Atei celebri vs. teisti celebri

astept si alte maxime, cugetari, demonstratii si eventual discutii pe marginea lor...


    "Am avut revelatia ca in afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent in esenta, sediul lui nu e nici in stiinta, nici in filozofie, nici in arta. Si cind un filozof, un om de stiinta sau un artist sint religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii Domnului."- petre tutea

     "Luther, cit e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar in afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viata intreaga ca sa aflu asta. El nu era asa batrin cind a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin... Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca in afara de Biblie nu e nici un adevar."- petre tutea

      "Eu sint iudeocentric in cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau in craci. Stiinta si filozofia greaca sint foarte folositoare, dar nu sint mintuitoare. Prima carte mintuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e Biblia."- petre tutea


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

       Prezentare si evaluare critica a argumentului cosmologic Kalam pentru existenta lui Dumnezeu

Horia G. Plugaru


          I. Prezentare generala :

          Alaturi de argumentul ontologic si de cel teleologic, argumentul cosmologic este unul clasic pentru existenta lui Dumnezeu. Filosofi dintre cei mai importanti au gândit diferite versiuni ale argumentului de-a lungul timpului. Ceea ce este comun acestor variante este ca se porneste de la observatia empirica ca exista o lume (un univers) sau/si schimbare, miscare, cauzalitate în interiorul acestei lumi. Se încearca demonstrarea existentei lui Dumnezeu, vazut ori ca si cauza necauzata a lumii sau/si a acelor trasaturi generale mentionate, ori ca ratiune a acestora de a fi, ori ca si creatorul lor.
          În lucrarea de fata voi prezenta trei variante importante ale argumentului cosmologic. Pentru fiecare va exista o analiza critica. Scopul principal al lucrarii fiind critica argumentului cosmologic kalam, voi arata ca premisele acestuia pot fi reduse în parte la argumentele cosmologice expuse anterior. Deci criticile acestora din urma sunt relevante pentru obiectiile la argumentul kalam. Noutatile pe care adeptii argumentului cosmologic kalam le aduc vor fi expuse si criticate separat. În acest fel, cititorul va avea prezentate clar si distinct atât argumentele cosmologice diferite de kalam împreuna cu problemele pe care le ridica, cât si argumentul kalam.


          II. Precizare :

          Subliniez ca în aceasta lucrare, prin termenul "Dumnezeu" ma voi referi la conceptul teist despre divinitate. Conform Dictionarului de filosofie si logica[1], prin "teism" se întelege : "Credinta în Dumnezeu înteles drept unicul creator, atotputernic si atotstiutor, a tot ceea ce exista în afara sa. Dumnezeu e privit drept o Fiinta distincta de creatia sa, desi se manifesta prin ea, si totodata esential personala, care poarta de grija oamenilor si comunica cu ei, iar acestia îi datoreaza o ascultare si o veneratie nemarginita." Asadar, intentia mea aici este sa demonstrez ca argumentul cosmologic nu ne îndreptateste sa concluzionam ca dumnezeul teist exista.


          III. Regresul la infinit si cauza necauzata. Argumentul cosmologic al cauzei necauzate (ACN) :

          1. Expunere :

          Conform acestei versiuni a argumentului cosmologic, trebuie sa postulam o cauza prima temporala (în timp). Argumentul decurge dupa cum urmeaza : fiecare lucru existent are o cauza a existentei sale; fiecare cauza trebuie sa fie cauzata de o cauza anterioara; aceasta din urma trebuie sa fie cauzata de o cauza anterioara ei s.a.m.d. În felul acesta, doua optiuni se prefigureaza :
          a) Ori exista un regres infinit al cauzelor, ori
           Exista o prima cauza, o entitate care nu necesita o explicatie cauzala.
          Având în vedere ca a) nu este acceptabila, rezulta . Entitatea respectiva este Dumnezeu. Deci Dumnezeu exista.

          2. Obiectii :

          O1 : Chiar daca ACN demonstreaza existenta unei prime cauze necauzate, aceasta nu e necesar sa fie Dumnezeu. Ea nici nu trebuie sa fie mareata (great), cu atât mai putin infinita, scienta sau benevolenta. Prima cauza poate fi la fel de bine diabolica sau universul însusi. În plus, ACN nu stabileste existenta prezenta a primei cauze.
          O2 : De ce sa ignoram (a) ? Experienta nu ne indica nicaieri secvente cauzale care ar avea o prima cauza necauzata. Sigur, aceasta nu înseamna ca experienta indica contrariul, însa ideea este ca postularea unei cauze prime pare a fi o asumtie nonempirica pe care unii indivizi au considerat-o evidenta de la sine înteleasa. Totusi, "din punct de vedere istoric, orice apel la intuitie si adevar de la sine inteles trebuie abordat cu prudenta. Multe lucruri au fost astfel catalogate – dreptul divin al regilor, ideea ca Pamântul e centrul universului – pentru ca în final sa fie demonstrate false".[2]
          O3 : Stim ca exista serii infinite – vezi calculul numerelor naturale. De ce nu ar putea exista astfel de serii si în cauzalitate ? Fara îndoiala ca sunt diferente importante între seriile matematice si cele fizice, cauzale. Dar fara argumente suplimentare care sa desfiinteze relevanta analogiei pentru critica ACN, concluzia ACN pare nejustificata.
          O4 : O obiectie interesanta la respingerea variantei (a) o are Theodore Schick : "Majoritatea dintre noi nu are nici o problema considerând universul existând infinit în viitor. De ce ar trebui sa avem vreuna considerându-l infinit în trecut ?"[3]

          C1 : Din III2 rezulta nevaliditatea ACN.


