Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Ce inseamna pentru voi absolutul?
#181
Posted 27 November 2017 - 09:28
Testosteron, on 26 noiembrie 2017 - 11:11, said:
Nu, decat ca toate cele descrise de tine sunt o forma sau alta de imaginatie, eul este in totalitatea sa alcatuit din imagini, sau descrieri in cuvinte ale unor imagini. Exista gandire care sa se exprime altfel decat prin cuvinte sau prin imagini? -Ca si capacitate insa, imaginatia e una, gandirea e altceva (la fel cum altceva sunt toate celelate capacitati enumerata in scrierea precedenta), desi imaginatia, pe langa alte capacitati psihice (cele enumerate), utilizeaza si gandirea in procesul sau creativ, fara ca ea sa fie strict gandire sau celelalte enumerate. -In plus, una este o imagine vizuala reala/efectiva (a parcului; de exemplu) si alta este imaginea (gandita, imaginea prin care se face analiza, imaginea problemei in cauza) situatiei (parcului aflat de izbesite; de exemplu). In prima situatie se utilizeaza imagini mental-vizuale care nu sunt gandire,…, plus gandirea si alte capacitati psihice. In a doua se utilizeaza strict gandire si alte capacitati (fara imagini vizuale). Tot asa, una este imaginea (sau filmul) vizual-mental imaginat/inchipuit a faptului ca "am bani multi si imi cumpar o insula" si alta e imaginea inchiputa strict gandit referitor la asta (fara a vizualiza mental). Quote Evident ca nu. Gandirea in proportie de 90%, probabil, este o capacitate care n-are absolut nimic de-a face cu egoul. Gandirea in cea mai mare parte este un instrument extrem de util al omului prin care se diferentiaza de animale si prin care isi poate crea o viata mai confortabila. Orice gandire care nu este conectata la imaginea de sine este o gandire ce nu se afla in sfera eului si in mod normal in felul acesta ar trebui utilizata gandirea in proportie de 100%. Spre exemplu, orice gandire care prin capacitatea sa de utilizare rationala a memoriei este folosita in folosul omului este gandire rationala si deci neconectata la eu. Exemplific aici gandirea tehnica, gandirea stiintifica, cunoasterea si folosirea unui limbaj, cunoasterea si utilizarea unor abilitati invatate cum ar fi condusul unei masini, practicarea unui sport etc etc sunt exemple de gandire obiectiva, rationala, ce nu au nimic de-a face cu eul. Doar acea fractiune a gandirii care constituie o imagine de sine si care are capacitatea de a corobora toate celelalte forme de gandire care pot fi conecatae cu imaginea de sine, doar acelea constituie forme de gandire ce alcatuiesc eul. Pot aminti aici orice credinta religioasa, care da speranta eului de a vietui inclusiv dupa moarte, nationalismul care da siguranta eului implementandu-i o mentalitate tribala de genul noi contra lor, , orice forma a gandirii care este de natura a creste (sau din contra a diminua) stima de sine de genul eu cel care am realizat asta sau ailalta (s-au eu care n-am realizat nimic), orice forma de ambitie, competitie si multe altele, toate acestea constituie forme ale gandirii ce constituie imaginea de sine, adica eul. Toate aceste forme de gandire sunt extrem de nocive pentru ca prin tendinta lor separatoare, iar eul este separatie prin insasi esenta lui, creaza conflict, insecuritate si contribuie la generarea unor mentalitati colective extrem de periculoase alimentand atat la nivel de eu individual cat si la nivel macro de eu interindividual stari conflictuale, razboaie si o vesnica lupta genratoare a unor stari de fapt extrem de nefaste pentru omenire. Si cum numesti pe omul care e labil din lipsa stimei de sine si care din acest motiv se considera o “carpa” si ce e potrivit sa faca el; daca nu sa isi creasca stima de sine, ce sa isi faca el, lui? Cum exprimi tu asta, "cevaul" ce e potrivit sa faca el cu el pentru a nu se mai simti o carpa? Dar referitor la cel ce din prea multa stima de sine e infatuat, arogant, vanitos,…? El ce sa isi faca daca nu sa isi diminueze stima de sine (cum numesti ceea ce e potrivit sa isi faca)? Quote O, dar asta este extrem de simplu. Uite cunosc un caz concret. Un profesor universitar care prin copy/paste a publicat cam la vreo duzina de carti la viata lui, carti pe care evident nimeni nu le deschidea vreodata, dar pe care el le folosea pentru elevarea propriei imagini atat in proprii ochi, dar si in ochii comunitatii, pt ca nu-i asa, cu cat mai multe carti cu atat mai mare prestigiul. Aceste carti publicate, si nu doar ele, au fost un prilej de gonflare a imaginii de sine a respectivului profesor. Acum imagineaza-ti