Leul și Bursa, în vârtejul depresiei financiare mondiale

Leul s-a depreciat ieri cu 1%, iar BET cu 3%, pe fondul ieșirii investitorilor străini de pe piețele în dezvoltare.
Tendința de reorientare a fondurilor de investiții spre plasamente mai puțin riscante, resimțită la nivel mondial, a molipsit și piețele financiare românești, care au continuat să înregistreze retrageri de capital străin.
Bursa de la București a pierdut ieri peste 3% continuând tendința de scădere puternică de la finalul săptămânii trecute, în timp ce cursul a urcat ieri cu peste 1% pe fondul înclinației investitorilor de a renunța la lei în favoarea valutelor.
Bursele din Cehia, Polonia și Ungaria înregistrau ieri după-amiază scăderi de 3% până la 6%, în timp ce bursa de la Moscova era cu aproape 11% pe minus. Tot scăderi, dar de mai mică amploare, au înregistrat ieri și piețele dezvoltate cum ar fi cele din Londra, Frankfurt sau Tokio, iar piețele americane au deschis ziua tot pe scădere.
În ultimele zece zice indicele CECE calculat de Bursa din Viena pentru Europa Centrală și de Est a căzut cu 15% față de maximul istoric atins pe 11 mai. Pe de altă parte bondurile americane au crescut ieri pentru a treia zi la rând, datorită investitorilor care își pun banii la păstrare în așteptarea unor momente mai favorabile pe piețele de mărfuri și cele de acțiuni.
Petrom, cea mai mare companie cotată la Bursa de la București, a pierdut ieri 2% din valoare în ciuda faptului că a anunțat săptămâna trecută cel mai mare profit trimestrial din istorie. În ultima lună acțiunile Petrom au căzut cu peste 11%. BRD a doua societate ca mărime de pe piață, a picat ieri cu 3,5% până la cel mai mic preț din ultimele trei luni și jumătate. În același timp, SIF-urile, care erau deja pe minus de la începutul anului, au înregistrat ieri o scădere de aproape 3%.
După un scenariu devenit tradiție, leul a urmat ieri evoluția zlotului polonez, dar și a lirei turcești, care au înregistrat de asemenea deprecieri semnificative. În urmă cu exact o săptămână, cumpărările de valută ale jucătorilor nerezidenți care și-au redus expunerile pe piețele emergente au urcat cursul leu/euro cu aproape un procent. Cursul oficial a urcat cu 0,9%, respectiv 3,22 bani, până la 3,5512 lei pentru un euro. Lira turcească și zlotul polonez au avut mișcări similare, dar celelalte monede din regiune au fost stabile.
Una din cauzele reorientării politicii fondurilor de investiții este, spun analiștii, creșterea dobânzilor la dolar până la 5% din ultima vreme și perspectiva unor noi creșteri.
"Fondurile străine afectate de căderile de pe bursele de mărfuri au început să își reducă expunerile și pe piețele de acțiuni și să se orienteze către plasamente mai puțin riscante. Principala problemă este acum ca fondurile care activează la noi pe piață să nu aibă retrageri masive de la investitori, pentru că atunci vor fi obligate să vândă", spune Valerian Ionescu, director la CA IB Securities. Prețul metalelor prețioase și ale altor mărfuri cotate pe bursele externe au scăzut puternic în ultimele zile, după ce atinseseră noi maxime istorice în ultimele săptămâni.
"Peste contextul global, pe piața românească s-au suprapus și discuțiile despre impozitul mai mare care va fi plătit de anul viitor și peste vestea amânării deciziei privind data aderării la Uniunea Europeană", a mai spus el.
"Pe piețele internaționale există o tendință de creștere a aversiunii la risc a investitorilor, după ce indicatorii arătau că sentimentul investitorilor era la maxime istorice. Întrebarea este dacă este o tendință pe termen lung sau doar o corecție", a spus pentru ZF Valdur Jaht, manager de fond la compania estoniană Trigon Capital, care administrează fonduri cu plasamente în regiunea Europei Centrale și de Est.
