Locomotive, automotoare, trenuri de legendă sau interesante.

O locomotivă despre care am aflat din adolescență și care m-a fascinat este Big Boyul American. Nu sunt sigur, dar cea mai mare locomotivă cu aburi produsă vreodată. Avea nevoie de atât de mult cărbune încât alimentarea cazanelor se făcea cu ajutorul unui "șurub fără sfârșit" (șurubul lui Arhimede).
#4005 a fost ulterior adaptată cu păcură în loc de cărbune, dar în cazul ei experimentul a dat greș. Arderea de păcură nu producea cenușă. Cenușa aia se depunea prin diverse locuri și trebuia curățată, ceea ce necesita mentenanță desă.
Băiatul Mare a Unirii Pacificului a fost un model norocos de locomotivă. Din 25 produse, se mai păstrează 8 (inclusiv #4005): https://en.wikipedia...Pacific_Big_Boy
Să nu uităm că acești monștrii mecanici au fost proiectați cu ajutorul planșei de desenat, nu cu ajutorul computerului! Să vezi una din asta... ce mașină de lux mai visezi? Bine, o locomotivă din asta nu ar putea să ruleze pe șinele C.F.R.-ului pentru că ar depăși tonajul/osie






Fratele mai mic a lui Big Boy a fost Challangerul (și din astea se mai păstrează, deci și asta a fost o locomotivă băftoasă)
Challanger are 2 perechi de 3 osii pentru tracțiune, pe când Big Boy are 2 perechi de 4 osii pentru tracțiune






Zic că cele de mai sus au fost norocoase, pentru că din Hudsonurile New York Centralului nu se mai păstrează niciuna. Hudson (nu Huston) desemnează în S.U.A. o locomotivă tip 232.000 (Pacificul e o locomotivă tip 231.000, adică după roțile de tracțiune mai vine doar o pereche de roți, nu 2), sau tip 462 conform notație Anglo - Americane (noi folosim notația Franceză). În Europa locomotivele tip Hudson se numesc Baltic (ca fapt divers, s-au produs și locomotive tip Atlantic, adică 222.000).
Atât de fomiști au fost cei de la N.Y.C. încât nu au putut să păstreze nici măcar o locomotivă din asta  

Şi la final, o Pacific filmată în Franţa.
Locomotivele tip Pacific au fost cele mai rapide aburoase ale C.F.R.-ului. Dar erau de provenineţă Germană. Au fost 2 serii: ce scurtă, 23xy şi cea standard, 231.xyz. Din păcate din prima seria nu s-a păstrat niciuna, iar din a 2-a serie s-au păstrat doar 3. Cea care a remorcat ultimul tren internaţional al C.F.R.-ului tractat de o aburoasă (Rapidul Sofia - Bucureşti, Feb. 1972) a fost din păcate masacrată fără milă, în loc să aibă parte de un altar ce i s-ar fi cuvenit.
Cele mai rapide locomotive cu aburi produse în România au fost cele tip 142.000. Se mai păstrează vreo 3 parcă.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/rKRCJhLU7rs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Şi unele la scară (versiune Europa şi S.U.A.). Doamne adevărate, din metal, nu din plastic. Anii '50.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/sO2kFbQoy48?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/PW_yFyCRd1c?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/baL0FO18xxs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Avem si noi, Neagra de la Oravita. Alt articol. Daca intereseaza pe cineva va gasi informatii pe net. Recomand oricui traseul feroviar Oravita-Anina, cautati pe you tube, veti fi uimiti.

Din cauza curbelor cu rază mică, pe acolo circulă nişte vagoane care sunt mai scurte decât cele standard. Pe vremuri exista Oraviţa - Baziaş, dar după împărţirile teritoriale post W.W. 1 o parte din teritoriul pe care trecea calea ferată a rămas la Sârbi  

Edited by djl, 03 December 2017 - 04:32.

Oravita-Bazias, prietene. Traseul trecea prin actuala Serbie. Buzias e orasul cu apa minerala.

djl, on 03 decembrie 2017 - 04:28, said:

Am circulat cu acele vagoane ani de zile. Si locomotivele actuale sunt mai scurte decat cele normale. Am prins si vechile locomotive, cele cu aburi. Eram copil dar tin minte ca opreau in anumite statii ca sa alimenteze cu apa. Ce vremuri, dom'le.

