Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Consum ulei masina de tuns iarba...

"Moda" tinerilor care se ...

E.on energie aplicație intre...

Masina de tuns... buruieni
 Recomandare drona

Exista un soft care sa reia autom...

Identificare plante

Cum declari o variabila care nu s...
 Schimbare certificat de inmatricu...

Poligon auto București

nelamurire legata de pret la mode...

Hotel cu restaurant si Demipensiu...
 Croaziera in Mediterana de Vest 1...

Copilot are pica pe Vladimir Putin

MicroSoft Edge: Cum pun Google in...

Dashcam
 

Stiati ca...

- - - - -
  • Please log in to reply
378 replies to this topic

#19
Mosotti

Mosotti

    Geniu umil

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,295
  • Înscris: 21.04.2004
viteza sunetului in heliu, aia e smecheria  :w00t:

#20
FAKKYU

FAKKYU

    Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 478
  • Înscris: 21.03.2005
Faza cu heliul ...

Mi se pare ca explicatia e : corzile vocale se "rigidizeaza" din cauza temperaturii joase a heliului aspirat astfel incat lucreaza la frecvente ceva mai mari.  
Sper sa fie explicatia corecta !  :rolleyes:  :worthy:
:peacefingers:

Edited by FAKKYU, 23 April 2005 - 13:05.


#21
jedialex1985

jedialex1985

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 666
  • Înscris: 09.04.2004

Slash, on Apr 23 2005, 10:15, said:

Asta o stiu...
Nu merg in pluton, ci in pas de voie cand traverseaza un pod pentru a evita posibilitatea de a darma podul.  :w00t:  Asta se intampla daca frecventa marsului soldatilor este similara cu frecventa naturala a podului, astfel se produce rezonanta, si pa-pa pod!  :rolleyes:

<{POST_SNAPBACK}>


Serios?

eu vazusem Discovery o emisiune Myth Buster in care tocmai chestia asta au testat-o. In final au ajuns la concluzia ca podul s-ar rupe doar daca greutatea ar fi prea mare. Iar faptul ca daca ar merge in mars sau nu ar conta prea putin. Binenteles, ca daca ar inghesui 100 de oameni pe un pod de cativa metri si toti ar batea pasul simultan probabil podul ar ceda. Dar asta e o situatie ipotetica, in practica, de obicei lumea traverseaza podurile ordonat si nu buluc, sa incapa cat mai multi.

#22
FAKKYU

FAKKYU

    Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 478
  • Înscris: 21.03.2005
@jedialex1985

tot pe la discovery a aratat mai multe despre podul Millenium de peste Tamisa ( in Londra sau langa ).
Pe el oamenii nu mergeau in "pluton" - mergeau dezordonat, la plimbare .. Si cu toate astea podul a inceput sa vibreze usor ! De ce ?! Cred ca ai vazut emisiunea si iti amintesti si explicatia ...

Edited by FAKKYU, 23 April 2005 - 13:08.


#23
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005

StGermain, on Apr 23 2005, 10:06, said:

Doppler Effect, in physics, ............
"Doppler Effect," Microsoft&reg; Encarta&reg; 96 Encyclopedia. &copy; 1993-1995 Microsoft Corporation. All rights reserved. &copy; Funk & Wagnalls Corporation. All rights reserved.

<{POST_SNAPBACK}>

Foarte corect. Insa rugamintea mea mare este ca explicatiile sa le dati in romaneste, cu cuvintele voastre, in termeni cit se poate de simpli. Raspunsul trebuie sa il inteleaga cit mai multi. Multumesc.

#24
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
In legatura cu podul: in Oradea exista o pasarela pietonala cam de 2 metri latime, si vreo 50 lungime, un pod destul de solid. Proful de fizica a zis ca a facut un test cu doi oameni care au inceput sa-l miste destul de tare. "Porcaria" era ca nu prea stii in ce ritm sa sari pe el, ca la inceput se misca f.f.putin si nu poti sa intri in rezonanta cu el. Sigur, pe un pod hotarit nu cred ca un pluton de soldati in cadenta poate sa puna probleme. In legatura cu MB, cred ca nici ei nu prea stiau cind sa se balanseze pe betele alea. Dar daca foloseau tehnica de virf si sa masoare momentul in care betele aveau sageata (amplitudinea) maxima, daca aveau rabdare puteau face experimentul si cu un copil.