"Noi ne-am avertizat investitorii că ar putea urma o corecție, dar fondurile noastre nu pot investi decât în regiunea Europei Centrale și de Est. Am cumpărat în ultimele zile după ce prețurile au scăzut, pentru că aveam o rezervă de lichidități pentru a putea cumpăra și pentru a acoperi cererile de răscumpărare pe care le-am primit de la investitori", spune el. Jaht a mai precizat că au existat în ultimele zile retrageri de capital de la propriii investitori, dar acestea nu au fost semnificative.
Pe de altă parte, unii dintre brokerii români spun că de vină pentru scăderi ar fi intenția de a se renunța de anul viitor la impozitul de 1% pentru acțiunile deținute pentru mai mult de un an și care ar urma să devină 16%. În aceste condiții, unii dintre investitorii români își marchează profitul la investițiile pe termen lung pentru a plăti impozitul redus.
Pe Bursă, ieșirile de capital nu au fost însă semnificative, valoarea tranzacțiilor de ieri fiind de 10 milioane de euro, în creștere ușoară față de zilele precedente. Fondurile străine care ar fi vrut să vândă masiv nu ar fi găsit cumpărători în piață, în ciuda faptului că acțiunile și-au mai revenit în a doua partre a zilei. "Am încercat săptămâna trecută să mai ținem piața, dar am renunțat. Acum așteptăm să vedem până unde scade", spunea ieri un broker de la una din primele zece societăți de pe piață.
Evoluția din următoarele săptămâni de pe piața românească rămâne destul de neclară, părerile brokerilor și investitorilor instituționali fiind diferite.
"Cred că săptămâna aceasta vom asista la un minim după care piața și-ar putea reveni. Este posibil ca minimul acesta să fi fost chiar cel de azi", spunea ieri Laurențiu Floroiu, director de operațiuni la Capital Securities. El spune că nu a avut ordine semnificative de vânzare de la fonduri de investiții.
Cursul leu-euro a continuat ieri să urce și după stabilirea cursului oficial, astfel că la închiderea pieței valutare euro era cotat la aproape 3,56 lei, cu 3 bani peste nivelul de la începutul ședinței de tranzacționare. Dealerii pariază însă pe o revenire a leului în zilele următoare, chiar în condițiile în care ultimele ordine de ieri au fost de cumpărare de valută.
"Aprecierea leului este așteptată de toată lumea. Problema este că celelalte piețe emergente sunt în vrie și nu se poate aprecia leul în aceste condiții. Dacă se calmează piața poloneză, o să vedem din nou cursul la 3,52 lei pentru un euro", consideră Liviu Olaru, senior dealer la ABN Amro. El spune că majoritatea ordinelor de cumpărare au provenit de la clienți nerezidenți, însă volumele tranzacționate nu au mai fost la fel de spectaculoase ca și cele din urmă cu o săptămână. Volatilitatea mare a fost alimentată de tensiunea din piață, jucătorii evitând să ia poziții.
Lira turcească a fost cea mai afectată de mișcările speculatorilor de pe piețele valutare, pierzând mai mult de 2,6% în fața euro în numai o zi. Zlotul polonez a pierdut 0,5%, în timp ce coroana cehească și forintul maghiar au fost mai stabile.
"Cred că spre finalul săptămânii am putea să vedem euro chiar sub 3,5 lei, însă sunt multe lucruri care pot interveni", spune și analistul financiar Florian Libocor.
Dealerii s-au obișnuit deja să judece evoluția leului în funcție de ce se întâmplă pe celelalte piețe din regiune. Olaru spune că piața locală este în expectativă, iar tonul va fi dat de evoluția zlotului polonez. Dacă lucrurile se precipită pe piețele vecine, spune el, euro ar putea să urce cu ușurință spre 3,6 lei.
Față de celelalte monede din regiune, leul oferă încă randamente înalte, iar politica monetară strânsă a BNR, care sterilizează masiv lichiditatea din piața monetară, le permite speculatorilor să-și plaseze banii la un risc redus.