Pacient aflat in coma de 2 ani, sanse si nedumeriri

A mai fost un caz celebru al unui polonez. Stirea rostogolita in mass media internationale era ca a stat 19 ani in coma. In realitate, omul spune ca a stat in coma "doar" 4 ani - https://www.theguard...ng.broadcasting

In orice caz, chiar daca sunt foarte rare situatiile in care cineva isi revine din coma dupa ani de zile, se pare ca este totusi posibil.

Depinde probabil mult de tipul de trauma suferita - daca s-au produs sau nu pierderi de substanta nervoasa etc.

Edited by dev2000, 26 December 2022 - 20:19.

Cr1spy, on 26 decembrie 2022 - 19:57, said:

Multi dintre parteneri doresc - sau au nevoie - sa-si reia viata. Chiar si cea sentimentala. Caz in care le e mai usor ca vaduvi/vaduve decat cu anexa leguma pe aparate. Cel putin eu asta i-as dori sotiei mele.

doxan, on 26 decembrie 2022 - 20:14, said:

As spune ca nimicul e lipsa a orice. Opusul lui "tot".

Edited by __Dan__, 26 December 2022 - 20:35.

Pai da, dar nimicul cunoscut de om intotdeauna prezinta proprietati...spre deosebire de infinitati si numarul (π), intotdeauna conceptualizam si experimentam nimicuri potentiale, niciodata certe ( adica nu putem defini un nimic pur cert cum ar fi o infinitate spatiala&temporala) .
Si asta fiindca insusi singura speranta non teista privind nasterea realitatii noastre porneste de la premiza ca printr-un fenomen numit QT tunneling s-a putut genera tot ce exista in lumea noastra din nimic, modelul implica ca datorita unor fluctuatii cuantice aleatorii s-a putut naste totul particule virtuale, adica din nimic.
Dar asta tot nu ofera un raspuns satisfacator daca e doar rodul unui hazard matematic care se naste din infinitatea de lumi care a survenit la momentul inflatiei sau daca dimpotriva...nimicul a avut apriori o stare ideala care sa permita complexitatea.
Daca aceasta stare ideala a existat, inseamna ca a fost un nimic aparent.

Edited by doxan, 26 December 2022 - 20:43.

__Dan__, on 26 decembrie 2022 - 20:21, said:

Te cred. Eu insa nu mi-as dori pe cineva, care a hotarat in cate luni este rezonabil sa-mi revin. Desi mai outrageous mi s-a parut cand a fost vorba de altcineva decat de mine, de-abia atunci iti dai seama cat de gretos este. Dar in fine, fiecare cu parerea lui.

Edited by Cr1spy, 26 December 2022 - 21:08.

Deja o dati in discutii filosofice aici, dar cred ca in principal trebuie sa poti afla de la doctori ce tip de coma e, care cred ei ca sunt sansele de revenire, si cata activitate cerebrala exista.
Daca ne luam dupa informatiile de pe net, sansele de recuperare, chiar si partiala, sunt foarte mici. Cazuri in care oamenii se trezesc din coma dupa mai mult de 1 an sunt putine, iar sechelele sunt destul de severe.

Personal, nu cred ca mi-as dori sa fiu o povara pentru atat timp, mai ales ca sansele sunt foarte mari ca sa ramai o povara si daca te trezesti. Dar nu as putea nici sa deconectez pe cineva iubit de la aparate. Mi se pare groaznica situatia, si cu atat mai mult cat e ingreunata de lipsa de informatii de specialitate. Inteleg ca nu ai cum sa-ti asumi un rezultat ca doctor (sa ii zici ca sigur nu se trezeste cand inca sunt sanse), dar dupa 2 ani sa nu aiba idee saraca femeie ce sa faca... mi se pare ca spune multe despre sistemul nostru medical.

Eu as trage o concluzie educata ca activitate cerebrala exista, atlfel nu s-ar fi asteptat 2 ani.

Fara sa cunosc alte detalii, si presupunand ca starea financiara nu este o problema, daca a stat atat, sa mai stea si 2023.
Ori iese singur din coma, ori o sa aiba prilejul de medicina experimentala, precum neuralink.