#25
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
@mosotti: nu zic ca nu are legatura cu raspunsul, dar pentru ce aude o ureche nu conteaza viteza, ci frecventa sunetului.
@fakkyu: heliul care il inspiri este in echilibru termodinamic cu aerul, deci e la aceeasi temperatura (si nu e rarefiat ca sa zici ca se apropie de vid)

#26
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
Culoarea Soarelui la amiaza este data de sumarea tuturor frecventelor luminii ce cade pe retina. Spectrul lor initial este aproximativ liniar, cu o usoara maxima in zona galbena. Seara insa distanta pe care o strabate lumina Soarelui prin atmosfera e mult mai mare decit la amiaza si radiatia din partea albastra a spectrului e foarte mult imprastiata (deviata prin ciocnire cu atomii din aer). In fascicul ramine doar partea galben-rosie a spectrului, de aici culoarea rosiatica a Soarelui la apus.
Norii albi de vreme buna (aflati la altitudini mari, formati de obicei din gheata) sint nori subtiri, transparenti dar care imprastie lumina in tot spectrul de frecvente (lumina alba). Pe masura ce norii sint mai grosi ei incep sa reflecte tot mai multa lumina, devenind opaci. Lumina strabate tot mai greu norul si baza lor are o culoare inchisa. Fotonii sint absorbiti aproape in intregime daca picatura din care e format norul este destul de mare. Adica norii din care sta sa ploua sint mai negri.

#27
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005

TOPCATBV, on Apr 23 2005, 09:08, said:

Stiti cum ia nastere zgomotul specific al unei masini de curse? Vorbesc despre vuuuuuuuuuaaam-ul care se aude si la televizor cind o masina se apropie de camera apoi se departeaza.

<{POST_SNAPBACK}>

Dupa cum zicea si StGermain, efectul Doppler e de vina. Inaltimea sunetelor percepute de ureche depinde, proportional, de frecventa lor. (Intensitatea depinde de amplitudine.) Frecventa insa e o marime relativa si depinde de viteza cu care se misca sursa (sau ne miscam noi). Daca sursa se apropie de noi, frecventa sunetului va fi mai mare, daca ea se departeaza frecventa va fi mai mica. Deci cind masina de curse vine spre noi sunetele pe care le scoate le percepem ca fiind mai inalte iar dupa ce ajunge la noi si incepe sa se departeze sunetele vor fi mai joase (grave). Vuuuuuuuuuuuaaaaaaaaaaaaaaaam!

#28
Mosotti

Mosotti

    Geniu umil

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,295
  • Înscris: 21.04.2004

TOPCATBV, on Apr 23 2005, 22:32, said:

@mosotti: nu zic ca nu are legatura cu raspunsul, dar pentru ce aude o ureche nu conteaza viteza, ci frecventa sunetului.
@fakkyu: heliul care il inspiri este in echilibru termodinamic cu aerul, deci e la aceeasi temperatura (si nu e rarefiat ca sa zici ca se apropie de vid)

<{POST_SNAPBACK}>


frecventa e in legatura cu viteza sunetului in gitlej  :naughty:

#29
FAKKYU

FAKKYU

    Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 478
  • Înscris: 21.03.2005
eu nu zic ca e rarefiat ...
Deci:
in butelie e comprimat si la temperatura camerei. Luam furtunul si tragem din el ( sau ce o fi ). Se decomprima si va absorbi caldura din jur ( in cazul asta - corzile vocale ) adica le raceste ...
In momentul in care a fost bagat in butelie - el a pierdut acea cantitate de caldura. Acum o redobandeste.