          IV. Contingenta si ratiune suficienta. Argumentul cosmologic bazat pe ratiunea suficienta (ARS) :

          1. Expunere :

ARS este raspunsul teistic la întrebarea "de ce exista ceva mai degraba decât nimic ?". Leibniz, asumând principiul ratiunii suficiente, l-a aplicat lumii ca întreg. El s-a întrebat astfel : "care este ratiunea suficienta a existentei lumii ?".
          O obiectie evidenta care se poate aduce celor doua întrebari este : "dar de ce ar trebui sa fie nimic mai degraba decat ceva ?". Replica lui Leibniz se bazeaza pe simplitatea conceptuala a nonexistentei, simplitate ce i-ar conferi acesteia o probabilitate a priori mai mare decat cea a existentei a ceva : "Nimicul este mai simplu si mai usor (easier) decat ceva. Mai mult, presupunând ca lucrurile trebuie sa existe, avem nevoie de un raspuns la întrebarea <<de ce trebuie ele sa existe asa si nu altfel ?>>"[4]

          2. Obiectii :

          O1 : Unii filosofi au pus sub semnul întrebarii însasi coerenta întrebarii "de ce exista ceva mai degraba decat nimic ?". Bertrand Russell, într-o disputa cu teistul Copleston, îi raspunde "conceptul de <<cauza>> nu este aplicabil totalitatii. De aceea universul pur si simplu este."[5] N. Branden completeaza : "A cere o cauza pentru totalitatea existentei echivaleaza cu o contradictie în termeni : daca respectiva cauza exista, ea este o parte a existentei; daca nu, ea nu poate fi o cauza."[6]
          Pe scurt, cauzalitatea implica existenta dar nu si invers.
          O2 : Chiar ignorând O1, de unde stim ca totul si/sau fiecare lucru trebuie sa existe pentru o ratiune suficienta ? John Mackie admite ca nu vede "plauzibilitatea afirmatiei ca principiul ratiunii suficiente este stiut a priori ca fiind adevarat"[7]. Acelasi filosof australian se refera la dificultatea expusa de Samuel Clarke în aplicarea principiului ratiunii suficiente la comportamentul uman, de exemplu : daca X are motive serioase pentru a face A sau B, dar nu are motive sa aleaga între A sau B, X mai degraba va alege arbitrar una din variante decat sa nu actioneze.
          O3 : Philip Quinn, în corespondenta cu Adolf Grumbaum face urmatoarea afirmatie : "poate ca ipoteza care postuleaza cea mai simpla stare (state) initiala va fi fortata sa postuleze un mecanism complex producator pentru a explica ce are de explicat. O ipoteza ce porneste de la o stare initiala ceva mai mai complicata va postula, eventual, un mecanism productiv, creator, mai simplu decat al primeia pentru a-si atinge scopul explicativ"[8].
          Spusele lui Quinn sugereaza ca simplitatea maxima a unui concept nu garanteaza simplitatea maxima a ipotezei ce foloseste respectivul concept. Asadar, adeptii ARS care se bazeaza pe simplitatea nonexistentei trebuie sa arate ca ipoteza lor nu da nastere unor eventuale complicatii, nu doar sa arate ca ipoteza lor contine un concept foarte simplu.

          C2 : Argumentele din sectiunea IV 2 ne permit sa ne indoim de validitatea ARS.


          V. Argumentul cosmologic Kalam (AK) :

          1. Expunere :

          P1 : Tot ce începe sa existe are o cauza a existentei sale.
          P2 : Universul a început sa existe.
          C : Deci universul are o cauza a existentei sale.

          Principalul sustinator contemporan : William Lane Craig[9]
          Pentru a demonstra ca agentul ceator al universului este personal, Craig se bazeaza pe un principiu determinist de origine araba : când doua stari de lucruri diferite sunt la fel de posibile si una se actualizeaza, aceasta este rezultatul actiunii unui agent liber si personal care decide alegerea unei stari[10]. În plus, pentru a ajunge la aceeasi concluzie, pornind de la existenta valorilor morale obiective, acelasi Craig crede ca fundatia pentru aceste presupuse adevaruri etice poate fi doar Dumnezeu, vazut ca standard si sursa a acestora : "Poate ceva sa fie mai evident decat existenta valorilor morale absolute ?... natura sfânta si perfect buna este izvorul standardului obiectiv dupa care toate actiunile noastre si deciziile sunt masurate"[11]
          Argumentele a priori pe care Craig le da în sprijinul P2 sunt întemeiate pe atacul lui împotriva notiunii de infinitatea actuala.
          În primul rând, el considera ca infinitatea actuala are implicatii paradoxale chiar si în domeniul matematicii pure. De pilda, numarul numerelor prime este acelasi cu cel al numerelor naturale. Pornind de la analiza lui Greg Cantor, Craig crede ca si în cazul în care infinitatea actuala ar forma un sistem matematic consistent, "nu rezulta de aici existenta infinitatii în lumea actuala". În acest punct el da urmatorul exemplu : fie o biblioteca ce contine un numar infinit de carti. Fiecare carte are imprimat pe cotor un numar. Numerotarea se face în ordine crescatoare, în intervalul : [0; + infinit). Deoarece colectia este infinita, fiecare numar natural posibil este imprimat pe o carte. Rezulta ca adaugarea unei noi carti este o imposibilitate pentru ca fiecare numar posibil este deja "ocupat". Avem deci de-a face cu o absurditate, din moment ce entitatile existente în realitate pot fi numarate[12].
          În al doilea rând, Craig se foloseste de asa-numitul "argument al adaugarii succesive" care poate fi formalizat astfel :

          1. Seria evenimentelor temporale este o colectie formata adaugând fiecare membru dupa celelalt.
          2. O colectie de asemenea evenimente nu poate fi actual infinita.
          3. Deci seria evenimentelor temporale nu poate fi actual infinita[13].

