Transilvania, fara discutii despre autonomie, independenta si separatism

Istorie transilvaneana recenta, despre muntii mei preferati
https://greatnews.ro...google_vignette

No, Parangu-i mai degraba alaturat Olteniei de sub munte..

Morosanul, on 01 februarie 2024 - 19:16, said:

ideal ar fi sa aflam modelul exact in ce mod se prezinta, fiindca tot asa nu se gaseste textul nicaieri, decat sub forma de stire la TV desi e veche de sapte ani stirea.
probabil ca viteza masinilor in satul respectiv nu poate fi decat mai mica decat ce prevede Regulamentul Rutier, finca mai mare nici in vreun caz nu ar putea fi deci cu alte cuvinte, in satul respectiv viteza de iuteala e probabil in zona vitezei de pas molcom si o masoara cine in ce mod ceea ce in mod sigur o viziune care cine-o vrea aplicata in mai numeroase locuri puterea exemplului personal nu poate fi inlocuita.

Wotan, on 04 februarie 2024 - 22:32, said:

din documentul respectiv asupra caruia articolul insista vad ca nu se observa cea mai simpatica treaba si anume ca Mircea Voievod si boierii sai de epoca din secolul al XIV-lea erau fluenti in latina si scrisa si vorbita, fiindca asa se proceda pe atunci, se consemna dupa ce se vorbea si nu invers, dupa cum reiese din textul documentului fragmentar citat de domnul istoric scriitor de anti-mituri si din alea.
ceea ce daca asemenea detaliu ii scapa atentiei atunci probabil ca nici urmarea sau modul de continuare a situatiei care nu e in articol din oarece motive nu avea in ce mod sa o indice si deci nu insista dar, tot asa trecand numerosi ani de cand s-a publicat articolul aflam ca, folosind o expresie stiintifica de popularizare, din documente ulterioare reiese despre situatie ca "it escalated quickly"
 Screenshot_31.jpg   14.14K   13 downloads
 Screenshot_30.jpg   116.81K   14 downloads

Edited by zz_dop, 06 February 2024 - 12:50.

a010, on 06 februarie 2024 - 08:48, said:

Nu chiar. Eu am urcat tot timpul in Muntii Parangului dinspre Petrosani, de la Cabana Groapa Seaca, sau din Statiunea Parang. Am innoptat de mai multe ori la Refugiul Agatat, urcand iarna spre Parangul Mare, pe la Lacurile Parangului. Toate obiectivele astea, inclusiv refugiul, se afla in Hunedoara. Oltenia e dincolo de creasta.

zz_dop, on 06 februarie 2024 - 12:50, said:

In relatia cu o putere europeana latina era de baza, era limba diplomatiei, a stiintei si a religiei in acel moment. Cancelariile isi tineau corespondenta in latina, tratatele se incheiau in latina etc etc.

Continuarea situatie pentru Mircea cel Batran nu a fost atat de fericita, din vasal al regelui maghiar a ajuns vasal al sultanului.
https://historia.ro/...ran-574664.html

"o nouă campanie otomană a fost pusă în practică în 1417, cînd Dobrogea a fost ocupată, Muntenia jefuită de cetele de achingii, luând multă pradă și robi dintre care„tineri mândri ca luna și fete frumoase și grase”, după cum scrie o cronică otomană. Fără a se da vreo luptă decisivă între cele două armate, Mircea, care „conducea Muntenia ca pe o fiică ascultătoare”, a fost nevoit să plătească tributul pe trei ani, obligându-se să fie supus de acum înainte."

Wotan, on 06 februarie 2024 - 13:54, said:

in relatia cu *unele puteri europene poate. fiindca erau mai multe.

Brasovul, un oras intemeiat de Cavalerii teutoni

Cum au ajuns Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei

https://ro.wikipedia...așovului

"1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care conține o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”."

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gb_7x9U0Im8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Wotan, 07 February 2024 - 01:08.

zz_dop, on 06 februarie 2024 - 12:50, said:

Aici depinde ce anume prevede acel Regulament.
Cum știm că sunt localități unde limita e peste cea obișnuită, probabil că același regulament prevede și care e libertatea autorităților locale de ajustare a aceelor reguli.

Pentru detalii, desigur că nu le poți găsi într-un articol, dar se poate pe alte căi.
Dar e bine că e veche știrea, înseamnă că funcționează,

solange es der LANZENschaft ist, wo die Eisenfaust bleibt, ist ja alles gut.

Edited by Pengoon, 07 February 2024 - 19:07.

Și care ar fi hermeneutica acestei zicale ?

