Ce mai ascunde legea unitară a pensiilor?

Impunerea de contribuții de asigu­rări so­ciale (CAS) pentru veniturile rezultate din drepturi de autor, convenții civile și contracte de colaborare a fost inclusă prin­tre amendamentele avansate de Con­siliul Eco­no­mic și Social (CES) la proiectul legii unita­re a pensiilor. Dacă va fi inclusă în forma finală a proiectului și, ulterior, adoptată de Parla­ment, propunerea va afecta un nu­măr mare de persoane: agenți de vân­zări, ingineri, contabili, traducă­tori, arhi­tecți, artiști, notari sau jurnaliști.

„Drepturile de autor, precum și veniturile pri­mite în baza unor convenții civi­le sau contrac­te de colaborare, sunt venituri rezultate din activi­tăți profesionale. De aceea trebuie incluse în ba­za de calcul pentru care se datorează con­tri­bu­ția de asigurări sociale.” Acesta este argumentul cu care CES justifică propunerea de eliminare, dintre tipurile de venituri exceptate din baza de cal­cul și impunere a CAS, a drepturilor de au­tor, convențiilor civile și contractelor de cola­borare. Pro­pu­nerea se află pe lista de amendamente avansa­te de CES la proiectul legii unitare a pen­siilor, listă care face parte din avi­zul, altfel favorabil, pe care Consiliul l-a acordat respectivului proiect de le­ge, pe data de 25 no­iem­brie 2009. Re­a­mintim că gu­vernul Boc I a majorat CAS, la începutul anului, pentru con­diții normale de muncă, de la 9,5 la 10,5% pentru sala­riați și de la 18,5 la 20,8% pentru angajatori.

De unde a venit propunerea?
„Propunerea de includere a drep­­turilor de autor, contractelor de colaborare și convențiilor civile în baza de impunere a CAS a fost fă­cută în CES de reprezentanții confede­ra­țiilor sindicale și s-a bu­cu­rat de sprijinul repre­zen­tanților Guvernului“, a declarat, pentru SFin, vicepre­șe­din­tele Cartel Alfa, Petru Dandea. A­cesta a arătat că pro­punerea vizează îndeplinirea uneia dintre solicită­ri­le FMI cu pri­vire la sistemul public de pensii, și anume majorarea înca­să­rilor din contribuții, prin lărgirea bazei de impunere și creșterea nu­mărului de contributori.
„Propunerea cu lărgirea bazei de impunere a CAS a fost sprijinită de cei din Guvern, care s-au opus însă la alte amendamente propuse de sin­di­cate, cum ar fi egalizarea vârs­tei de pensionare pentru femei și bărbați la 63, nu la 65 de ani“, a adăugat Dandea.

Alte surse din CES ne-au decla­rat că propunerea de amendament a ve­nit chiar de la Ministerul Fi­nan­țelor Publice (MFP). Contactat de SFin, Mihai Șeitan, care la acea da­tă era mi­nistru interimar al mun­cii și membru CES, ne-a decla­rat că el, per­sonal, s-a opus acestei măsuri, ca­re a fost însă sprijinită de sindicate și chiar de o parte a patro­na­telor. Re­pre­zentantul MFP în CES, secretarul de stat Grațiela Ior­da­che, nu a putut fi contactată pâ­nă la închide­rea ediției.

Lucrurile încep să se lege
Pe de altă parte, raportul „Ris­curi și inechități sociale în Ro­mâ­nia“, elaborat de Comisia Prezi­den­ția­lă pentru Analiza Riscurilor So­cia­le și Demografice și dat publici­tății în luna septembrie, propunea extinderea bazei de impunere a CAS. „Contribuția procentuală la fondul de asigurări nu poate fi mă­ri­tă, dar se poate extinde categoria venituri­lor pentru care se plătesc contribuții la fondul de pensii“, se afirma în ra­port.
Comisia Prezidențială mai pro­pu­nea „creșterea numărului de con­tributori (la sistemul public de pensii - n.r.), prin atragerea celor ca­re lucrează în agricultură sau ca li­ber întreprinzători și care în pre­zent sunt neasigurați, și prin inclu­de­rea altor categorii de persoane care au venituri“.
Potrivit legislației aflate în pre­zent în vigoare, nu se plătește CAS pentru sumele reprezentând drepturi de autor, venituri primite în ba­za unor convenții civile sau contracte de colaborare, diurne de de­pla­sare și de delegare, indemnizații de delegare, detașare și transfer, par­ticiparea salariaților la profit, in­demnizații de ședință pentru consilierii locali și județeni și prestații suportate din bugetul asigu­ră­rilor sociale de stat, inclusiv cele a­cordate pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Cum merg lucrurile în CES
Potrivit legii sale de funcțio­na­re, nr. 109/97, CES este format din reprezentanți ai Guvernului, patro­na­telor și sindicatelor și trebuie consultat obligatoriu de inițiatorii pro­iectelor de acte normative care țin de economie, politici monetare și fiscale, relații de muncă și protecție so­cială, sănătate, învățământ, cercetare și cultură. CES formu­lea­ză avize - fa­vorabile sau negative - a­supra pro­iectelor de lege respecti­ve, avize care însă nu au decât cali­t­ate consultativă, nu decizională.
„De la o vreme, modalitatea de lu­cru a Consiliului este de a da, de principiu, avize favorabile proiec­te­lor de lege care vin spre consultare și de a formula amendamente, cu sco­pul îmbunătățirii acestora. Ast­fel, atât analiza, cât și amendamen­tele se fac în comisiile de specialitate ale CES și ulterior se supun la vot în ple­nul Consiliului. Se votea­ză în bloc concluziile și amendamentele pro­pu­se de comisii, nu fie­care propu­ne­re în parte“, ne-au de­clarat surse din CES.
Potrivit acestora, reprezentanții pa­tronatelor au avut păreri împăr­ți­te cu privire la extinderea obliga­ti­vității de plată la categoriile de venituri menționate, însă, în cele din ur­mă, la vot s-a decis ca amendamentul să fie inclus în avizul Consiliului.