          Craig apara 2 spunând ca o colectie infinita nu ar putea fi niciodata completata. Indiferent de cât de multi membri au fost deja adaugati colectiei, întotdeauna înca unul poate fi adaugat. Indiferent de cât de multe evenimente au trecut, numarul celor trecute este doar finit. Infinitatea niciodata nu se actualizeaza.
          Craig apara P1 a AK printr-un simplu apel la intuitie : "adevarul principiului ex nihilo nihil fit este atat de evident încât suntem justificati în a nu construi o aparare elaborata a sa"[14]. Totusi, dupa cum am indicat în III 2 O2, solutia de fata nu pare convingatoare.
          O posibila cale de iesire este sugerata de Grumbaum. El crede ca P1 se bazeaza pe ideea ca starea naturala, spontana, necauzata a lumii este una de nimic (nothingness). "Ce ratiune ar exista pentru a sustine ca universul a devenit actual ? Raspunsul imediat pare sa fie dat de neconvingatoarea notiune de <<stare de nimic>>, si de supozitia ca <<potentialitatea existentei universului sta în puterea creatoare a lui Dumnezeu>>, o potentialitate care apoi necesita creatiunea divina pentru a fi actualizata"[15].
          Daca Grunbaum are dreptate (si personal cred ca are), atunci AK se aseamana partial cu ARS. Astfel, problemele din IV 2 pot vicia si AK. Totusi, din doua motive voi ignora problemele amintite.
          În primul rând pentru a arata ca AK poate fi criticat chiar si fara ajutorul IV 2, ceea ce îi slabeste si mai mult credibilitatea.
          În al doilea rând, Richard Swinburne a prezentat recent o aparare sofisticata (mai serioasa decat cea a lui Leibniz) a probabilitatii existentei starii de nimic prin referire la simplitate conceptuala. Avand în vedere ca în aceasta situatie, O3 din IV 2 (dar numai O3) ar putea fi depasita, voi prezenta si critica pozitia lui Swinburne separat.
          Swinburne declara ca apelul sau la simplitate are aceeasi structura ca cele din teoriile stiintifice. În cuvintele lui : "Structura argumentului cumulativ teistic este asemenea structurii argumentului cumulativ pentru existenta oricarei entitati neobservabile, precum un quark sau un neutron... o entitate simpla, cu moduri simple de comportament ne îndreptateste sa anticipam aflarea unor fenomene mai complexe"[16]. Mai mult, sustinând ca o capacitate infinita este mai simpla decat una finita – pe motiv ca orice limitare a puterii divine ar fi arbitrara — Swinburne crede ca într-o expunere graduala aproprietatilor, omnipotenta, omniscienta si omnibenevolenta sunt cele mai simple. De aceea, existenta lui Dumnezeu este mai simpla si deci mai probabila a priori decat cea a universului.