Wotan, on 07 februarie 2024 - 01:05, said:

la 1234 "claustra sororum" insemna ca si in prezent "manastire de maici", Cumania era pe unde erau cumanii si anume exact izvoarele de epoca sunt lacunare fiindca geografia precara inca nu redescoperise tehnologia de facut harti din cate se cunoaste insa tot din cate se cunoaste la 1238 cumanii se prezinta sa se sedentarizeze in campia Tisei fiindca ziceau ei ca ii fugareau mongolii si in consecinta abatele Fredericus fie ca umblase fizic sau nu prin dioceza respectiva ori prin rapoarte scripturale, despre teutoni nu mentioneaza dar mentioneaza ca exista pe undeva o dioceza a Cumaniei deci in Cumania erau crestini si atunci cumanii la ce bun sa se mai crestineze iarasi mai tarziu in campia Tisei si in plus daca in dioceza respectiva exista chiar si o "claustra sororum" atunci cavalerii aia de la care incepe naratiunea ce rost ar fi avut sa fie amplasati sa ocroteasca ei si unde cu patrupedele din poza de cine si pe cine.

Se stie pe unde erau cumani
https://adevarul.ro/...ia-1845417.html

"Cumanii au avut o importantă influenţă şi asupra românilor, arată specialiştii. Aceştia au stăpânit o regiune întinsă din spaţiul carpato-danubiano-pontic, ocupată şi de populaţiile româneşti. De altfel zona controlată de cumani, aferentă Moldovei şi estului Ţării Româneşti din evul mediu, purta numele de ”Cumania neagră”. O parte a populaţiilor cumane s-au stabilit în zona Făgăraşului, posibil a Munteniei dar şi în Moldova. Cel puţin în Moldova, o bună dovadă o reprezintă ”Episcopia Cumanilor”, o încercare a bisericii catolice de a converti aceşti războinici nomazi.
Episcopia a fost înfiinţată de călugării dominicani la începutul secolului al XIII lea având ca sediu diecezan Civitas Mylco, probabil cetatea Milcovului. În jurisdicţia acestei episcopii au intrat cumanii care locuiau în sudul Moldovei dar şi cei din Ţara Bârsei. Această episcopie a fost însă distrusă de atacurile tătarilor în 1241.  Prezenţa cumanilor în zonele ocupate de români este dovedită şi de numeroasele nume de aşezări, ape sau alte forme de relief, din limba cumană.
Astfel în Moldova sudică, în Muntenia dar şi în zona Olteniei şi Transilvaniei apar denumiri precum Covurlui, Suhului, Vaslui, Bahlui, Călmăţui, Desnăţui, Catlabug, Ialpug, Teleorman, Bărăgan, Borcea, Caracal, Cornanu, Vadul Cumanilor."

De asemenea e cunoscut si teritoriul stapanit de teutoni in Burzenland/Tara Barsei.
https://stiinta-pent...ni-in-tara.html

"În diploma de danie dată de Andrei al II-lea în 1211 se stabilesc exact graniţele Ţări Bârsei şi anume „ Iar primul hotar al acestui ţinut începe de la întăriturile cetăţii Hălmeag şi merge până la întăriturile cetăţii Ungra şi de aici merge până la întăriturile lui Nicolae, pe unde curge apa ce se numeşte Olt şi, aşa urcând pe Olt, merge până acolo unde Prejmerul se varsă în Olt; iarăşi mergem până la izvorul aceluiaşi Prejmer şi de la izvorul apei ce se cheamă Timiş mergem până la vărsarea apei ce se numeşte Bârsa; apoi de-a lungul munţilor Carpaţi ce încing acelaşi pământ, hotarul merge până la Hălmeag.[7] O. Mittelstrass a realizat o hartă destul de precisă a acestui teritoriu. (Fig.1)"

Edited by Wotan, 12 February 2024 - 14:22.

Wotan, on 12 februarie 2024 - 14:15, said:

si in diploma respectiva care exact erau cumanii si unde zice despre dumnealor ca ar fi fost cumani, bineinteles daca zice, ceea ce din textul citat lipseste din cate se poate observa.

Un monument interesant, usor de vazut pentru cine trece prin Valea Oltului.
POVESTEA CRUCII DE PIATRĂ DE LA CAPĂTUL IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR | ARE 400 DE ANI ȘI A FOST RIDICATĂ ÎN VREMEA PRINCIPELUI GHEORGHE RÁKÓCZI I

"Puțini sunt cei care ajung să vadă cea mai veche troiță de piatră din județul Sibiu, ridicată în vremea principelui Gheorghe Rákóczi I și care, acum, se află în curtea bisericii ortodoxe din Boița."

"Potrivit profesorului Ioan Albu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, inscripțiile de pe corpul crucii sunt în limbile slavonă, română și maghiară, oferind indicii asupra anului edificării și a ctitorului ei."