Ce se întåmplă în continuare?
Inițial, proiectul legii unitare a pensiilor a fost introdus în circui­tul parlamentar de guvernul Boc I, acesta angajându-și răspunderea pe proiect în data de 6 octombrie 2009. După numai o săptămână în­să, cabinetul a fost demis în urma moțiunii de cenzură inițiate de o­po­ziție. Astfel că, dat fiind că a­dop­ta­rea legii făcea parte dintre măsu­rile solicitate de FMI, același pro­iect de lege a fost introdus din nou în Parlament, pe 27 octombrie, de această dată de grupul parlamentar al PD-L.
În măsura în care Guvernul agreează propunerea impunerii de CAS pe drepturi de autor, convenții civile și contracte de colaborare, este de așteptat ca parlamentarii PD-L să voteze în favoarea acesteia. Iar amendamentul ar putea avea mari șase de trecere, dat fiind că unul dintre principalii specialiști ai liberalilor în domeniu, Mariana Câm­pea­nu, ne-a declarat că este de acord cu propunerea.
„Sunt de acord, cu o precizare. Veniturile care se încasează în mod regulat sub formă de drepturi de autor, lunar, ar trebui impuse, la fel ca veniturile din salarii. În privința drepturilor de autor, ca să spun așa, «excepționale», cum ar fi cele înca­sate o singură dată, pentru o carte, un brevet de invenție sau altă for­mă de creație, ar trebui găsită o altă modalitate, mai nuanțată, un plafon de impozitare, stabilit de exemplu, la nivelul venitului me­diu pe e­conomie“, a spus Câmpea­nu. Ma­ria­na Câmpeanu a fost pre­șe­din­te al Casei de Pensii și Alte Drep­turi de Asigurări Sociale (CNPAS) în man­datul ministrului li­beral al muncii Paul Păcuraru, care, la în­ce­putul a­nu­lui 2008, a emis un ordin prin care introducea în baza de im­pu­ne­re a CAS contractele de colaborare, convențiile civile și chiar ca­dou­rile primite de copiii angajaților de la angajatori. Ulterior, la presiuni­le presei, or­di­nul a fost retras.

„Partenerii sociali“ s-au mai legat de drepturile de autor
În aprilie anul acesta, CNS Car­tel ALFA a propus MFP comple­ta­rea Codului Fiscal cu un alineat le­gat de aplicarea Legii drepturilor de au­tor. Potrivit propunerii sindicale, lucrătorii angajați cu carte de mun­că nu ar mai fi putut avea, concomitent, și contract de muncă, și contract de drepturi de autor, pentru sarcini cuprinse în fișa postului.
„Altfel spus, pentru toate sarci­ni­le precise, cuprinse în fișa postului, lucrătorul trebuie remunerat pe contract individual de muncă, contract ce permite achitarea, de că­tre angajator, a tuturor taxelor fa­ță de stat, iar pentru lucrător în­seam­nă o protecție socială solidă. Remunerarea lucrătorului, pentru sarcini încadrate în fișa postului, pe o altă formă contractuală decât a­ce­ea a contractului de muncă, re­prezintă o formă de evaziune fisca­lă din partea angajatorului și, în a­ce­lași timp, o diminuare drastică a protecției sociale a lucrătorului“, se afirma într-un comunicat al Cartel Alfa.
Potrivit liderului Cartel Alfa, Bog­dan Hossu, la acea dată, un nu­măr de 200.000 de persoane, prin­tre care 45.000 de angajați din mass-media, erau plătite pe bază de drepturi de autor. Pe de altă parte, tot atunci, secretarul general al AOAR, Cristian Pårvan, declara că sindicatele au convenit cu repre­zen­­tanții MFP și cu cei ai patrona­telor eliminarea plății prin intermediul drepturilor de autor în mass-me­dia, aceasta urmând să fie menți­nu­tă în cultură și, eventual, în do­me­niul ingineriei, în ceea ce pri­vește beneficiile rezultate din bre­ve­te de invenții. Ulterior, după reac­ții de protest din partea mai multor organizații profesionale ai căror membri ar fi fost afectați de aceste propuneri, premierul Boc a declarat ca Guvernul nu are în ve­de­re modificarea reglementărilor privind drepturile de autor.

Bugetul de pensii are nevoie disperată de bani
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), al pensiilor publice, a înregistrat în pri­mele 10 luni ale acestui an un deficit de 5,7 miliarde de lei, reprezentând peste 1,1% din PIB-ul României pe 2009, care, potrivit ultimelor estimări oficiale, va fi de 497,3 miliarde de lei, arată datele execuției bugetare la nivelul lunii octombrie, publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Astfel, bugetul sistemului public de pensii a înregistrat venituri totale de 31,66 miliarde de lei și cheltuieli totale de 33,53 miliarde de lei, diferența în minus fiind de 1,87 miliarde de lei. La aceasta trebuie însă adăugată suma de 3,89 miliarde de lei, reprezentând subvenții de la bugetul de stat și care, în execuția MFP, figu­rează la rubrica „Venituri“, în condițiile în care încasările din contribuții de asigu­rări sociale (CAS) au fost, în intervalul ianuarie-octombrie 2009, de 27,66 miliar­de de lei, iar veniturile nefiscale - de 101 milioane de lei.