Cum demonstrezi neinfirmabil ca existi?

Cat timp raspunzi postarilor noastre insemna ca tu ne-ai recunoscut existenta.

Fane, on 03 aprilie 2023 - 06:32, said:

Nu despre asta e vorba. Chestia e mult mai complexa de-atat. Putem spune ca la un nivel existam in mod separat. Acel nivel este NEESENTIAL. Ca sa fii corect in raport cu realitatea poti sa-l ignori total si să spui fara a gresi ca nici nu există.  Pai si atunci ce există? Eh aici e chestiunea.

Este simplu de tot.
Te prezinti in fata unui notar si ii ceri adeverinta ca traiesti.


Aidoma  ”certificat de viaţă” al pensionarilor ce primesc pensia in afara Romaniei

Testosteron, on 03 aprilie 2023 - 12:53, said:

Il mai trolez si eu.

Insasi definirea “existentei” e problematica. Si atunci nu prea stiu ce demonstram aici.

Fane, on 03 aprilie 2023 - 13:48, said:

Ne punem doar niste întrebări. In momentul cand un fapt este evident el nu necesită demonstrație.  Nu poti demonstra gravitația de exemplu . Poti doar s-o constați. unii vor arunca o piatra in sus si ea va cadea, dar asta nu e o demonstrație. E o constatare a unui fapt. Demonstrația este necesară doar pt fapte care nu sunt evidente si atunci te duci din fapt in fapt pana cand demonstrezi chestiunea. Dar este esențial sa nu introduci axiome in demonstrație.  In momentul in care ai introdus axiome deja ai mințit si nu mai poti demonstra nimic.

Testosteron, on 03 aprilie 2023 - 12:53, said:

Degeaba spunem că cineva de-aici nu există, deoarece el interacționează cu baza de date a forumului, ceea ce-l face să existe.

lupini, on 03 aprilie 2023 - 18:11, said:

Nu cita doar o parte din ceea ce am scris, citează tot. Da, pentru necesitățile forumul putem spune ca existăm cu totii.

existam in acest univers. in afara acestui univers putem fi doar un bit de informatie ce dureaza o "milisecunda".

dar pentru ca nu ne stim limitele universului nostru indica faptul ca suntem un fel de simulare/zoo etc deci avem existenta limitata, precum un personaj dintr-un joc video, exista oarecum, dar nu cum se crede el in joc.

iar faptul ca murim ne anuleaza si mai mult existenta. nu evem control nici macar asupra acestei existente limitate.

existenta=control

Edited by Punter, 03 April 2023 - 19:25.

Există o capacitate numita atenție secundară.  In timp ce atenția primara este focusata pe conștient  unde lucrurile apar asa cum se văd la prima vedere, atenția secundară este focusata pe subconștient unde lucrurile se vad dintr-o cu totul alta perspectivă.  Deci totul depinde din ce perspectivă privești lucrurile,  cu precizarea ca atenția secundară se activează doar la foarte puține persoane asa incat pentru majoritatea realitatea e cum spune Descartes. Dar asta nu înseamnă ca asa stau lucrurile in realitate ci doar ca ei așa le văd.  Iar cand un om vede realitatea intr-un fel anume nici Dumnezeu nu-i mai poate schimba perspectiva.

Edited by Testosteron, 04 April 2023 - 07:36.

Punter, on 03 aprilie 2023 - 19:21, said:

Da foarte corect, pt ca in ce măsură poti spune ca existi atunci cand nu detii nici un control si ești impins continuu de ici colo fara ca măcar sa ai habar, de forțe pe care nici nu le cunoști, care mai e atunci deosebirea dintre un om si un bolovan?

Existenta este atribuita in mod conventional sau neconventional de catre om si are valabilitate in cadrul unui context.
In mod conventional, se considera ca eu, tu, el, ea, exista. Dar poate fi si altfel, daca ne serveste scopului, intr-un anumit context.
Nimic nu exista la modul absolut. Si orice poate sa existe, daca atribuim existenta acelui lucru, in ideea ca serveste la ceva anume.
De cele mai multe ori, acolo unde e clar, existenta este atribuita lucrurilor care pot fi experiemtnate prin simturile noastre (extinse sau nu). De exemplu piatra, apa, soarele, pinguinul, adeneul, masoneria, masina de spalat cu dozare automata detergent, tubul termocontractibil de silicon,
Alta data, acolo unde se intelege, existenta e atribuita lucrurilor care pot fi experimentate, dar impreuna cu o teorie a "realitatii", Campul magnetic, bosonul, vidul, gaura neagra,

Dar in final, ea poate fi atribuita oricarui lucru, in contextul potrivit. De exemplu, in definitia unei functii surjective exista acel X astfel incat f(X) =Y pentru orice Y.

Numitorul comun al existentei e faptul ca e atribuita, uneori conventional, alteori la libera alegere, este un lucru specific limbajului si a judecatii de tip conceptual specific uman. Are o functie declarativa, cu scopul de a construi alte rationamente sau constructuri de limbaj. Nu e un atribut al niciunul obiect pe care-l consideram noi in mod conventional ca "exista".