          2. Obiectii :

          O1 : Argumentele lui Craig contra infinitatilor actuale arata cel mult ca acestea au proprietati ciudate. "Lucrul acesta este însa binecunoscut si nu arata nimic în privinta imposibilitatii infinitatilor actuale în lumea reala"[17]. În plus, Craig ignora critici serioase aduse argumentului cosmologic Kalam. De exemplu, John Mackie a sugerat ca notiunile de marime si egalitate se exclud doar cand sunt aplicate multimilor finite[18]. Ele însa nu au nici o relevanta pentru cele infinite. Craig nu se poate baza pe egalitatea presupus paradoxala dintre multimea numerelor prime si pe cea a celor naturale, însasi notiunea de egalitate pusa între cele doua fiind fara rost.
          Exemplul lui Craig cu biblioteca infinita este deasemenea problematic. Cartile noi pot fi adaugate si numarate renumerandu-le pe cele deja existente. Primele vor primi numerele celor vechi iar ultimile vor capata noi numere.
          Argumentul lui pentru imposibilitatea adaugarii succesive a evenimentelor este deasemenea slab. A doua premiza (2. O colectie de asemenea evenimente nu poate fi actual infinita.) este adevarata doar pentru orice serie care are un început temporal. Dar ce se poate spune despre una care nu are un început situat în timp ? De exemplu, de ce o serie infinita de ani în care nu exista un an prim nu ar putea fi actualizata ?
          Probabil ca un adept al lui Craig ar întreba : "daca o serie de evenimente este formata prin adaugare succesiva, cum ar putea sa nu aiba un prim membru ?". Wes Morriston raspunde : "Depinde ce se întelege prin <<formata prin adaugare succesiva>>. Daca prin aceasta nu se spune decât ca fiecare eveniment din serie este adugat celor anteriori, pâna când seria e completa, atunci întrebarea nu este neaparat justificata pentru ca de aici nu rezulta existenta unui eveniment prim în serie. Fiecare eveniment dintr-o serie fara început care se sfârseste în prezent ar fi putut fi adaugat evenimentelor anterioare."[19]
          Sigur, daca adeptii AK spun ca afirmatia "orice serie temporala formata prin adaugare succesiva" este sinonima cu "începând cu primul eveniment din serie, evenimentele sunt succesiv adaugate pâna când seria e completa", atunci raspunsul lui Morriston nu functioneaza. Dar, dupa cum Morriston scrie, "este o petitiune de principiu (it is utterly question-begging) sa asumam ca fiecare serie de evenimente este astfel formata." Nu avem nici un motiv serios sa credem asta. De exemplu, teoria dinamica a timpului nu ne duce la aceasta concluzie. Ca o ultima scapare, adeptul AK ar putea rationa ca din moment ce fiecare eveniment dintr-o asemenea serie are început, cuprins si sfârsit, atunci si seria ca întreg va avea aceste trasaturi — fiind formata din aceste evenimente. Dar aceasta observatie se bazeaza pe sofismul compozitiei : ceea ce e adevarat despre fiecare membru dintr-o multime nu e obligatoriu sa fie adevarat si despre multime ca atare.
          O2 : În privinta principiului determinist folosit, Martin are o critica pe care o considera decisiva : "În viata de zi cu zi si în stiinta nu ar trebui sa apelam mereu la alegerea unui agent personal în situatia expusa de Craig. De exemplu, daca o moneda cade cu pajura în sus, ar trebui sa explicam acest fapt prin factorii cauzali ce opereaza asupra monedei. Se prea poate ca nici unul sa nu fie rezultatul alegerii unui agent personal"[20]. De ce nu ar fi la fel si în cazul cosmologiei ?
          O3 : Argumentul moral pentru existenta lui Dumnezeu este la fel de dubios. Greg Scorzo a prezentat câteva dificultati pe care Craig trebuie sa le întâmpine[21] :
          O'3 : Nu este nimic contradictoriu în coexistenta unui Dumnezeu cu caracter malefic si valori etice obiective;
          O''3 : Pentru a arata dependenta valorilor etice de Dumnezeu, teistii trebuie sa respinga fiecare încercare secularista de întemeiere a eticii biective;
          O'''3 : Dilema lui Eutifron — care poate fi formulata astfel : sunt faptele morale morale pentru ca sunt dictate de Dumnezeu sau sunt faptele morale dictate de Dumnezeu pentru ca sunt morale ? În primul caz, moralitatea este arbitrara : orice dicteaza Dumnezeu este moral. Daca Dumnezeu ar dicta ca tortura gratuita, de exemplu, ar fi morala, atunci ar rezulta absurd ca tortura gratuita este morala. Asa ceva este însa inadmisibil etic. În plus, chiar daca ar fi admisibil, tot nu am avea nevoie de Dumnezeu, din moment ce si oamenii ar putea decreta legi morale arbitrare (fara ajutorul nici unei divinitati).
          În al doilea caz, Dumnezeu însusi recunoaste un standard de moralitate independent de el si la care el însusi subscrie. Dar din moment ce respectivul standard este independent de Dumnezeu, rezulta ca moralitatea nu mai depinde de divinitate, asa cum crede Craig.
          Singura cale de iesire pentru un teist care sustine dependenta moralitatii de Dumnezeu este sa afirme, asa cum o face Paul Copan[22], de pilda, ca natura lui Dumnezeu este esentialmente morala. Astfel, moralitatea ar depinde de Dumnezeu pentru ca standardul ei nu mai e separat de Dumnezeu si în acelasi timp nu e nici arbitrara deoarece Dumnezeu este esentialmente moral — prin definitie. Aceasta cale de iesire însa nu este convingatoare, deoarece dilema lui Eutifron poate fi reformulata în termenii naturii lui Dumnezeu : este natura lui Dumnezeu morala pentru ca este natura lui Dumnezeu sau este natura lui Dumnezeu morala pentru ca este morala ? În primul caz, oricare ar fi natura lui — chiar si egoista, violenta sau mincinoasa, de exemplu — ea ar fi morala, ceea ce este absurd si arbitrar. În al doilea caz, se subîntelege ca exista un standard independent al moralitatii pe care îl folosim si noi când judecam ca natura lui Dumnezeu e morala.
          Conclud ca argumentul moral prin care Craig încearca sa demonstreze ca prima cauza la care se refera AK este personala nu este convingator.
          O4 : Este adevarat ca principiul "ex nihilo nihil fit" este intuitiv adevarat (si) când el se refera la inceputul universului ? Craig, dupa cum am vazut, raspunde afirmativ. El considera ca a crede în mod serios ca universul ar fi putut aparea din nimic este la fel de implauzibil precum este a crede ca în acest minut "un tigru ar aparea în carne si oase în aceasta camera în fata noastra".
          Problema însa aici este slabiciunea analogiei dintre aparitia universului si cea a tigrului. Dupa cum sugereaza acelasi Morriston, noi suntem convinsi ca un tigru nu poate aparea din senin în fata noastra în camera deoarece persoanele normale, avand o experienta bogata în privinta animalelor si a altor obiecte de marime mijlocie stiu ca genul acesta de aparitii (popping up like that) pur si simplu nu este modul în care astfel de lucruri încep sa existe (come into existence). În termenii lui, "Explicatia amintita ia nota de faptul ca avem de-a face cu un context familiar – unul dat de experienta noastra colectiva a lumii în care traim si a modului ei de operare. Cunoasterea noastra a acestui context – ceea ce echivaleaza cu cunoasterea empirica a ordinii naturale — face ca supozitia despre tigrii care apar din nimic sa fie atat de incredibila [...] Prin contrast, nu exista însa nici un context familiar noua cu privire la Primul Inceput [...]. Nu avem nici o experienta în privinta originii lumilor care sa ne spuna ca acestea nu încep sa existe astfel (aparand din nimic N.M.). Noi nu avem nici macar vreo experienta cu privire la ceva fie si aproximativ asemanator cu începutul vreunei <<singularitati initiale>>, precum cea care figureaza în teoria Big-Bang-ului despre originea universului.
          De aceea absurditatea situatiei în care tigrii si alte obiecte asemenea ar aparea din nimic nu ne spune nimic despre cazul absolut unic al Începutului întregii ordini naturale."[23]
          Pe scurt, cele doua situatii nu sunt asemanatoare deoarece noi suntem convinsi ca obiectele de felul tigrilor nu apar spontan, din senin, pentru ca suntem familiarizati cu contextul în care ele exista si legile naturale care reguleaza acest context si stim ca acestea nu permit asemenea întâmplari. Dar nu avem cunostinte asemanatoare cu privire la aparitiile unor evenimente sau obiecte care nu pot fi încadrate vreunui context si care nu se supun vreunor legi naturale. Mai mult, chiar daca s-ar supune unor asemenea legi, noi nu stim care sunt acestea si deci nici daca permit sau nu aparitii ex nihilo. Astfel, apelul lui Craig la intuitie pentru a sustine principiul "ex nihilo nihil fit" când el se refera la începutul universului nu e relevant.
          O5 : Contra lui Swinburne.
          Fie ipotezele :
          I1 = O fiinta omnipotenta, omniscienta, complet libera exista si
          I2 = O fiinta supranaturala cu o putere finita pana la gradul x, o cunoastere pana la gradul y si o libertate limitata de gradul z exista. Dupa cum am vazut, Swinburne crede ca I1 e mai probabila decat I2 pentru ca este mai simpla.
          Ratiunile sale sunt însa îndoielnice. Dupa Martin, trasarea unei limite arbitrare nu implica scaderea apriorica a probabilitatii I2. "Chiar am putea crede cu seriozitate ca ipoteza <<Toate corpurile se deplaseaza cu o viteza infinita>> este a priori mai probabila decat <<Toate corpurile se deplaseaza cu viteza luminii>> doar pentru ca o limita arbitrara este trasata în al doilea caz ?!"[24].