"Astfel, pe „stipes”, brațul vertical al crucii, se află scris: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, amin, s‑a ridicat această cinstită cruce, cu hramul Uspeniei Născătoarei de Dumnezeu, cu rugăciunea robului lui Dumnezeu Stoica Grecul, în zilele lui Gheorghe Rákóczi, în anul 1640”.
Despre Stoica Grecul se crede că a fost un negustor întrucât în documentele și registrele vamale de la acea vreme termenul „grec” era atribuit în mod generic comercianților de credință ortodoxă."

Wotan, on 15 februarie 2024 - 10:06, said:

din documentele de epoca reiese totusi ca pe limba romaneasca la acea vreme titulatura era
 Screenshot_14.jpg   41.96K   18 downloads

Cunosc alfabetul latin si cel runic, dar chirilicele ma depasesc...
Ce scrie acolo?

18 februarie 1598, în Bălgrad(Alba-Iulia)/Gyulafehérvár/Weißenburg

Sigismund Báthory/Báthory Zsigmond, principele Transilvaniei, Moldovei, Valahiei Transalpine, al Sfântului Imperiu Roman și al Părților Ungurene, comite al secuilor, emite un document prin care acordă scutire de casă lui Bailla Péter/Petre Bailla de Baia de Criș, pușcaș infanterist.

In urma Tratatelor de la Alba-Iulia din 1595, voievozii Mihai Viteazul al Valahiei si Ştefan Răzvan al Moldovei au recunoscut suzeranitatea principelui transilvanean nascut la Simleul Silvaniei, acesta devenind primul politician care a realizat unirea Transilvaniei cu Moldova si Valahia intr-o entitate politica, cu capitala la Alba-Iulia.

https://www.enciclop....ro/wiki/20_mai
https://www.enciclop...ro/wiki/3_iunie

Tot in 1595, in urma aliantei cu Imparatul Rudolf al II-lea si casatoria cu Maria Cristina de Habsburg, fiica Arhiducelui Austriei, a primit titlul de Print Imperial.

Titlul oficial al principelui transilvanean:

"Sigismundus, dei gratia Transylvaniae, Moldaviae, Valachiae Transalpinae et Sacri Romani Imperii princeps, partium regni Hungariae dominus, Aurei Velleris eques et Siculorum comes etc..

Sigismund, din mila lui Dumnezeu principe al Transilvaniei, Moldovei, Valahiei Transalpine și al Sfântului Imperiu Roman, domn al părților regatului Ungariei, cavaler al Lânii de Aur și comite al secuilor etc.."

Edited by Wotan, 18 February 2024 - 16:01.

,,...In urma Tratatelor de la Alba-Iulia din 1595, voievozii Mihai Viteazul al Valahiei si Ștefan Răzvan al Moldovei au recunoscut suzeranitatea principelui transilvanean nascut la Simleul Silvaniei, acesta devenind primul politician care a realizat unirea Transilvaniei cu Moldova si Valahia intr-o entitate politica, cu capitala la Alba-Iulia...'

'

,,...De facto tratatele semnate nu avut efect. De jure efectele sunt cel puțin discutabile ...

Dieta a retras însă privilegiile promise de Sigismund secuilor de rând, iar revolta lor, „Carnavalul însângerat”, a fost înăbușită de trupele lui Ștefan Bocskai.

În 1596 cursul războiului s-a schimbat și la 26 octombrie oastea creștină a fost înfrântă de turci în Bătălia de la Keresztes. Din cauza eșecurilor militare și din viața personală, cu o încredere în sine scazuta, Sigismund a abdicat pentru a doua oară, și a plecat la Praga pentru scaunul principiar al Principatelor Oppeln și Ratibor, cedând Ardealul soției sale.

În 1598 s-a întors pe neașteptate, ocupând tronul Ardealului, iar după un an a renunțat din nou, la Mediaș, în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Báthory.
în 1601 la Cluj s-a reales din nou Principe al Ardealului. După ce a fost învins la Guruslău de oastea imperială (formată din trupele lui Basta și Mihai Viteazul), el a fugit în Moldova, iar comandantul său de oști, Moise Székely, în Turcia. În 1602, după ce adepții săi au fost învinși în bătălia de la Teiuș de trupele lui Basta, a renunțat pentru a patra și ultima dată la principat și s-a retras în Boemia....''



Autorii contemporani principelui transilvănean i-au pus deciziile de a părăsi tronul pe seama slăbiciunilor sale. „Cheia pentru [a înțelege] modul său de acțiune ar putea fi găsită mai cu seamă în slăbiciunea sa morală și în lipsa lui de caracter. În această privință Sigismund era un produs trist și un exemplu respingător al artei pedagogice iezuite. Plin de cunoștințe și nu lipsit de însușiri, firii sale îi lipsea în întregime armonia interioară.