Cum demonstrezi neinfirmabil ca existi?

Dincolo de lege/informatia uman creata, are loc realitatea de facto.
In stiinta realitatea e apreciata (prin informatia rezultata stiintific) intr-un mod infirmabil.
In religie spiritualitate si alte domenii realitatea faptelor e considerata indubitabil expusa prin informatia supranturala.
In fictiune informatia creata nu are legatura cu realitatea, in sensul - nu o sa intalnim in viata eroii din desene animate, povesti etc.
Problema e,
Poate cineva sa dovedeasca, fara dubii (neinfirmabil), ca el/ea exista? Cum isi dovedeste concret siesi si/sau altora?

Pe langa faptul ca am luat DEX-ul la puricat pentru acest "neinfirmabil" si nu am gasit nimic, as spune ca e greu sa demonstrezi infailibil ca existi.

Pentru mine este suficient sa ma ciupesc si sa simt durerea aferenta. Sunt un om (orice o insemna si acest "om") simplu.

Edited by SPX808, 30 March 2023 - 06:57.

În filosofie, această problemă se numește "problema cunoașterii de sine" sau "problema existenței proprii". Este o problemă veche de secole și nu există încă un răspuns unanim acceptat.
Una dintre abordările posibile este să se recurgă la argumentul cogito, formulat de filosoful René Descartes. Argumentul spune că, indiferent de ceea ce credem că este real sau nu, existența noastră este o certitudine, deoarece orice îndoială presupune existența unui eu care îndoiește. Prin urmare, putem să ne dovedim existența noastră prin simplul fapt că suntem capabili să gândim și să ne percepem existența.
Totuși, acest argument a fost criticat de alți filosofi, care au observat că existența gândirii nu este neapărat un indicator al existenței fizice sau a unei entități independente. De exemplu, un program de calculator poate fi capabil să gândească și să ia decizii, dar acest lucru nu înseamnă că programul are o existență independentă.
În final, problema existenței proprii rămâne un subiect de dezbatere în filosofie și nu există un răspuns universal acceptat. În general, oamenii își dovedesc existența lor prin intermediul propriilor simțuri și prin interacțiunile lor cu ceilalți oameni și cu lumea din jurul lor.

 pelikanu, on 30 martie 2023 - 07:14, said:

Și ce anume „îndoiește” eul?!

@pelikanu, ai dat un răspuns similar lui Chat GPT...

Eu, batandu-l, i-am demonstrat neinfirmabil unui tip ca exist. Spune-mi unde vrei sa ne intalnim sa iti demonstrez si tie.

Edited by Argv, 30 March 2023 - 07:19.

 SPX808, on 30 martie 2023 - 06:54, said:

 calincosma, on 30 martie 2023 - 06:58, said:

ne/Infirmabil = nu/poate fi infirmat
Nu stiu in ce masura colegul ti-a raspuns in cunostinta de cauza, dar da, esti egoist daca tu consideri ca ciupindu-te, altul isi da seama de existienta ta, intrucat numai tu ai parte de ceea ce simti.
In alta ordine de idei, ai demonstrat doar pt. tine ca ai ceea ce se numeste corp fizic, exista, dar cum iti demonstrezi existenta ta, a celui ce beneficiazi inclusiv de o realitate fizica?

Aceasta este o întrebare filozofică veche și complexă, care a fost dezbătută de mulți filozofi de-a lungul timpului. În general, există două abordări principale în răspunsul la această întrebare.

Prima abordare se bazează pe scepticismul radical și susține că nu putem avea certitudinea că existăm sau că există o lume exterioară. Acest punct de vedere afirmă că toate informațiile pe care le primim prin simțuri sau gândire ar putea fi iluzorii sau create de mintea noastră. Prin urmare, nu există niciun mijloc infailibil de a dovedi cu certitudine existența proprie sau a altora.

A doua abordare se bazează pe ceea ce se numește "argumentul cogito" (cogito ergo sum), formulat de filosoful francez René Descartes. Acest argument afirmă că singurul lucru pe care îl putem ști cu certitudine este faptul că existăm, deoarece existența noastră este presupusă de faptul că gândim. Prin urmare, dacă ne gândim la ceva, trebuie să existe cineva care gândește și, prin urmare, trebuie să existe o ființă umană care există.

În general, aceste abordări sugerează că nu există o modalitate infailibilă de a dovedi existența proprie sau a altora. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor au o încredere în ceea ce simt și percep și acceptă existența lor și a celorlalți ca fiind reală.

Am dreptate, @ pelikanu?

 pelikanu, on 30 martie 2023 - 07:14, said:

Era sa ma iau de ganduri. Zici si ceva, dar nu imi rezulta mie clar ce vrei sa zici intrucat, una e sa iti dai tu seama de "tine" si de cele de care iti dai seama ca realitate si alta e sa nu ai identitate de sine naturala si cea dobadita sa fie una destul de precara, cel mult imprumutata din pragmatismul stiintific

N-o demonstrezi ci o consideri o axioma (orice demonstrație oricum trebuie sa plece de la niște axiome) și-ți vezi de viata.
Care poate exista, poate nu, însă sigur exista pentru tine, care poate exiști, poate nu.