Sper sa fie explicatia corecta si sa fie inteligibila ...  :rolleyes:

PS
Ceva foarte asemanator a avut loc pe submarinul american .. USS Tresher ( cred ).
Era in probe de scufundare la mare adancime; aveau nu stiu ce probleme si era necesar sa iasa la suprafata urgent; pt asta au inceput sa bage aer COMPRIMAT din rezervele lor; nu a mers; au incercat din nou sa golesca tancurile de balast. Asta i-a ingropat definitv. Dusi au fost.  :deadtongue:

Ce s-a intamplat ?
Aerul comprimat din butelii/rezerve, la introducerea in tancurile de balast, "incearca" sa recastige caldura pierduta anterior ( la comprimare ) astfel ca tevile, ce faceau legatura cu tancurile de balast, avand urme de apa, au INGHETAT formand un dop de gheata. La a doua incercare s-a marit/intarit acel "dop". Nu mai aveau cum sa scoata apa din tancuri. S-au prabusit pe fundul oceanului - zdrobiti. Cei de pe nava de suprafata insotitoare, prin sistemul de comunicatie au auzit cum "submarinul TROSNEA".   :o

Edited by FAKKYU, 23 April 2005 - 22:03.


#30
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
e adevarat, insa eu am incercat cu heliul dintr-un balon simplu

#31
FAKKYU

FAKKYU

    Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 478
  • Înscris: 21.03.2005
Am dat explicatia corecta ? adica asta sa inteleg ?
Asta e transformare adiabatica sau izoterma ?
Deh, clasa X-a ( Termodinamica )  a fost demult de tot :D

#32
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005

FAKKYU, on Apr 23 2005, 22:08, said:

Am dat explicatia corecta ? adica asta sa inteleg ?
Asta e transformare adiabatica sau izoterma ?
Deh, clasa X-a ( Termodinamica )  a fost demult de tot :D

<{POST_SNAPBACK}>

Eu zic ca heliul din balon are aceeasi presiune cu aerul din afara. Deci chiar daca atunci cind trece in gura si apoi in plamini isi schimba putin presiunea diferenta e prea mica pentru a duce la o modificare prea mare a temperaturii. Si gindeste-te ca iarna (nu cind esti racit) ai aceeasi voce ca vara.
Cu alte cuvinte, nu cred ca vocea subtire e cauzata de temperatura.
Altfel, transformarea e adiabatica, pentru ca nu e izoterma (timpul scurt al transformarii ii permite sa nu schimbe caldura cu exteriorul si sa nu se egalizeze imediat temperatura cu cea a mediului inconjurator).

#33
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
Probabil ca fiecare aveti in casa sau apartament si gresie si parchet. Insa va place cel mai mult in picioarele goale, pe covor, iar cind calcati pe parchet si mai ales pe gresie trebuie neaparat sa va luati papuci, altfel raciti. De ce, doar si gresia si parchetul si covorul se afla la aceeasi temperatura?

#34
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
De ce o sticla de cola face fis cind o deschizi, iar una de bere nu?

p.s. Am glumit: daca ai rabdare macar o secunda va face si sticla de bere fis. Dar daca nu ai ea face doar gil-gil :lol:

Edited by TOPCATBV, 23 April 2005 - 22:42.


#35
TOPCATBV

TOPCATBV

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 26,265
  • Înscris: 03.01.2005
Nu are legatura (inca) cu "stiati de ce" dar intotdeauna mi s-a parut o ideea misto: ai un pahar cu ceai fierbinte, un cub de gheata si sase minute la dispozitie. Ce faci ca in cele cinci minute pina trebuie sa pleci la scoala-fac.-servici sa racesti cit mai mult ceaiul?

#36
FAKKYU

FAKKYU

    Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 478
  • Înscris: 21.03.2005

TOPCATBV, on Apr 23 2005, 22:31, said:

Probabil ca fiecare aveti in casa sau apartament si gresie si parchet. Insa va place cel mai mult in picioarele goale, pe covor, iar cind calcati pe parchet si mai ales pe gresie trebuie neaparat sa va luati papuci, altfel raciti. De ce, doar si gresia si parchetul si covorul se afla la aceeasi temperatura?

<{POST_SNAPBACK}>

Covorul, fiind realizat din fibre, contine multe spatii goale ( eeh nu VID ! ) adica aer. Adica bun izolant termic. Parchetul este mai slab izolant termic ( lemnul in general ) decat covorul; cat despre gresie - foarte buna conductoare termica ...

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate