Isărescu: Publicul încă nu crede în scăderea inflației și are și motive

Banca Națională va menține condițiile monetare restrictive chiar și când dezinflația va apărea, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului privind inflația în primul trimestru al acestui an.
"Și când vor apărea scăderi de prețuri vom rămâne prudenți", a spus Isărescu. Iar banca centrală are toate motivele să fie prudentă atât timp cât tocmai a corectat în sens negativ prognoza de inflație pentru sfârșitul acestui an: 6,8% față de 6,5% la începutul anului, noul nivel fiind cu 1,8 puncte procentuale peste ținta anuală păstrată la 5%.
Socoteala a fost încurcată în primul rând de introducerea taxei pe viciu, care scumpește în mod automat țigările și alcoolul, impactul asupra inflației proiectate pentru anul 2006 fiind estimat de BNR la 1,1 puncte procentuale.
"Îngrijorarea BNR pentru aceste majorări este justificată atât de impactul lor major asupra ratei inflației, cât și de posibilitatea așteptărilor inflaționiste de natură a periclita trendul dezinflației chiar pe termen mai îndelungat", se spune în raportul trimestrial al băncii centrale.
De altfel, unul din riscurile principale invocate de BNR în lupta cu inflația îl constituie tocmai anticipațiile inflaționiste ale publicului și ale comunității de afaceri, care persistă și chiar "s-au înrăutățit", după cum arată cercetările băncii centrale.
"Publicul încă nu crede în scăderea inflației și are și motive", a spus Isărescu.
El a declarat că BNR nu a constatat nici la ședința de politică monetară de săptămâna trecută a Consiliului de Administrație și nici la cea din martie "o schimbare atât de importantă încât să determine modificarea dobânzii".
"Nu văd o frecvență mare a modificărilor de dobândă cu excepția perioadelor de lansare a unui trend", a declarat guvernatorul. Începând din februarie, dobânda de politică monetară a BNR se situează la 8,5% pe an, deși pe piață au circulat așteptări privind o eventuală majorare a acesteia.
Desigur, se poate discuta în ce măsură creșterea dobânzii cu un punct, operată în februarie, a fost suficient de mare pentru ca BNR să obțină efectul dorit din punctul de vedere al constrângerii cererii de consum.
Astfel, raportul privind inflația ia în calcul o eventuală "supraestimare" a gradului de restrictivitate a condițiilor monetare actuale, cauzată inclusiv de potențiala întârziere a transmiterii impulsurilor date de majorarea dobânzii de intervenție și de intensificarea sterilizării lichidităților, asupra dobânzilor practicate de bănci la credite, mai ales pe fondul creșterii concurenței.
În același timp, Isărescu a precizat ieri că decizia de menținere a nivelului dobânzii de politică monetară nu a avut în vedere o eventuală menajare a creșterii economice.
"Noi nu ne gândim la creșterea economică", a spus guvernatorul, replicând astfel comentariilor recente ale FMI, care consideră că BNR a continuat să urmărească și alte obiective macroeconomice, deși în august 2005 s-a angajat să țintească inflația.
Următoarea ședință în care Consiliul de Administrație al BNR va evalua eficiența condițiilor monetare stabilite în trimestrul I prin majorarea dobânzii, controlul mai strict al lichidităților și creșterea în două rânduri a rezervelor minime obligatorii la valută este programată pe 27 iunie.
Până atunci, BNR speră să aibă pe masă și un calendar ferm al majorării prețurilor administrate, pe care banca centrală încearcă să-l negocieze cu Guvernul și agențiile competente, ținând cont de cerințele Uniunii Europene.
"E greu să țintești inflația fără un asemenea calendar, care să ne dea posibilitatea să ancorăm așteptările inflaționiste. Incertitudinile sunt extrem de dăunătoare", a spus Mugur Isărescu.
Din acest punct de vedere, raportul BNR acuză lipsa de sprijin din partea Guvernului în lupta cu inflația. De asemenea, banca centrală își exprimă nemulțumirea față de decizia Executivului de a majora deficitul bugetar la 0,9% din PIB.