Edited by KiloW, 30 March 2023 - 07:37.

 utilizatorok, on 30 martie 2023 - 07:24, said:

Normal... chiar am procesat (inainte de a raspunde), chimia din creierul tau...

Nu poti demonstra ca exiști pt ca faptul e ca nu exiști. Deci e imposibil sa demonstrezi un fals.

 wertyck, on 30 martie 2023 - 07:23, said:

Atentie la nuanta! Infailibil e cu totul altceva decat neinfirmabil, diferenta e colosala.
Informatia considerata infailibila este cea oferita de catre biserica/religie, spiritualitate etc; ca obtinute prin metode specifice considerate de factura supranaturala.
Informatia neinfirmabila este opusul celei stiintifice, dar in ce sens: deocamdata nu poate fi infirmata.

In text e un amalgam de exprimari, o coloratura tare pestrita.
Fiecare are zilnic confirmarea ca exista dar nu neaparat in spiritual materialist ce domina umanitatea, insa fiind pierdut in cele ale existentei sale, "nu stie de capul lui"; si lumea exterioara corpului sau exista.
Vrei sa spui ceva, dar nu prea a iesit.

Binenteles, intrucat percepi, gandesti, iti dai seama ca percepi, gandesti, dandu-ti seama de toate cele de care iti dai seama, acestea sunt dovezi ca existi.

 utilizatorok, on 30 martie 2023 - 08:03, said:

Cine percepe, gândește si isi da seama?

 utilizatorok, on 30 martie 2023 - 06:19, said:

Nu.

Nimic în această lume nu se poate dovedi 100%.
Mintea omului este creată în așa fel încât dubiile pot apărea în orice circumstanțe, oricâte dovezi și argumente ar exista.
De aceea în jurisprudența statelor civilizate există standardul "dincolo de orice îndoială rezonabila".

Atunci când instanța are dovezi "dincolo de orice îndoială rezonabila", poate rosti condamnarea.
Dacă standardul ar fi "fără absolut niciun dubiu" s-ar intra în colaps.

Nu există demonstrație fără dubii.
Sunt unii care au dubii chiar și cu privire la ceea ce am scris eu acum.

 utilizatorok, on 30 martie 2023 - 08:03, said:

Se mai numește și (ne)falsifiabila în românește.
Atenție la definiție, nefalsifiabil/neinfirmabil înseamnă că nu poate fi infirmata NICIODATĂ, PRIN NICIO METODA IMAGINABILA, nu doar neinfirmabila deocamdata.

De exemplu teoria corzilor nu poate fi infirmata DEOCAMDATĂ însă asta nu înseamnă că e nefalsifiabila. Ne putem imagina metode ca s-o infirmam chiar dacă deocamdată nu le putem pune în aplicare.

O teorie care spune de exemplu "oamenii sunt conduși de un spirit nedetectabil" e una ne-falsifiabila. Prin definiție, forța respectiva nu va putea fi niciodată detectata prin nicio metoda directa sau indirecta și prin urmare orice observație din trecut sau experiment din viitor n-o va putea contrazice. Teoria asta poate fi falsa, sau dacă e adevărată e infalsifiabila.

Edited by KiloW, 30 March 2023 - 08:20.

 KiloW, on 30 martie 2023 - 07:36, said:

Inainte de a o considera o axioma, e necesar sa te edifici de ce ai considera ca este o axioma, altfel te bate vantul in toate partile.
Asadar, in drumul catre axioma e necesar sa creezi sau/si afli informatiile care sa sustina axioma.
Sa nu mai vorbim despre etapele dezvoltarii personale ale fiecaruia in care ceea ce azi a considerat axioma, peste ani se poate dovedi de toata jena.
Tu pentru tine nu ai cum sa nu fii, ceilalti insa au.

 bonygy, on 30 martie 2023 - 07:40, said:

Din nefericire pari a raspunde la altceva, reiau: cand subiectul percepe ceva, orice, cand isi da seama de ceva, stiintific zis, asta are loc in creierul sau, el proceseaza strict chimia din creier, electrochimia daca vrei. El acolo vede si simte ceea ce face el sau altii. Prin extensie si citandu-te cand tu "mi-ai lipit una", a perceput asta in creierul tau, atat pe mine cat si ceea ce ai facut tu, ca un corespondent al ceea ce tu consideri a fi o alta realitatea aflata undeva in afara chimiei procesate.

 Testosteron, on 30 martie 2023 - 07:59, said:

Probail te referi la definirea materialista a termenului.