          C3 : Din V 2 reiese falsitatea AK.


          VI. Concluzie finala :

          AK poate fi vazut ca o sinteza a doua agrumente cosmologice faimoase. El pastreaza partile puternice ale acestora si în multe privinte le si depaseste. Toate acestea combinate cu ingeniozitatea argumentelor teiste contemporane, bazate pe teorii sofisticate ale confirmarii si probabilitatii, confera AK o forta considerabila, ceea ce explica si popularitatea sa din prezent.
          Totusi, desi mai reusit decât alte argumente cosmologice, AK poate fi lovit în majoritatea punctelor sale de sprijin, din mai multe pozitii. Încercarea lui Craig de a depasi III 2 O1 este neconvingatoare — V 2 O2, O3. Argumentele sale contra existentei infinitatilor în lumea reala sunt falimentare — V 2 O1. Apelul sau la principiul "din nimic nimic nu iese" pentru a sustine P1 a AK este deasemenea dubios : V 2 O4.
          Tentativa lui Swinburne de a devansa IV 2 O3 are ea însasi probleme serioase. Mai mult, chiar daca Swinburne ar fi avut succes, ramân neatinse obiectiile IV 2 O1 si O2.
          Din C1, C2 si C3 reiese lipsa de merite epistemice a AK.


--------------------------------------------------------------------------------


NOTE:



[1] Dictionarul de filosofie si logica, coordonat de Anthony Flew; traducerea în romana de D. Stoianovici, Humanitas, Bucuresti, 1999.

[2]Michael  Martin, "Atheism: A Philosophical Justification", Temple U. Press, 1990, p 97.

[3]Theodore Schick, The 'Big Bang' Argument for the Existence of God (1998), www.infidels.org/library/modern/theodore_schick.html

[4] Leibniz, "The Principles of Nature and of Grace Based on Reason", 1714 gasit în P.P. Wiener , "Leibniz Selections", NY, 1951.

[5] Bertrand Russel, "Existenta lui Dumnezeu", în "De ce nu sunt crestin", traducere de Mihaela Iacob, Minerva, Bucuresti, 1980.

[6] Nathaniel Branden, "The Objectivist Newsletter", Vol. 1, No. 5 (May 1962), p.19.

[7] John Mackie, "The Miracle of Theism", Clarendon Press: Oxford, 1982, pp. 84-5.

[8] Citat gasit în articolul lui Adolf Grumbaum "A New Critique of Theological Interpretations of Physical Cosmology", British Journal for the Philosophy of Science, 51, 2000, p. 9.

[9] William L. Craig, "The Kalam Cosmological Argument", Barnes and Noble, 1979.

[10] Ibid., p. 65.

[11] Ibid., p. 83.

[12] Ibid., p. 99.

[13] William Lane Craig (cu Quentin Smith), "Theism, Atheism, and Big Bang Cosmology", Oxford: Oxford University Press, 1993, capitolele I and III.

[14] Ibid., p 67.

[15] Grunbaum, "A New Critique...", p. 12.

[16] Richard Swinburne, "Is there a God?", NY: Oxford U. Press, 1996, p. 86.

[17] Martin, "Atheism...", p 104.

[18] Mackie, "The Miracle...", p 93.

[19] Wes Morriston, " Could the Past Be Infinite?", http://stripe.colora...l-infinite.html

[20] Martin, "Atheism", p.104.

[21] Greg Scorzo, " A Discussion of the Kalam Argument", www.infidels.org/library/modern/greg_scorzo.html, 1999.

[22] Paul Copan, "Can Michael Martin Be A Moral Realist? Sic et Non," Philosophia Christi, Seria 2, Vol. 1, No. 2, pp. 45-71.

[23] Wes Morriston, "Reply to Craig", în curs de aparitie în Faith and Philosophy.

[24] Martin, "Atheism...", p. 112.

„Cuvântul <Dumnezeu> reprezintă pentru mine nimic mai mult decât expresia și produsul slăbiciunilor umane, Biblia, o colecție de legende onorabile dar primitive și care sunt totuși destul de copilărești.” - Einstein

“Dacă oamenii sunt buni doar pentru că le e frică de pedeapsă și pentru că speră la o recompensă, atunci suntem într-o stare jalnică.” - Einstein

“Biserica spune că Pământul este plat dar eu știu că este rotund pentru că am văzut umbra lui pe Lună și am mai multă încredere în o umbră decât în Biserică.” - Ferdinand Magellan

“Toți oamenii care gândesc sunt atei.” - Ernest Hemingway

“Omul nu va fi liber până când ultimul rege va fi spânzurat cu intestinele ultimului preot.” - Denis Diderot

“Toate religiile sunt întemeiate pe teama celor mulți și pe istețimea câtorva.” - Stendhal

“Religia s-a născut când primul ticălos l-a întâlnit pe primul prost.” - Voltaire

“Se poate ca rolul nostru pe această planetă să nu fie slăvirea lui Dumnezeu, ci crearea lui.” - Arthur C. Clarke

“Citită cum trebuie, Biblia este cea mai puternică forță pentru ateism concepută vreodată.” - Isaac Asimov

“Religia este o rămășiță a copilăriei inteligenței noastre.” - Bertrand Russel

“Religia este capodopera artei de a dresa animalele, deoarece dresează oamenii cum să gândească.” - Arthur Schopenhauer

“Nu mă deranjează părțile pe care nu le înțeleg din Biblie, ci părțile pe care le înțeleg.” - Mark Twain

“Credință înseamnă a crede ceea ce știi că nu e adevărat.” - Mark Twain

“Vrea Dumnezeu să împiedice răul dar nu poate? Atunci este neputincios.
Poate dar nu vrea? Atunci e răuvoitor.
Vrea și poate? Etunci este diabolic.” - Epicurus

“Modul de a vedea, prin credință, este de a închide ochiul rațiunii.” - Benjamin Franklin

“Ar fi foarte frumos dacă ar exista un Dumnezeu care a creat lumea și care a fost o forță benevolentă, dacă ar exista o ordine morală în Univers și viață după moarte; dar este frapant faptul că toate acestea sunt exact ceea ce suntem obligați să ne dorim.” - Sigmund Freud

"Religia este o iluzie și își derivă puterea din faptul că se potrivește cu dorințele noastre instinctuale." - Sigmund Freud

“Puneți la îndoială cu îndrăzneală până și existența lui Dumnezeu pentru că, dacă ar fi unul, trebuie cu atât mai mult să fie de acord cu omagiul rațiunii decât al fricii oarbe.” - Thomas Jefferson

“Proștii resping ceea ce văd dar nu ceea ce cred; înțelepții resping ceea ce cred și nu ceea ce văd.” - Huangbo Xiyun

“Nu pot crede că același Dumnezeu care ne-a înzestrat cu simț, rațiune și intelect, a făcut asta cu scopul ca noi să uităm să le folosim.” - Galileo Galilei

“Credința: să nu vrei să știi ce este adevărat.” - Friedrich Wilhelm Nietzsche

“Din paradis lipsesc toți oamenii interesanți.” - Friedrich Wilhelm Nietzsche

“Și dacă ar exista un Dumnezeu, cred că este foarte improbabil ca el să aibă atâta vanitate încât să se simtă jignit de cei care se îndoiesc de existența lui.” - Bertrand Russel

“Dacă ignoranța față de natură a dat naștere la zei, atunci cunoștințele despre natură îi vor distruge.” - Baron D'Holbach

“Nu este la fel ca în Biblie, că Dumnezeu a creat omul în propria sa imagine. Dar, dimpotrivă, omul l-a creat pe Dumnezeu în propria sa imagine.” - Ludwig Feuerbach

“E nevoie de religie pentru ca oameni buni să facă lucruri rele.” - Steven Weinberg

“Cele mai groaznice și cele mai crude crime pe care istoria le-a înregistrat au fost comise sub adăpostul religiei sau al altor motive la fel de nobile.” - Mahatma Gandhi

"Ceea ce se afirmă fără dovezi poate fi respins fără dovezi" - Christopher Hitchens

“Religia este considerată de oamenii obișnuiți ca fiind adevărată, de către înțelepți ca fiind falsă, de conducători ca fiind utilă” - Seneca cel Tânăr

“Oamenii nu comit vreodată crime cu atâta dedicare și cu atâta bucurie ca atunci când o fac din motive religioase” - Blaise Pascal

“Nu poți convinge un credincios de nimic; credințele lor nu se bazează pe dovezi, ele se bazează pe nevoia adânc înrădăcinată de a crede.” - Carl Sagan