"Surse majore de incertitudine și risc le reprezintă calendarul și magnitudinea ajustărilor de prețuri administrate, precum și modificările ce ar putea fi aduse în perioada următoare regimului fiscal. În același timp, relaxarea politicii fiscale și posibil și a politicii de venituri ar putea încetini sau chair stopa anticipatul trend de scădere a excedentului de cerere", se spune în raportul BNR.
Potrivit evaluărilor băncii centrale, la încetinirea sau chiar stoparea dezinflației ar mai putea contribui creșterea peste așteptări atât a prețurilor internaționale ale țițeiului și gazelor naturale, cât și a prețurilor unor produse alimentare, din cauza inundațiilor.
Pe ansamblu, BNR a identificat mai mulți factori care pot frâna dezinflația, decât cei care să o încurajeze. În primele patru luni ale anului, un ajutor important l-a dat aprecierea leului, de 4% în termeni nominali față de aprilie 2005, cu efect de scădere a prețurilor mai ales la medicamente și telefonie.
Privind în perspectiva lui 2007, când inflația ar urma să intre stabil în tunelul desenat de BNR, banca centrală se plânge că imprimarea unei traiectorii de scădere a cererii agregate îi va fi cu atât mai dificilă cu cât Guvernul a relaxat deficitul bugetar - componentă principală a mixului de politici macroeconomice - , iar marja de manevră a politicii de venituri din acest an s-a îngustat.
"Aceasta solicită nu doar creșterea fermității politicii monetare, dar și menținerea acestei conduite pe o perioadă mai îndelungată", menționează raportul privind inflația.
Chiar dacă inflația a reintrat în aprilie în intervalul de variație de plus/minus un punct procentual care încadrează ținta de 5%, banca centrală se așteaptă ca inflația lunară să urce din nou în mai și iunie, ca urmare a introducerii taxei pe viciu.
În acest context, guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat că BNR începe să monitorizeze cu mai mare atenție evoluția creditului în lei, care a ajuns să substituie creditul în valută, în condițiile scăderii dobânzilor sub efectul relaxării politicii monetare din toamna trecută.
"Creditul în lei și-a cam luat-o în cap. E drept că ne consolidează baza de aplicare a politicii monetare, dar trebuie să fim cu ochii în patru", a declarat șeful băncii centrale.
Principalul instrument de temperare a creditului în lei ar fi dobânda, însă guvernatorul spune că în prezent BNR "nu are în vedere ceva deosebit". "Mârâim doar", a spus Isărescu.

"Leul nu s-a depreciat, sunt doar fluctuații"
Banca Națională nu intenționează să intervină pe piața valutară, dar "dacă situația o va cere, o va face", a declarat ieri guvernatorul Mugur Isărescu.
"Suntem în a șaptea lună de când n-am mai intervenit direct și în afara unor momente cu totul deosebite nu o vom face. Nu declarăm însă flotarea liberă a cursului pentru a menține un potențial de temperare a mișcărilor speculative", a spus guvernatorul Băncii Naționale.
El afirmă că ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe piața valutară face parte dintr-o mișcare regională. "Pentru cine a stat pe piață, era previzibil", a spus guvernatorul, menționând că BNR nu are nici interval de intervenție și nici măcar "un interval de atenție".
"Avem doar un feeling legat de curs", a mai spus Isărescu.
Leul a recuperat ieri o bună parte din terenul pierdut în fața euro în ședința de tranzacționare de luni. Mișcarea a avut loc pe fondul reîntoarcerii investitorilor speculativi, care au vândut ieri euro contra monedelor din economiile emergente.
Cursul oficial a coborât cu 1,26 bani, până la 3,5292 de lei pentru un euro. Pe piața valutară scăderea cotațiilor a fost însă mai agresivă.
Dolarul a pierdut 0,44 bani, până la 2,7544 lei. La începutul zilei euro era cotat la 3,5580/3,5630 lei, la nivelul la care fuseseră încheiate ultimele tranzacții din ședința de luni. Piața s-a închis în cotații de 3,5130/3,5180 lei pentru un euro. Și zlotul polonez și forintul maghiar au marcat ieri aprecieri sensibile.