput eu si ce echipamente am folosit atunci si cum am perfectionat procesul. Daca locuiesti la bloc si nu prea ai conditii poti incerca extract brewing. Daca nu, cel mai usor ar fi cu brew-in-a-bag pana eventual faci tranzitia spre mash tun.

Edited by ain, 08 June 2018 - 21:54.

Mulțumesc pt. răspuns.

Am început deja să citesc deja a 4-a ediție a cărții și să urmăresc canalele de youtube. Încep să mai înțeleg cât de cât.

Am 2 pivnițe(stau la casă) cu o temperatura de 19-21oC și un frigider vechi(la care am înțeles ca-i pot controla temperatura) pt. fermentare. Am o a doua bucătărie unde aș putea sa mă ocup de preparare.
Nu am oală de inox și nu știu cât de bună e una de email. Mă gândesc să iau 1, 2 butoaie de bere și să le adaptez ca aici [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/sALDIJcghnI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Oare un butoi  din ăsta(dacă-l izolez) pot sa-l folosesc și ca mash tun?

Mă gândesc să cumpăr și ceva orz și grău daca tot suntem în sezon(pentru mai târziu). La Buzău ajung mai greu pt. malț.. Sunt din Alba.

Eu am inceput cu o oala ce o aveam prin casa pentru bulion, cica de 15L. E suficienta pentru o damigeana de 10L. Dupa 6 luni mi-am luat una emailata de 30L, vreo 90lei cu tot cu capac. Cand fac sarje mari, vreo 32-33L, le utilizez pe amandoua.
Atentie, orzul proaspat recoltat nu incolteste. Trebuie sa stea o vreme, parca vreo 6 luni. La inceput de iunie mi-am cumparat orz de anul trecut pe care-l voi folosi in toamna si in primavara viitoare cand in pivnita am 10-12oC. Daca poti cumpara orzoaica. Vezi ca pe topic era un Sibian, poate iti poate indica cum isi procura maltul.
Eu folosesc strict malt homemade. Cauta pe yt canalul lui HomeDistiller, de acolo m-am inspirat eu, plus un articol din revista byo al carui link il gasesti pe topic.

Orzul  vreau sa-l iau pt. viitor. La încept nu știu dacă mă pot concentra și pe fabricarea malțului. De ce e mai bună orzoaica și ce legătură are temperatura de 10-12oC cu maltul de casă? Sau poate are cu tipul de bere care iese din el.
Mă apuc sa citesc tot topicul.

 alnick, on 09 iunie 2018 - 10:36, said:

Orzoaica (in engleza 2 row barley) din cauze biochimice permite obtinerea unor tipuri mai diverse de malturi. Orzul (6 row barley) in europa continentala se foloseste la furajarea animalelor nu la malt, Peste ocean este altceva.
Citeste despre cum se face maltul si vei intelege ce e cu temperaturile alea.

O sa iau si orzoaica si putin porumb. Sa am pentru la toamna.  Ai dreptate cu incoltirea orzului...am văzut și eu într-un târziu.

Ce retete recomandati pt. început? M-aș apuca cu ceva mai simplu de făcut. O să încerc cu metoda BIAB(o să vreau un mash tun .pe viitor). Maxim 10l pe șarjă.
Aș încerca 2 variante. Una pt. mine și una pt. soție(poate-mi dă verde la bani).

Pai ce fel de bere preferi? Ce bei de obicei?
Desi de regula as recomanda unui incepator altceva, iti recomand o bere de grau. Avantaje: fermenteaza repede (max. 2 saptamani, uzual una) la temperaturi ridicate (20-25oC), rezulta o bere de vara, racoritoare si usor de baut. Daca alegi varianta belgiana (wit bier) o parte consistenta din reteta (30-50%) e grau nemaltificat, usor de procurat la pret simbolic. Iar restul retetei poate sa fie un malt pal sau pilsner. Daca pui coriandru si coaja de la o portocala, tinand cont ca e o bere putin amara, devine ineresanta si pentru persoane care nu se dau in vant dupa tipurile clasice de bere.
Insa inainte de a recomanda o reteta trebuie sa rezolvi problemele tehnice. In ce o faci si o fierbi, cum o racesti (e vara, iarna e banal) de unde iti cumperi maltul drojdia si hameiul? Cu ce faci sterilizarea? Esti documentat asupra etapelor si precautiilor necesare? Cat de mare e prima sarja?



Pentru ca nu vreau sa transform topicul intr-un blog personal, am decis acum cateva luni sa nu mai postez decat retetele care au ceva nou in ele. Cum ieri am facut pentru prima data o bere cuadrupla, ar fi un astfel de prilej.
Am decis sa fac un wheatwine cu wb06, asa ca acum o luna au facut un wit bier si am colectat si spalat toata drojdia. O bere tare necesita multa drojdie.
Sarja a fost un split batch: prima colectare urmand sa fie wheatwine-ul (planuit pe la 12% ABV), urmand ca toate spalarile sa fie colectare si tratate separat pentru a face o bere normala (5%ABV).
Reteta contine o cantitate apreciabila de munich (facut in mai dupa o reteta noua). In ultimul moment am renuntat la coriandrul iar zaharul va fi introdus sub forma de belgian candy sugar la wine si sub forma de sirop de cirese la berea slaba. Asa ca numele oficial al berilor este "munich wheatwine" si "cherrymunichweissen".
Deocamdata berea slaba fermenteaza la 24oC (cu o spuma de o palma) iar cea tare "da pe afara" (desi am lasat 20% spatiu de siguranta) in pivnita la 17oC. Cand se mai calmeaza o aduc in casa.
Fisierul Beersmith indica o medie intre cele 2 beri. Cea tare e proiectata pentru 9L 12%ABV si 55IBU, cea slaba pentru 20L 5%ABV si 15IBU.

Edited by ain, 10 June 2018 - 14:27.

De cateva zile beau cam tot ce prind prin magazine. Adică ce se poate face cu dojdia ALE, să-mi dau seama de gust și arome. Sunt deschis la orice. Doar pt. soție mă gândesc la ceva mai puțin amar, poate la ceva cu arome de fructe.

Pentru început mă gândesc să fierb in oală de email și să o răcesc cu gheață în ghiuvetă. Maxim 8-10l de șarjă. Fermentația în pivniță. Am în jur de 19-23 de grade acolo.
Deocamdată malțul, hameiul și drojdia o să le comand de pe site-ul acela "minunat", că nu știu de unde pot șă procur din altă parte. Pe viitor vreau să produc eu malțul.
Pt. sterilizare o să iau Saniclean.
De 48 de ore sunt tot pe youtube și pe ebook-uri. Am cumpărat și cartea lui Palmer. Încep cât de cât să mă familiarizez cu tehnologia de fabricație și cu termenii.

De obicei beam pils-uri. Când voiam să ma lăfăi luam căte o bere de abație, căte un leffe sau ceva nefiltrat.

Edited by alnick, 10 June 2018 - 14:38.

 alnick, on 10 iunie 2018 - 14:33, said:

Fa-i un wit, usor de facut, mai de vara decat weissurile de tip nemtesc si coriandrul+poetocala amara o fac interesanta.   Exemple comerciale: Hoegaarden,Blanche de Bruxelles.

P.s.  Langa mine a deschis o berarie "Brewdog" pentru cine cunoaste, au la halba vreo 7 beri de ale lor plus 3,4 crafturi locale dar foarte bine alese. SPECTACOL:)

Cat de mare e oala? Ce damigene ai?

Iti recomandasem ceva in genul Hoegaarden. O stii?

Despre pils discutam prin octombrie pentru noiembrie.

Am una de 20l și una de 40l. Damigene libere nu mai am. Dar nu e o problemă. O sa iau unele doar pt. bere.
Berea nu o știu dar mă gândesc că e bună. O să caut una în magazin ca să vad cum ar trebui să iasă..

Edited by alnick, 10 June 2018 - 15:36.