Centrala nucleara

Cum se produce curentul electric in aceste centrale?
Cine invarte rotorul generetorului?

Macar un link ceva, astfel incat sa ma "luminez"

Merci.

http://en.wikipedia....ctor_technology

Aburul invarte generatorul. Abur facut de caldura reactiei nucleare (controlata).

Pe scurt, o centrala nucleara e exact o termocentrala care in loc de carbuni, pacura, etc., arde uraniu/plutoniu!

Aburul invarte o turbina cu abur, sau este folosit in motoare de genul celor folosite acum multi ani pe locomotivele cu abur? (Motoare pe abur care la randul lor invart generatoarele electrice)

Aburul învârte turbină, deoarece este mai eficientă decât motorul cu piston.

Nu vad ce legatura are motorul cu piston aici!

OK. Am inteles. Multumesc frumos.

De mentionat si ca atomoenergia e singura solutie eficienta de a ne asigura independenta energetica si de a inlocui integral petrolul, gazele si carbunii. Nu eolienele si panourile solare asa cum sustin unii.

http://www.ecolo.org/index.html

asa, mai off-topic

1. Minereurile radioactive cu care sunt alitmentate atomocentralele sunt minereuri fosile - neregenerabile.
2. Resturile sale poluează atmosfera cu radiații.
3. Există riscul de nuclear meltdown ca la Cernobîl (desigur, cele din prezent sunt mult mai sigure, dar risc tot există).

Deci rămân hidrocentralele, centralele solare, turbinele de vânt, geotermale. Mai era ceva metodă să fac stații imense de produs hidrogen pe ocean care să fie folosit apoi ca și combustibil în motoare termice sau centrale electrice.

Edited by m3th0dman, 22 June 2010 - 13:00.
corectare

si mai era o metoda, de a infige o teava pana la miezul fierbinte al pamantului, prin care se introduce apa, iar aburul creat este captat si invarte o turbina.

Cand petrolul se va termina, reactoarele nucleare de fisiune de generatia a IV-a vor putea oferi singura alternativa viabila.

Poate le iese celălat tip de reacție nucleară până prin 2050, când se estimează terminarea petrolului.

m3th0dman, on 21st June 2010, 21:27, said:

Alea fosile sint carbunele, petrolul, gazele...

Cat despre stocarea deseurilor am vazut avansata ideea de a fora un put adanc (sub mare). Pune in fund o "bila" din wolfram sau alt material greu fuzibil. Depunem deseuri in bila aia pana ele vor produce suficienta caldura pentru incalzirea bilei la nivelul la care incepe sa topeasca rocile. In felul asta se va autoscufunda pana sub scoarta pamantului - acolo unde oricum caldura este produsa prin radiatie si acum.

Cine a propus aceasta idee, a vazut prea multe desene animate...

Nu neaparat... Nu trebuie neaparat forat la 6 km adincime. Poti fora la 350 de metri, daca esti suficient de departe de tarm. Cit despre restul ideii, si in cazul unui core meltdown, exact asta se intimpla: coboara singura acea lava (ca asa ii si zice) prin roci.

m3th0dman, on 21st June 2010, 21:27, said:

1. Minereurile radioactive din scoarta terestra. Uraniu-inca dispunem de rezerve foarte mari exploatabile prin procedee conventionale. Thoriu-combustibil care poate fi folosit mixt impreuna cu uraniu sau individual-resurse in scoarta terestra de cca 3 ori mai mari decat cele de uraniu. Aici vorbim de minereuri de uraniu "high-grade" fezabile dpdv economic in prezent. Exista resurse mult mai mari de minereuri radioactive  "low-grade" - "There is a 300-fold increase in the amount of uranium recoverable for each tenfold decrease in ore grade". La care se adauga uraniul recuperabil din apa de mare, estimat de cercetatorii japonezi la cca 4.6 mld. tone. Pe langa asta exista modele de reactoare care pot refolosi combustibilul nuclear "ars" in prealabil de reactoarele clasice. In concluzie, pana epuizam resursele radioactive cred ca vom fi mai preocupati de cresterea in volum a soarelui.

2. Vezi graficul atasat. Esti mai expus la radiatii daca locuiesti langa o termocentrala decat daca locuiesti langa o atomocentrala.

3. Intr-adevar un reactor atomic poate suferi un meltdown. Este o posibilitate luata in calcul de toti proiectantii de reactoare nucleare. De aceea fiecare atomocentrala este echipata cu sisteme de siguranta, sisteme care dubleaza aceste sisteme, sisteme care dubleaza dublura    Reactorul EPR realizat de Areva are 4 sisteme de siguranta, fiecare cu 4 instalatii de acelasi tip, dispuse in 4 blocuri distincte in jurul reactorului. Daca toate sistemele dau gres, o anvelopa de protectie este proiectata sa retina miezul reactorului, ce s-a topit cat si toate produsele rezultate in urma accidentului. Practic singurul efect asupra lumii este incetarea activitatii reactorului respectiv. Cum s-a intamplat in cazul accidentului de la Three Mile Island, din SUA, inainte de Cernobal. La Cernobal defectul a fost de gandire a intregii centrale. Reactoarele RBMK necesita instalatii voluminoase de alimentare ce fac ca ridicarea unei anvelope de beton armat sa fie extrem de scumpa si de dificila.  Vezi atasament 2.  Reactoarele de genereatie IV care sunt in faza de cercetare in prezent vor fi si mai sigure decat orice reactor actual, inclusiv EPR, si vor avea sisteme de siguranta pasiva. Deasemenea vor fi si mai eficiente.


Hidrocentralele sunt indispensabile. Nu pentru ca genereaza electricitate, ci datorita modului in care functioneaza. Un agregat hidroenergetic poate fi pornit si oprit in cateva minute, sau chiar mai putin. Un bloc al unei atomocentrale necesita cateva ore. Un grup de termocentrala la fel. Hidrocentralele asigura incarcarile de varf din sistemul energetic (peak-load) iar atomocentralele asigura incarcarea de baza (base-load). Cuplarea celor doua tipuri de centrale electrice si numai a acestora ar fi aproape suficienta pentru crearea unui sistem energetic independent si curat, fara emisii poluante si care sa produca energie electrica ieftina, abundenta si fiabila. Si asta e modelul in care ar trebui sa investim masiv. Centralele solare termice sunt extrem de scumpe si grav de ineficiente. Panourile fotovoltaice devin din ce in ce mai eficiente dar necesita metale rare si alte resurse finite extrem de scumpe. Mecanismele turbinelor eoliene la fel. Pe langa asta, vantul nu bate tot timpul si cand bate o face imprevizibil. Cu soarele e cam la fel. Iar potentialul  geotermal este limitat la noi in tara. In prezent hidrogenul se produce prin reformarea termica a metanului. Deci numa sustenabil nu e. Se poate folosi apa. Dar nu pentru descompunerea electrolitica, ci termo-chimica (ciclurile sulf-iod sau cupru-clor). Pentru care vei avea nevoie de un VHTR-un tip de viitor reactor de generatie IV, care va fi disponibil prin 2030. DEMO, urmasul ITER-ului si primul reactor comercial de fuziune va deveni operational in 2050.