Sunt foarte multi factori, conteaza foarte mult care-i cauza pentru care e in coma, iar neuralink nu e magie, nu cred ca au fost teste cu pacienti in stare asa grava. Sa zicem ca poate vor aparea cine stie ce lucruri in viitorul apropiat, dar sansele sa poti aplica vreo noutate in domeniu la scurt timp dupa ce apare sunt mici spre nule. Doar eventual sa te inscrii la ceva teste clinice.
Iar legat de activitate cerebrala, conform: https://www.nhs.uk/c...-consciousness/

Quote

Deci si daca e in stare vegetativa, si raspunde la unii stimuli, poate respira pe cont propriu, deschide ochii, etc., recuperarea tot e extrem de improbabila.
Chiar in cazul urmator de minima constienta, scrie ca:

Quote

Deci as zice ca-i foarte important de stiut ce fel de activitate cerebrala exista. Iar daca citesti despre cazurile de recuperare dupa coma mai lunga de un an, e destul de deprimant. D-aia ziceam ca nu cred ca as dori sa fiu o povara.

Edited by TehCube, 26 December 2022 - 23:22.

Sa nu uitam totusi si varianta financiara a tinerii lui in viata sau poate trezit olecuță... după cum stiti sau in caz de nu stiati in Romania nu toti sunt softpedisti plini de bani si cu joburi de la 3000e in sus sau madi investitori de succes,deci mai sunt si f multi proști si leneși care nu au vrut sa se faca ingineri spatiali si au salarii de rahat.. pentru care trebuie să și muncească...si după cum se stie munca este de rahat..
Ei bine aflati ca in România sărakilor un soț legumă cate odată poate fi o mana cereasca pentru celălalt.
Iti asigură un venit stabil de vreo 3000 net pe luna fara sa muncesti mare brânză.
Cred ca peste 3000...
Asta ca sa intelegeti anumite comportamente de dragoste inexplicabila față de unii oameni legume.


Deci este posibil ca un soț sanatos tun sa muncească pe 1800 net din care fumează si bea 1000 si iti aduce acasa 800 ,el contribuind efectiv 800 lei in casa. Sauuu..sa fie legumă si sa ti aducă in casa 3400 lei .
Deciiii??

stefians, on 27 decembrie 2022 - 07:13, said:

deciiiii ai sta o lună lângă cineva cu asemenea problemă  pentru 3000 de lei?

adisz, on 26 decembrie 2022 - 17:47, said:

Eutanasia (din greacă εὐθανασία, unde εὖ, eu înseamnă "bine", iar θάνατος, thanatos "moarte") este o metodă de provocare de către medic a unei morți precoce “nedureroase” unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferință îndelungată și grea. În țările în care aceasta este permisă, se aplică eutanasierea atunci când pacientul suferă de dureri intense, boala sa se află într-o fază terminală, își dă consimțământul și alege de bunăvoie acest mod de renunțare la viață.

am auzit din media pacienti iesiti din coma dupa ani si ani de zile, s-au recuperat si reintegrat, acuma sigur, sunt cazuri si cazuri, nici doctorii nu pot sti, ei doar estimeaza pe baza unor statistici, nimeni nu poate sti...

ce am observat (tot asa din experienta altora, nu stiu cazuri concrete deci ma feresc sa fiu categoric) este ca aproape toti au fost constienti in somnul lor de contactul cu cei iubiti, deci ma gandesc ca daca l-ar vizita si ar vorbi cu el, poate intr-un final va avea puterea sa iasa din pasa asta...

in ce priveste aparatele, totul depinde de filosofia de viata si orientarea religioasa.

stefians, on 27 decembrie 2022 - 07:13, said:

A precizat inițiatorul la un moment dat ca pacientul și soția locuiesc în Franța. Între timp mesajul fie a fost editat, fie a fost șters de tot.

odastramosilor, on 27 decembrie 2022 - 11:35, said:

Avem in acest thread un coleg care desi a stat doar cateva zile in coma, nu isi aduce aminte nimic, ca si cum nu ar fi existat.
Sigur, este doar un caz, insa macar un vis si-ar fi amintit.
__Dan__ parca are userul.

victor29cr, on 27 decembrie 2022 - 12:15, said:

Da, am urmarit discutia. Cum am zis, de vreme ce fiecare suntem diferiti, experimentam in mod diferit totul. Este foarte posibil ca pacientul de care zice initializatorul sa fie efectiv tinut inviata artificial, insa la ora actuala inca se dezbate ce este sufletul (dpv medical) unde rezida, ce este constiinta, este in corp, in afara corpului, samd. Prin urmare, teoretic (si chiar practic cf unor videoclipuri de pe net) mintea din carcasele astea conectate la aparate, poate functiona relativ normal, concepe, simti, doar ca nu se poate exprima. Am avut in familie un caz cu cineva imobilizat la pat in urma unei operatii pe creier. Nu se putea misca, hrani, exprima, insa simtea si percepea tot, lacrima la anumite persoane, emotii... Deci e complicat, la un momemt dat vine clipa in care te raportezi la chestii doar dpv metafizic, religios, spiritual. Stiinta are niste limite, de la un moment incolo e subiectiva treaba.

odastramosilor, on 27 decembrie 2022 - 12:37, said:

Mult mai rau asa. As prefera sa fiu inconstient (sau, si mai bine, mort). Daca ar fi putut sa opteze pentru eutanasie ar fi preferat oare sa se mai chinuie asa?

Edited by __Dan__, 27 December 2022 - 14:03.

Cr1spy, on 26 decembrie 2022 - 19:57, said:

Teoretic, da.
Practic.... sunt si d'aia ca mine.

