Pacient aflat in coma de 2 ani, sanse si nedumeriri

 __Dan__, on 27 decembrie 2022 - 14:01, said:

Pe tine nu te-a schimbat in nici un fel experienta avuta? In bine sau in rau? Ai ramas exact acelasi de dinainte?
Prin anii 2000, la o biserica era un mosulica, facea si el curat pe-acolo, ca voluntar, ii placea sa stea pe langa biserica... Nu prea batran totusi, parea asa ca purta barba, dar sa fi avut undeva la 60 de ani, care a suferit un infarct. Sirene, spitalizare, medicamente, regim, recuperare, tot tacamul. Si-a revenit bine si in final a murit de moarte buna, insa asa impact a avut asupra lui, incat a ramas cu o sensibilitate emotionala. Mereu cand auzea de cineva ca a murit de inima sau ca e in spital cu infarct, intra in vorba cu rudele si le incuraja (rudele veneau la biserica fie sa aprinda o lumanare fie sa stabileasca formalitatile de ingropare, iar mosulica fiind prin zona, afla, mai ales ca evenimentul era povestit cu voce tare si acompaniat de lacrimi). Pe langa asta, aprindea si el o lumanare pt respectivul, la vii sau la morti, in functie de situatie. Acuma, lumanarea aia nu avea efect magic, insa incurajarea si mangaiera adresata rudelor, avea. Sigur, venea de la un strain si nu era formulata poetic, dar strainul ala nu era oarecare, era un om patit, care a trecut prin aceeasi treaba. Fiind sincer si simplut in aparenta si exprimare, avea un ton cald. Iar pt cineva marcat de eveniment conta. Ma gandesc ca daca partea asta oengistica era prezenta mai mult atunci s-ar fi alipit de ei .

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 14:57, said:

Ca tu le stii... Tocmai asta aduceam in discutie ca interactiunea celui in coma cu cei iubiti il poate ajuta. Deci informatia e subiectiva.

Am dat si surse la informatiile la care fac referinta. Nu le-am scos eu din burta. Si mi se pare mai relevant decat exemple bazate pe UN caz/experiente persoane (nu stiu cum se traduce in romana "anecdotal evidence" ca-s prost).
Ti-am zis, e o lista de 10-15 oameni care s-au trezit din coma de peste 1 an, pe wikipedia. Ma indoiesc sa fie mii de cazuri, deci nu prea se intampla.
Ca sa zici ca interactiunea cu cei iubiti il poate ajuta, trebuie sa existe ceva dovezi in aceasta directie, cum ca ar reactiona la aceste interactiuni. Daca nu l-au ajutat timp de 2 ani, stiinta zice ca nu prea mai are sanse de recuperare.

Eu inteleg ca e omenesc sa aduci sentimentele in discutie, dar consider ca sfaturile ar trebui sa se bazeze pe fapte si pe stiinta, nu pe speranta. Pentru ca da, e inuman sa iei o astfel de decizie, te distruge, sunt de acord. Dar nici sa iti dedici viata in directia asta nu mi se pare corect. Eu nu as vrea sa aiba grija cineva de mine mai mult de cateva luni. Inteleg ca e greu sa zici stop, dar prefer asa decat sa-i distrug si viata persoanei iubite. Dar asta e doar parerea mea, daca tot am dat-o in sentimental.

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:13, said:

Presupui, nu putem sti. De ce presupunerea ta e mai stiintifica decat presupunerea mea? Daca au mai fost cazuri, mai este loc si de altele. Poate e chiar asta. Poate nu.

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:13, said:

Am zis inca din primul comentariu, nu e neaparat stiinta in cazuri ca astea, este doar o statistica si o aproximare a doctorilor, pe baza unor experiente personale a cazurilor precedente. De vreme ce au fost exceptii, pe care stiinta nu le poate explica, putem spera ca ar mai putea exista una. Una la 1 milion, seamana asa de mult intre ele ca nu stii care se va califica.

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:13, said:

Pai eu presupun ca daca utilizatorul a prezentat aici interogativ cazul, cere pareri tocmai pentru ca treaba e pe muchie, si nici doctorii nu stiu sigur! Ca daca au fi stiut, ori ar fi formulat intorogarea ceva la modul: doctorii sunt siguri ca nu, dar nevasta-sa spera ca da. Deci stiinta ta e mai mult ideologie chioara, recunosc, la mine e speranta!

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:13, said:

Pai asta zic, e doar parerea dumitale pe care o cocoti pe soclul stiintei. Eu nu neg stiinta, insa aici e un domeniu crepuscular, cu comele astea, cateodata e clar, alteori, nu e. Poate ca in timp vor mai apare elemente, insa nu vad de ce sa nu speram. Dar, subliniez inca o data, depinde de cum te raportezi la problema, secular, asa zis stiintific, sau filosofic, asa zis religios...