“Este de departe mai bine să se înțeleagă universul așa cum este el de fapt decât să se persiste în amăgire, oricât de satifăcătoare și liniștitoare ar fi.” - Carl Sagan

“Religia este excelentă pentru a controla oamenii obișnuiți.” - Napoleon Bonaparte

“Una din marile tragedii ale omenirii este că moralitatea a fost răpită de către religie.” - Arthur C. Clarke

“Tot mai sunt de părere că o clopotniță cu paratrăznet denotă lipsă de încredere.” - Doug McLeod

“Susțin că amândoi suntem atei. Eu doar cred mai puțin cu un zeu decât tine. Când vei înțelege de ce îi respingi pe ceilalți zei posibili, vei înțelege de ce îl resping pe al tău.” - Stephen Roberts

"Cel care nu vrea să gândească e bigot, cel care nu poate să gândească e prost, cel care nu îndrăznește să gândească e sclav." - William Drummond

"Trebuie să punem la îndoială logica poveștii de a avea un atotștiitor și atotputernic Dumnezeu care a creat oameni cu defecte și apoi îi învinovățește pentru propriile sale greșeli." - Gene Roddenberry

"Dă-i unui om un pește și va mânca o zi, învață un om să pescuiască și va mânca o viață, dă-i unui om religie și va muri rugându-se să primească un pește." - necunoscut

"Cum e, e omul una din greșelile lui Dumnezeu sau e Dumnezeu una din greșelile omului?" - Friederich Nietzche

"Nu ai nevoie de Biblie pentru a justifica iubirea dar nu a fost inventată o metodă mai bună pentru a justifica ura." - Richard A. Weatherwax

"Dumnezeu ar trebui executat pentru crime împotriva umanității." - Bryan Emmanuel Gutierrez

"A numi ateismul religie e ca și cum ai numi chelia o culoare de păr." - Don Hirschberg

"A spune că ateismul necesită credință este la fel de cretin ca a spune că necredința în zâne și spiriduși necesită credință. Chiar dacă însuși Einstein mi-ar zice că este un spiriduș pe umărul meu, tot i-aș cere dovezi și nu aș greși cerându-i-le." - Geoff Mather

"Din câte pot să-mi dau seama după studiul scripturii, tot ce faci în rai este să stai degeaba toată ziua și să-l slăvești pe Dumnezeu. Nu știu ce ai face tu, dar cred că după primii, oh, nu știu, 50.000.000 de ani de făcut asta aș începe să mă plictisesc puțin." - Rick Reynolds

"Credința nu îți dă răspunsuri, doar te oprește din a pune întrebări." - Frater Ravus

"Zeii nu omoară oameni, oamenii cu zei omoară oameni." - David Viaene

"Dumnezeu spune: refuz să dovedesc că exist deoarece dovezile nu necesită credință și fără credință sunt nimic." - Douglas Adams

"O minciună este o minciună chiar dacă toți o cred. Adevărul este adevăr chiar dacă nimeni nu îl crede." - Douglas Adams

“Când un om delirează se numește nebunie. Când mulți oameni delirează se numește religie.” - Robert Pirsing

“Omul a avut dintotdeauna nevoie de o explicație pentru toate lucrurile din lume pe care nu le înțelegea. Dacă nu exista o explicație, inventa una.” - Jim Crawford

“Sunt împotriva religiei pentru că ne învață să fim satisfăcuți cu neînțelegerea lumii.” - Richard Dawkins

“Dacă Dumnezeu este alpha și omega, începutul și sfârșitul, cunoaște trecutul și viitorul, după cum scrie în Biblie, de ce se roagă oamenii și cred că pot schimba ceva?” - Mark Fairclough

Nu mi se pare o ideea prea buna sa te legi de matematica dezvoltata de Cantor, chiar deloc. Totusi in final, nu reprezinta nici macar un argument logic sa nu mai vorbim de matematic.

Chestia cu cauzalitatea ar trebui clarificata si vorbita mai intens.

Din O1 ajungi clar la panteism ( Einstein parca il adopta ).
Din moment ce universul are un inceput inseamna ca este efectul unei cauze, asta nu trebuie sa fie neaparat de tip primordiala, ori trebuie sa fie. Daca nu ne-am lega de faptul ca exista o cauza primordiala, am presupune ca am vorbi totusi de un infinit logic, in fata acestui eveniment. Seria infinita ar trebui sa aiba mai degraba un fundament logic, decat matematic. Mi se par arbsurde si aiurea observatiile. In primul rand, conteaza ca e finit in trecut, astfel avem notiune de efect al unei cauze, alminteri de ce am vorbi de infinitate finita daca ea nici macar nu se afla intr-o logica existenta. Daca dezvoltam o astfel de gandire, in care viitorul surade, putem presupune urmatoarele lucruri logice:
- Ori universul este o reactie finita a unui infinit logic. (absurd)
- Ori universul este precedat de o entitate, un eveniment care indeplineste functiile logice. ( putem vorbi de asa ceva)
- Ori universul este un sir al cauzalitatii, infinit, atunci am dezvolta practic in stiinta un big bang infinit, insa practic, ceea ce contrazice acest fapt este chiar faptul ca am ajunge la o cauza primordiala, presupun ca nu vrem asa ceva, pentru ca vrem sa demontam oarecum.
Observatiile sunt facute asa de dragul inimii, parerea mea obiectiva.



Oricum sunt alte multe lucrari ce merita atentie.

 9a3ef6097, on Jan 4 2009, 12:16, said:

Ideea asta imi da de furca. Chiar am facut un experiment cu o persoana teista, si oricum as face ajung la aceasta idee.