Si acum sunt aceleasi vagoane cu banchete de lemn, ca acum 20 de ani, doar ca sunt vopsite recent. O excursie cu acel tren, credeti-ma, va va intoarce in timp cu cativa zeci de ani, dar merita fiecare secunda. Cautati pe youtube.

Edited by Bombalurina, 03 December 2017 - 04:53.

Fain traseul Oravița - Anina. L-am parcurs acu 2 ani, special am mers și cazat la Oravița.

In 1967-68 eram fochist de locomotiva, pe o "Malaxa", din seria 142.000. De la Timisoara la Tr. Severin, bagam pe foc 7 tone de carbune lignit, de cea mai buna calitate, si se mai foloseau si vreo 5 T de pacura. Locomotiva pe care am facut practica si pe care am fost repartizat prima data, era seria 131057, e si acuma in curtea Depoului din Timisoara, ca exponat. Cu aceea se faceau cursele locale cu care circulau navetistii. Desi aveam calificarea de "electrician locomotive Diesel Electrice", vazusem LDE doar la vizitele facute cu scoala la Resita, unde se fabricau motoarele si la Craiova, unde se  asamblau.
Tot la Craiova, am vazut, pentru prima data in viata mea, un porc, priponit cu lant de un tarus, intre blocuri.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7II_tSqBYcM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://povestidecalatorie.ro/wp-content/uploads/2014/03/Expozitia-de-trenulete-Sinaia-35.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ][ https://vilafrida.ro/wp-content/uploads/2015/01/trenulete-in-miniatura-sinaia-01.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

http://aplaord.ro/locomotiva230044/

Muzeul acela în aer liber l-am vizitat în 2007, la 10 ani după ce am dorit să-l vizitez, dar în 1997 nu a fost să ajung pe acolo  
În 1997 am trecut însă prin Sibiu, neştiind însă de locomotivele cu aburi din depou şi nici ceva despre troleibuzele ce circulau prin oraş  
Majoritatea locomotivelor cu aburi din România ardeau cărbune + păcură. Nu ştiu de ce asta. În alte ţări ardeau doar cărbune.
Pe vremuri exista linia ferată cu cremalieră Subectate - Bouţari. Pe nu ştiu ce porţiune din ea nu circulau decât trenuri de marfă (cel puţin aşa am observat în nişte mersuri vechi). Trenurile mergeau foarte încet pe acea linie, ce-i drept şi aburoasele erau de generaţie veche.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/pApIQwfZZjA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/dNzYGwhHqkE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Însă rapide au fost BR05-urile D.R.-ului interbelic (a mai existat DR-ul Est-German), mai bine spus D.R.G.-ului. Au atins şi viteze de 200 k.m./h. Doar 3 au fost produse. Dintre ele, doar 05001 se mai păstrează, celelalte fiind tăiate      Erau locomotive tip 242.000 (tip Nordic).

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/GLEnIJmI_0Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Însă Englezii le-au luat faţa cu locomotiva "Mallard". În speţă cu #4468 al L.N.E.R.-ului (London and North Eastern Railway). A fost cu vreo 2 k.m./h mai rapidă.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kQgl9SLpRD8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

JJackFLASH, on 03 decembrie 2017 - 10:22, said:

Nuuuuu, era pus la ingrasat pentru iarna. Asta se intampla prin martie ´63.
Iar cainii, se plimbau liberi bine-mersi printre blocuri. Nici macar nu stiau ca sunt "maidanezi", sau "comunitari" Toti le dadeau de mancare, nu muscau pe nimeni, se jucau cu oricine.