Inteleg ce zici, dar mi se pare un argument pueril. Adica se poate simplifica la "exista o sansa, cat de mica, deci ar trebui tras cu dintii de ea".
Nu, asta-i argumentul cuiva care nu intelege statisticile, si are impresia ca 0.0001% inseamna acelasi lucru cu 50%, pentru ca ori se intampla, ori ba. Dar nu e asa. Iar istoricul ne arata ca nu e asa.
Nu asa functioneaza medicina. Un medicament nu e aprobat cand functioneaza pe 1% din pacientii carora e indicat, nu? Pentru ca se bazeaza pe stiinta, nu pe speranta.

 odastramosilor, on 27 decembrie 2022 - 15:30, said:

 utilizatorok, on 26 decembrie 2022 - 17:35, said:

Repet pentru a 3-a oara, e forumul de medicina, ar trebui sa ii raspundem bazat pe stiinta. Pentru ca stiinta il tine in viata, nu speranta. Daca nu era stiinta, persoana respectiva ar fi decedat acum 2 ani, indiferent cat de multa speranta aplicai. Stiinta a facut tot ce-a putut (presupun), dar doctorii nu pot sa-i dicteze femeii ce sa faca, i-au spus doar ce stiu ei, ca nu are multe sanse.
Nici eu nu pot sa zic ce-as face in astfel de situatie. As trage cu dintii de speranta, probabil, ca sunt om si eu.
Dar aici ar trebui sa fim obiectivi, nu subiectivi. Si nu poti fi obiectiv bazat pe cazuri izolate si sperante.

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:48, said:

Intelge ca tu vorbesti insufletit de o ideologie nu de logica si nici de stiinta. In cazul aprobarii unui medicament, se aduce in discutie o anumita substanta/compozitie. O stii bine care este pentru ca ea tine de chimie, care este un lucru stiintific, palpabil, material. La fel, apropos de cazul rudei mele, in unele situatii cum is tumorile pe creier, in urma investigarii, se poate concluziona daca e operabil sau nu si in ca masura sunt afectate anumite regiuni ale creierului care tin de coordonarea miscarii, vorbirii samd. In cazul rudei mele li s-a zis clar ca nu va mai putea vorbi clar (doar ingana) si ca exista un risc si in cazul locomotiei. Situatia aparea clar pe RMN, nu era nici un dubiu. Deci alegerea s-a facut in cunostina de cauza, concret, informat si asumat!! Ceea ce nu poate fi vorba in cazul de fata sau in altele similare. Mai termina cu otrava asta chipurile argumentata rational. Sunt doar estimari si probabilitati. Sunt leziuni cerebrale sau spinale care sa indice altceva sau mergem doar pe presupunerea dumitale stiintifca dedusa stiintific din statistici stiintifice? Eh, daca nu sunt indicii de acest fel, putem merge pe speranta.

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:48, said:

De acord cu raspunsul bazat pe stiinta nu pe speranta, numai ca dumneata faci referire la niste informatii care nu au fost prezentate aici, Nu stim starea medicala concreta a pacientului ni s-a zis doar ca e in coma de 2 ani si s-a adresat intrebarea retorica oare isi mai revine? Daca ni se zicea ca are busiti niste nervi sau creierul e lichefiat atunci era stiintific, ori eu nu inteleg ca este. Sunt singurul?

Intrebarea nu e pusa prea stiintific, nu avem niste parametri si probabil ca nici doctorii de acolo nu-i au. Poate ne lamureste mai mult initiatorul.

 TehCube, on 27 decembrie 2022 - 15:48, said:

Bine ca in cazul tau poti fi indecis, subiectiv, emotional, dar in ce priveste pe altul (despre care doar presupui) devii obiectiv si riguros stiintific... Te contrazici singur si nu e prima data. Oricum, esti plin de ideologie.

Edited by odastramosilor, 27 December 2022 - 16:02.

Da, ok, o las asa ca n-am cu cine sa ma inteleg.
Nu m-am contrazis, toti suntem subiectivi cand vine vorba de persoane dragi. Dar cand mergi la medic nu te trateaza ca pe cineva din familia lor, ci incearca sa fie obiectivi, nu? Asa ar trebui sa fie si forumul asta. Altfel toate discutiile s-ar rezuma la "hai mama, ca o sa fie bine".

Este total gresit sa mergi pe ideea ca atat timp cat exista sanse ORICAT DE MICI, trebuie sa apelezi la speranta si sa distrugi inca niste vieti pe langa. Dar ma rog, daca e irelevant si ce zic eu, si ce zic medicii (ai citat in postul anterior, pe care l-ai ocolit foarte subtil si-mi explici ca nu stii nimic concret, doar ca doctorii nu-i dau sperante, dar ce stiu ei?), atunci hai sa redenumim threadul in discutii despre suflet si aia e.

in ambele cazuri este vorba de narcisism.
priveste situatia si din punctul lui de vedere! cum se simtea omul acela, cu creerul functionand si restul leguma?!?!?!?
macar in situatiile astea, omul trebuie sa poata dispune de viata lui.

 odastramosilor, on 27 decembrie 2022 - 14:33, said:

omul acela se simtea iubit si ingrijit, desi cu moralul la pamant stia ca nu a fost parasit, si-a ales bine sotia.

 stefians, on 27 decembrie 2022 - 07:13, said:

Imi place ca stii cum gandesc toate panaramele...

@odastramosilor
Nesu nu a fost parasit de sotie, asta este o inventie de presa. El a vrut sa divorteze, sa nu o tina pe ea langa el.

Edited by Cr1spy, 28 December 2022 - 07:21.

Va multumesc tuturor!
Nu am mai intervenit intrucat aici, aria medicina, sunt necesare date concrete pe care nu le detin si deocmdata nu le pot afla.
Voi deschide in cateva zile un topic pe aria de stiinte sociale intrucat tema tintita o reprezinta posibilitatile de orice natura ale cuiva aflat in coma:
- sa isi revina
- sa isi mai dea seama in orice fel de el insusi si/sau de orice altceva, de o realitate oricat de restransa, fie ea clasica sau nu.

Si fie ea, realitatea de care ar fi posibil sa isi dea seama, una de dorit au nu!