 ReVaNgEr, on Jan 4 2009, 12:42, said:

Einstein era de alta parere.  

El a spus: "Vreau sa stiu cum a creat Dumnezeu lumea. Nu ma intereseaza un fenomen sau altul [...]. Vreau sa cunosc gandul Lui, restul sunt detalii."

 ReVaNgEr, on Jan 4 2009, 12:42, said:

argumentatia prezentata nu-mi apartine...e doar un punct de vedere, cu puncte tari si slabe...oricum, merita dezbatut, cu argumente proprii sau ale altora mai destepti ca noi. interesanta parerea ta...astept si altele.

Edited by robinake, 04 January 2009 - 13:16.

Friedrich Nietzche:
-Odată pentru totdeuna,există multe lucruri pe care eu refuz să le stiu-Înțelepciunea pune și limite cunoașterii?
-Tu mergi înainte?-Ca cioban sau ca excepție?E posibil să existe un al treilea caz,ca dezertor(primul caz de conștiință)
-Esti adevărat?Sau nu ești decît un comediant? Un reprezentant?-Pînă la urmă nu esti decît un comediant silit(al doilea  caz de conșiință)
-Ești simplu spectator? Sau pui mîna la treabă?Sau ești dintre aceia care își întorc capul și își văd de drum?(al treilea caz de conștiință)
-Vrei să insoțești?Sau vrei să mergi înainte?Sau să te duci unde ai chef?Trebuie să ști ce vrei și că vrei(al patrulea caz de conștiință)
-Față de dumnezeul nostru suntem cei mai neloiali cu putință-Lui nu îi este îngăduit să greșească

 sorin520, on Jan 4 2009, 13:17, said:

Cumva "Amurgul idolilor?"

 ReVaNgEr, on Jan 4 2009, 13:38, said:

Da ,și puțin„Dincolo de bine și de rău”
Decît cele arhihulite....

 sorin520, on Jan 4 2009, 14:31, said:

Mie imi da senzatia mai de graba de idei preconcepute si poate raman la aceeasi teorie, ca ateii sunt doar o reactie a religiei.

Edited by ReVaNgEr, 04 January 2009 - 15:37.

 ReVaNgEr, on Jan 4 2009, 15:37, said:

Ca și stoicii,scepticii,hindușii,etc

 ReVaNgEr, on Jan 4 2009, 15:37, said:

nietzsche, inainte de a fi un mare filosof, a fost un om de o mare traire interioara, amplificata si de singuratatea care-l impresura din toate partile. nu mai stiu unde spunea ca gandurile lui atat de intime si cu care s-a hranit atata timp izvorau din aceasta mare singuratate. un mare profet a fost nietzsche, un prevestitor al timpurilor noastre si cu siguranta si al celor ce vor veni. si viitorul nu se prezinta deloc roz...

"Appeal to authority as logical fallacy:
An (fallacious) appeal to authority argument has the basic form:

   1. A makes claim B;
   2. there is something positive about A,
   3. therefore claim B is true.
"
- wikipedia

"Omul, cînd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adică devine american, spun eu. Eu aș scrie despre Statele Unite astfel:”Omul este un animal care fabrică unelte.”M-au întrebat unii care sînt foarte filoamericani ce cred despre americani. Sînt lăcătuși cosmici, domnule, le-am zis. India, de pildă, este inferioară tehnic Americii. Nici nu încape îndoială: America o bagă la jiletcă. Da’ spiritual America e o Ghana; pe lîngă India e primitivă"

petre tutea

Isaac Newton(teist celebru)

''To every action there is always opposed an equal reaction.''( Pentru fiecare actiune exista o reactiune la fel de puternica.)

Bineinteles, ca asta se aplica si in cazul aparitiei vietii-a universului-in general, adica Dumnezeu reprezinta actiunea primordiala, ce a cauzat toate actiunile si reactiunile.


''Gravitation is not responsible for people falling in love.''( Gravitatia nu este de vina de faptul ca oamenii se indragostesc.)

Evident, nu era o gluma afirmatia(desi printre altele-are o doza de umor), ci sugera faptul ca Dzeu este dragostea si totodadata Cel care o poate cauza!

Si-da...mare personalitate acest Newton!!! Mult a influentat stiinta si a contribuit la dezvoltarea ei!

Edited by DayDreamer, 13 January 2009 - 15:12.

 DayDreamer, on Jan 13 2009, 15:12, said:

de oamenii de acelasi sex care "cad in dragoste" zicea ceva?

sau acolo e micul satan

 DayDreamer, on Jan 13 2009, 15:12, said:

bineinteles ca asta e manipulare teista de 2 bani...

 ReVaNgEr, on Jan 4 2009, 15:37, said:

Ar trebui sa iti schimbi teoria si sa iti dai seama ca religia este o reactie a ateismului. E mai usor sa nu crezi decat sa crezi.

 ColtAlb, on Jan 14 2009, 22:01, said:

atat poti sa gandesti...
daca citeai putina istorie stiai ca de cand maimuta a capatat putina inteligenta, a trecut in stadiul biped - homo erectus -inteligenta s-a manifestat prin imaginar, iar imaginarul s-a manifestat in ce putea atunci sa se manifeste - a creat zei, nascuti din neintelegerea mediului in care traiesc si in functie de preocuparile adoptate...
ateismul vine cand intelectul deja evolueaza... si nu este neaparat o reactie ci o consecinta a saltului intelectual...