Edited by myshyk, 03 December 2017 - 11:32.

 depoul.JPG   187.93K   36 downloads
Aceasta e locomotiva la care am dat prima lopata de carbuni. Dupa care, au urmat alte locomotive, la care am dat probabil, zeci de mii de lopeti de carbuni

djl, on 03 decembrie 2017 - 04:19, said:

mi-au fermecat copilaria, le-am vazut doar la scara naturala, magnifice la lucru, mi-au marcat viata profesionala, din pacate cand am inceput sa lucrez la locomotive, cele cu aburi erau la end of the line, doar una seria 50000 mai facea servici de manevra in statia Arad, au fost reconditionate doua, una seria 230 si una seria 142, faceau trenuri turistice in anii '90

Nytro84, on 03 decembrie 2017 - 11:15, said:

mi-aduc aminte cand era la Arad, cu cealalta seria 142, cu alamurile lustruite, cred ca tot la Oradea este, din pacate neoperationale

Germanii au fost depăşiţi de Englezi la capitolul cea mai rapidă locomotivă cu aburi, dar aveau ei un automotor Diesel-Electric de mare viteză (pentru atunci): "Die Fliegende Hamburger/Hamburgheul Zburător". Putea atinge 160 k.m./h. Şi când te gândeşti că pe multe dintre căile ferate din România (linii principale) 120 k.m./h e un vis azi (acum 20 de ani nu era).
Însă dintre SVT-urile 137 nu Hamburghezul Zburător a fost cele mai rapid. A existat însă unul Diesel-Hidraulic (2 capete motoare şi un vagon intermediar) care putea atinge 215 k.m./h! Nu a fost însă folosit în serviciu regulat.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/jaShgQfjNTk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/0LdzkUvESro?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Aş vrea eu să deţin ceva în mărime naturală: un automotor Malaxa din seria 78-700. Amenajat pentru călătorie prin ţară.
Dar astea-s vise prea îndepărtate, aşa că îmi plac trenuleţele la scară. De mic. La fel şi cele în mărime naturală. Vagoane produse în anii '50-'60 mai găseşti la preţ decent, dar locomotive din alea      ... ce mi-ar plăcea o doamnă de metal (de fapt mai multe, şi pentru TT şi pentru toate cele sisteme de pe scara H0 - să vedem cine ştie care sunt). Locomotivele alea vechi sunt însă în general mai ieftine decât cele C.F.R. ... să vedeţi cu ce preţuri se dau.

Ce dă A.S.E.A. nouă? Licenţă pentru locomotive electrice! Şi pentru că în România e nevoie de forţă de tracţiune pe anumite segmente de linii, s-a ales o locomotivă cu 6 osii. Au fost folosite pe prima cale ferată a C.F.R.-ului cu ecartament standard care a fost electrificată: Predeal - Braşov, acolo fiind o secţie destul de grea (pante mari pentru calea ferată). Primul tren (de marfă) remorcat de o asemene locmotivă a fost tractat la 9 Decembrie 1965.
Primele locomotive au sosit direct din Suedia. Ulterior au fost asamblate la "Electroputere" Craiova, apoi au început să producă unele componente în România, după au ajuns integral (sau aproape integral) Româneşti. Se pare că cele cu mai multe componente (electrice, compresoare) străine erau cele mai bune.
În pozele de mai jos se vede prima din serie, 060-EA-001, precum şi 060-EA-009. Dacă admiraţi azi 060-EA-001-ule să ştiţi că de fapt e 009-le. 001 a fost distrusă în acel nefericit accident de la Apaţa (21 August 1990), pe când remorca "Orient Expresul" (nici nu trebuia să fie de servici în ziua aia, dar locomotiva principală avea o suspiciune de defecte şi au trimsi rezerva), accident cauzat de o serie de încălcare a regurilor.
Pozele 2 şi 3 au fost postate pe flickr de N. Stjerna.


 01-asea01.jpg   217.34K   15 downloads  060-EA-001 (1967) 6571523239_79fc85f9ab_o (1).jpg   245.74K   15 downloads  060-EA-009 (in Suedia, 1966) 09NOTV-master675.jpg   321.39K   17 downloads



După cum se vede în poze, iniţial locomotivele aveau pantograf simteric (romb). Dar cu ăla nu se puteau obţine viteze mai mari de 120 k.m./h, aşa că mai multe au fost modificate cu pantograf asimetric.
Prin modificarea angrenajelor de transimise se poate modifica viteza locomotivelor.
clasa 40 = maxim 120 k.m./h
clasa 41 = maxim 160 k.m./h
clasa 42 = maxim 200 k.m./h (din astea sunt doar vreo 2).
Mă refer la locomotive cu acţionare cu reostate. Că au modificat unele pe comandă tiristorizată.
De notat că a existat posibilitatea de comandă multiplă (adică mecanicul unei locomotive să poată comanda o altă locomotivă), dar sisetmul cu reostate nu a fost performant nici în Suedia, aşa că s-a renunţat. Unele locomotive au faruri în acele locaşuri (farurile mici de la nivelul roţilor).