Experimentarea durerii, suferintei violente de catre experimentaorul ei, mai este o existenta atribuita (de catre experimentator/om)?
Si, faptul experimentarii durerii, suferintei in cauza, nu il valideaza pe experimentatorul ei (pt. el insusi) ca existand, fara ca asta sa fie o atribuire umana de existenta? Se constata efectiv (in ipostaza suferindului).

maccip, on 04 aprilie 2023 - 17:38, said:

Nu poti tu sa afirmi asta. Tu fiind limitat nu poti face nici o referire la absolut pt ca n-ai de unde sa stii cum e.

maccip, on 04 aprilie 2023 - 17:38, said:

Asta e egal cu zero. Existențele atribuite de noi n-au nici o valoare sau oricum una insignifiantă.

maccip, on 04 aprilie 2023 - 17:38, said:

Vrei sa spui ca totul exista doar in masura in care ii este atribuită o existență prin limbaj?  pai si inaintea limbajului ce a existat? Cu de a aparut limbajul in existență?

utilizatorok, on 05 aprilie 2023 - 00:41, said:

Doar daca experimentatorul durerii are mintea suficient de limitată incat sa se identifice pe sine cu durerea. Dar stai liniștit aproape toți funcționează pe principiul enunțat de tine. Doar ca din fericire niciodată nu majoritatea da adevărul. Majoritatea a pus botul la mizeriile lui Descartes si acum culeg roadele.

Edited by Testosteron, 05 April 2023 - 08:45.

Testosteron, on 05 aprilie 2023 - 08:44, said:

E irelevant. "Ceva" care exista dincolo de limitele tale obiective (și nu cele percepute) poate fi considerat foarte bine ca inexistent. Este ceva ce nu va putea fi niciodată văzut, mirosit, sau scăpat peste picior. Dpdv practic inexistent.
Poți sa presupui ca exista și sa faci raționamente și sa construiești modele și teorii însă care nu le vei putea valida niciodată prin experiente sau observații, și asta prin definiție. Existenta sau inexistenta lucrului respectiv neschimband cu niciun bit informația universului accesibil.

KiloW, on 05 aprilie 2023 - 08:54, said:

Nici vorbă.  Poti doar sa spui ca nu stii nimic despre el, dar nu poti sa te hazardezi a spune ca e inexistent ca si cum tu ai fi buricul Universului si dai verdicte asupra celor existente sau inexistente.
Deci nu, nu poate fi considerat inexistent.  Poti cel mult spune ca nu stii nimic despre el .

KiloW, on 05 aprilie 2023 - 08:54, said:

Si astea mai diferă pt ca ceea ce e inaccesibil pt mine, poate fi accesibil pt tine sau pt altul.

Materialismul acesta mental de tipul ce simt/vad eu aia e, incepe sa piarda teren. Dar pt cei care sunt fani pot sa-l mențină,  nu e nici o problemă.

Edited by Testosteron, 05 April 2023 - 11:10.

KiloW, on 05 aprilie 2023 - 08:54, said:

Ce sunt alea "limitele tale obiective "?
Cata vreme nu ai tabloul de ansamblu s-ar putea ca limitele tale obiective sa fie in fapt extrem de subiective. In plus "limitele tale obiective " s-ar putea sa fie diferite de "limitele obiective ale altuia". Dipa cum vezi termenul de limite obiective nu are nici un sens pt ca totul s-ar putea sa fie subiectiv. Asta bineînțeles daca nu esti in categoria extrem de numeroasă  a celor care consideră ca limitele lor obiective pot fi impuse tuturor.

Intrucat ai propus de 2 ori sa incetam dialogul, dar mai ales intrucat de fiecare data mi-ai raspuns la altceva decat la ceea ce am scris, la ceva inventat de catre tine a fi ceva scris de mine, am fost de acord.
Ma tot citezi si raspunzi; mai vrei? Cu o singura conditie, sa raspunzi la ceea ce scriu eu, nu la ceea ce banuiesti tu ca vrut de fapt sa scriu.
Iata ultima mostra,
Ce scriu eu:

utilizatorok, on 05 aprilie 2023 - 00:41, said:

Si ce raspunzi tu:

Testosteron, on 05 aprilie 2023 - 08:44, said:

Ce sa te identifici mai, nu te identifici cu nimic. Doar experimentezi durerea nu te consideri durerea. Si intrucat experimentezi acest fenomen numit durere, existi, daca nu ai exista nu ai experimenta durerea, nu ai simti-o.

Quote

Mai omule! Esti om nu? Iti acord credit daca o confirmi.
Tu nu ai experimentat niciodata o durere puternica care sa nu poata fi pusa pe seama exacerbarii mintii? Nu te-a durut niciodata un dinte sa te trazneasca? Sau altceva, dar asa sa nu o uiti? Nu tu a trait durerea, nu ai simtit-o tu?
Daca nu tu ai trait sau traiesti o durere reala, efectiva, atunci cine?
Deci tu cand simti o durere, nu o simti tu? O simte creierul, o simte divinitatea, o simte vantul, pietrele?
Atunci inseamna ca nici nu esti responsabil de nimic cauzat de deciziile si actiunile tale intrucat nu tu ai decis si ai actionat, a facut-o natura lumii, presedintele sau zana rea.

utilizatorok, on 05 aprilie 2023 - 16:01, said:

Nu pt tine am scris ca tu oricum nu înțelegi ceea ce spun. Dar am scris pt altii care citesc dialogul si s-ar putea sa înțeleagă.

utilizatorok, on 05 aprilie 2023 - 16:01, said:

Ce intelegi prin cuvantul "tu"?
Mie acest cuvant nu-mi spune nimic. Deci nu inteleg ce spui atunci cand spui ca "tu", respectiv "eu" am simtit o durere anume. Adica inteleg ce vrei sa zici cu asta la nivel de limbaj, dar pt mine e un non sens. Stiu ca pt tine are sens ceea ce spui dar te asigur ca in fapt n-are nici unul.

Edited by Testosteron, 05 April 2023 - 16:23.