__Dan__, on 27 decembrie 2022 - 14:01, said:

Tu crezi ca cineva isi doreste sa ajunga sau sa traiasca asa?
In cazul prezentat de mine era vorba de o persoana care s-a dus prea tarziu la doctor si nu au mai avut ce face. Chiar si asa, exista un procent de reusita, nu s-ar fi recuperat 100% nici pe departe, insa nici nu ar fi fost leguma, adica ar fi fost usor de ingrijit.
Tot in cazul de fata atat el cat si apropiatii (inclusiv eu) suntem persoane religioase, deci clar ca eutanasia ar fi iesit din discutie. Un om ateu sau nepracticant al vreunei religii, indiferent care, ar deduce din asta ca noi ne temeam ca canoane si pedepse divine in urma sinuciderii, insa asta vede doar omul superficial, care nu intelege deplin cum e treaba cu religia si rolul ei indirect in societate, impactul emotional, social. Adica pt noi, chiar daca ar fi fost greu, era o persoana draga, chiar si asa leguma pt noi insemna ceva, sentimental. E ca un cadou sau suvenir care nu inseamna nimic in sine, dar inseamna enorm ca gest, emotie, sentiment. Totodata, pt un om religios, episodul asta aduce si un impact ceorcitiv sau formativ, in sensul ca apropiatii lui daca pana atunci erau indiferenti fata de suferinta altuia si necazul altuia, in urma unui asemenea episod se pot transforma in oameni mai sensibili, mai empatici, mai milostivi, in opozitie cu egoismul si narcisismul de pana atunci. Atentie, nu vb dpv religios, nu vreau sa divaghez, nu fac prozelitism, nu sustin un curent anume, eu vb dpv filosofic acuma, ma rog, la nivelul meu. Confruntandu-te cu evenimentul de genul asta, nu poti ramane de piatra. Te schimba. Si daca cel care este efectiv pus in situatia de a fi leguma se vede o povara pt restul si sufera un soi de depresie, evidenta, totusi el nu e neaparat perceput ca atare (ca o povara) sau resimtit ca pe o piatra de moara. In aceste momente (si o spun pur teoretic, de dragul discutiei) se vede cu adevarat dragostea si loialitatea sotiei (sau a partenerului de viata, dupa caz) cat si respectul de care s-a bucurat in randul celor din jur. Stiu, sunt deplin de acord chiar ca astfel de teste sa nu exista si ca e foarte dificil sa le treci, insa ca specie, dpv religios pt asta populam pamantul, pt a fi testati ca dragoste si loialitate si a dovedi faptul ca intelegm, ca ne asumam din dragoste niste chestii, nu din constrangere.. Uite cazul Neșu spre exemplu, l-a parasit nevasta-sa de cum a a flat ca va ramane in carucior. Nu ca o judec, dar faptul asta spune ceva. Apoi, chiar aseara, mi-a aparut in bara de youtube un video adicent la ce ma uitat, cu un om fara maini care paveaza gresie, folosindu-se numai de picioare (prepara adezivul, aseaza placile, pune distantierele, umple cu adeziv rosturile folosindu-se de un spaclu...). Mai este un om, un croat parca, fara maini si fara picioare, care... innoata. Apoi am vazut unalt tip, fara maini, care... crapa lemne cu toporul... Iti dai seama ce putere trebuie sa aiba in gat sa tina strans toporul si sa loveasca incat sa despice busteanul... Ei, acuma, ia unu din astia mentionati si aseaza-l langa un om bogat, imbuibat, care le-arunca o ciozvarla asa in scarba din maretia grandorii lui, mai mult sa-l vada altii. La ce concluzie ajungi? Cu siguranta intelegi altfel pilda cu Lazar si bogatul nemilostiv, cat si sacrificiul lui Hristos pe Cruce. Asta, desigur, daca esti crestin, eu fiind nu pot vorbi din punctul de vedere al altei religii. Crezi ca oamenii acestia care au suferit accidentele nu au avut starea asta interioara de sfarsit al lumii si de suferinta profunda? Cu siguranta ca fara sprijinul celor din jur ar fi fost niste ratati, dar uite ca au reusit nu numai sa-si autodepaseasca conditia dar s-au ridicat mai presus decat altii sanatosi, pune tu pe unu sanatos sa-si crape singur lemnele pt iarna sau sa faca o munca mai dificila, care necesita atentie. Sau sa faca o fapta buna fata de altul care desi arata intreg, poate fi macinat de boala pe dinauntru si inapt pt a se gospodari. De asta zic, totul, dar absolut totul, depinde de perspectiva din care privesti si da, pt a depasi momentul, trebuie intr-o anume masura sa te minti, sa te automotivezi si sa-ti legi sperantele de chestii in care poate nu ai crezut niciodata, cum ar fi ajutorul indubitabil al celor din jur, dragostea lor, ajutorul divin, ideea unei alte vieti, samd... Alternativa cealalta este asta expusa de tine: deznadejdea, dar ea ascunde o mare doza de orgoliu si narcisism. Motivata mai mult sau mai putin de realitate. In final, ca paranteza, ruda aia a mea a mai trait doar cateva luni. Fiind adult, i-au pus pampersi si l-au hranit cu lingurita. Insa eu nu am putut decat o singura data sa-l vizitez, in tot acest timp. N-am rezistat psihic, emotional. Maica-sa, batrana, nevasta-sa, au avut putere. Asta spune ceva si despre mine si despre ele si altii/altele ca ele, nu? Lectii, daca stii sa le accepti si le interpretezi cum trebuie.

Totusi, suntem pe forumul de medicina, deci problema ar trebui abordata pragmatic, rece, facand apel la stiinta, nu la sentimente.
Nu ar trebui sa fie vorba de filosofie aici, de religie.
A intrebat care sunt sansele de recuperare, iar informatiile existente spun ca nu prea sunt, din pacate.

Si din nou nu mi se pare corect sa-i zici "eutanasie" la opritul masinariilor. Nu este. Daca nu existau acele masini sa-l tina in viata, suport continuu din partea celor din jur, persoana respectiva ar fi decedat de mult. E mai de graba incetarea eforturilor de resuscitare, nu eutanasie. Din perspectiva mea vorbesc, nu stiu ce repercusiuni legale exista.