Inpiraţia pt. aceste locomotive au fost locomotive Ma (mai există în serviciul activ) şi Rb-uirle (din astea nu se mai păstrează niciuna; ceva a fost luat şi de la Ra-uri, nişte locomotive electrice cu bot precum ce aduc a la cele diesel clasice din S.U.A.   ). Rb-urile erau pe 4 osii (Bo-Bo), precum Bobicele C.F.R.-ului (alea produse în Iugoslavia/Croaţia de către "Rade Končar" Zagreb (ha, eu am crezut că Končar provine de la ceva care înseamnă vehicul, dar a fost un partizan comunist din W.W. 2!).  De notat că cele ex-Iugoslave aveau o parte din echipamentul electric proiectat de firma Austriacă "Elin".
În Suedia reţeaua electrică feroviară funcţionează la 15 k.V. 16 2/3 Hz (50 Hz/3 = aproxiamtiv 16 şi 2/3 Hz).
De notat că firma Suedeză a fost aleasă în urma testelor de probă efectuate pe linia Predeal - Braşov.
Au mai fost aduse şi din alte ţări locomotive pt. probă. Iată una Est-Germană (R.D.G.-istă) la Braşov. Singura locomotivă electrică de-a lor care era pe 6 osii şi funcţiona la 50 Hz. (că ei tot 16 2/3 Hz au).
Şi una pe o linie de munte.

 24294301_1724041757627360_3538020858317255868_n Brasov.jpg   41.24K   18 downloads  24129539_1724041637627372_5922457648392495809_n.jpg   143.01K   15 downloads


Suedezii au făcut ulterior seria Rc. Locomotive tiristorizate. Şi de succes. Au făcut şi Americanii ceva după o Rc.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/_bnFLnxz2L0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Plus ceva clasic

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/s17lf4pudOQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by djl, 03 December 2017 - 14:45.

De forma aia erau şi "NOHAB"-urie. De inspiraţie Americană. Cu motor Diesel  American. Au fost aduse şi în Ungaria, dar din cauza Sovieticilor exportul a fost întrerupt. Au fost uitilizate în Ungaria, Danemarca, Norvegia.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/aiDA3YofNxY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gQ_7neOEcrM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kHIKtmZ6AjQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/E5hmWlKsygo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ij6M8XZ-meY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Când am zis doamne de metal m-am referit la locomotivuţele alea de metal de mai sus ... sau la aşa ceva (vezi mai jos)
Cineva a vândut o "Märklin" de metal (nu ştiu dacă 100% metalică) cu 100 Lei. Bine, imita una electrică, dar la banii ăia era duper preţ. Nici unele mai slabe nu le găseşti la preţul ăla. SK800-le e o imitaţie de BR06, numai că în realitate BR06 e o locomotivă tip 242, numai că aveau rază mică curbele şinelor curbe "Märklin" şi ca să o poată face să intre pe ele au făcut-o o 232. SK800 a fost produsă şi în perioada de dianinte de 1945   ... de aş pune mâna pe una din aia. 2 vagoane din metal am, dar sunt din anii '60.
În prima filmare aia care scoate fum tot din metal cred că e. Dar i-a făcut cineva o adaptare.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/-QUGVb0eUkw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/b0asJkQ2SE4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/JhaH3qo0tFY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


La H0 ai roţile mai late, motorul mai mare,  deci forţă de tracţiune mai bună. La TT mai greu... dar "Rokal", un defunct producător Vest-German de trenuleţe pe scara T.T. avea roţile un pic mai late la locomotive şi când puneai o doamnă de meta... is that H0 or TT? BR85 era un fel de 150.000 şi acolo era locomotivă pt. trenuri de marfă. Dar la scale model mai merge să te joci. Ce mi-aş dori şi vagonul de după locomotivă    - motivul aici: https://forum.softpe...al-vechi-cuete/

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/eJruJsVnsU0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/b8b41irR7nI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cand am deschis acest topic, mi-a inghetat calculatorul (i7, 16 gb ram si SSD)