ca cineva, i-ar fi spus respectivului adevarul verde in fata si fara ascunzisuri cum ca acele carti sunt in totalitatea lor doar un copy paste ordinar, si ca singura lor utilitate practica a fost aceea ca omul nostru sa-si creasca imaginea de sine, imagine generatoare de confort si siguranta de sine evident si pe de alta parte i-au permis sa acceada intr-o ierarhie sociala ce altfel i-ar fi fost inaccesibila. Ia imagineaza-ti cam ce reactie ar fi avut stimabilul profesor daca cineva i-ar fi spus-o verde in fata? Acesta este doar un exemplu de gonflare a imaginii de sine si un exemplu de infigere a unui ac in acea imagine gonflata. Intrucat prin decizii si actiuni bazate pe gandire si alte capacitati, si-a format o imagine falsa de sine (in acesta privinta), o identitate cu care se identifica, una ce ii oferea satisfactia orgolioasa a propriei laude de sine cat si a laudei altora “eu sunt eruditul” (sa numim astfel aceasta identitate), totodata intrucat si-a creat identitati false ca obiect al veneratiei sale si a altora (lucrarile in cauza considerandu-le ceva de dorit, ceva necesar lui, ceva care il multumesc), a ajuns in separatia "egoului". Esti de acord? Edited by altnume, 27 November 2017 - 09:37. |
#182
Posted 27 November 2017 - 09:44
Testosteron, on 26 noiembrie 2017 - 11:21, said:
Ai afirmat ca eul exista pt ca este beneficiarul unei realitati pe care o foloseste din plin. Bun, atunci se naste intrebarea cine a comandat acea realitate? Uite sa luam cazul meu, beneficiez intr-adevar de o realitate, dar in care am fost asezat cam cu de-a sila. N-am fost intrebat nici la nasterea mea, nici mai apoi daca doresc sa fiu beneficiarul realitatilor prin care am trecut, pur si simplu am fost fortat in acele realitati, ca sa nu zic de-a dreptul violat sa le accept si atunci se naste intrebarea evidenta cum poate fi vorba de un eu cand acest eu este dus ca boul in jug prin toate realitatile pe care le are de traversat? Eul acesta este precum un actor intr-o piesa de teatru care uita la un moment dat ca el este doar un simplu actor si ca joaca intr-o piesa si se confunda cu rolul exclamand : "Eu sunt aceasta"., dar asta nu-i decat o forma de schiozofrenie a-ti imagina ca tu esti rolul uitand ca tu de fapt esti un simplu actor. Si daca actorul nu-i rolul atunci se pune pe buna dreptate intrebarea cine-i el in esenta? Nu e clar la ce anume te referi, dar incerc sa leg dialogul. Cine e "el" in esenta? |
#183
Posted 27 November 2017 - 14:23
altnume, on 27 noiembrie 2017 - 09:28, said:
Tu zici: “sa nu cresti sau sa nu diminuezi stima de sine”, dar ce, exista undeva un etalon al ei valabil pentru toti desi fiecare e altceva? Si cum numesti pe omul care e labil din lipsa stimei de sine si care din acest motiv se considera o “carpa” si ce e potrivit sa faca el; daca nu sa isi creasca stima de sine, ce sa isi faca el, lui? Cum exprimi tu asta, "cevaul" ce e potrivit sa faca el cu el pentru a nu se mai simti o carpa? Dar referitor la cel ce din prea multa stima de sine e infatuat, arogant, vanitos,…? El ce sa isi faca daca nu sa isi diminueze stima de sine (cum numesti ceea ce e potrivit sa isi faca)? altnume, on 27 noiembrie 2017 - 09:28, said:
Cu alte cuvine si sumar prezentat, Intrucat prin decizii si actiuni bazate pe gandire si alte capacitati, si-a format o imagine falsa de sine (in acesta privinta), o identitate cu care se identifica, una ce ii oferea satisfactia orgolioasa a propriei laude de sine cat si a laudei altora “eu sunt eruditul” (sa numim astfel aceasta identitate), totodata intrucat si-a creat identitati false ca obiect al veneratiei sale si a altora (lucrarile in cauza considerandu-le ceva de dorit, ceva necesar lui, ceva care il multumesc), a ajuns in separatia "egoului". Esti de acord? altnume, on 27 noiembrie 2017 - 09:44, said:
Sincer nu imi pare cunoscuta exprimara pe care mi-o atribui. Nu e clar la ce anume te referi, dar incerc sa leg dialogul. Cine e "el" in esenta? Ia uita-te ce ai spus aici: https://forum.softpe.../page__st__1098 Citez: Aha! Deci tu nu beneficiezi de realitate! Atunci cum dracu de apare acest text ca din partea ta? Nu vezi nimic, nu simti nimic,...???!!! E o chestie elementara, ai teoretizat-o de ai uitat ca beneficiezi de realitate, dar si "a uita", e un aspect de realitate de care benficiezi. Edited by Testosteron, 27 November 2017 - 14:25. |
#184
Posted 28 November 2017 - 08:19
"Eu stiu ca tu sustii multe dintre cele pe care si eu le sustin, dar tu nu stii asta." - din creatia cognitiva a popoarelor
1 - Hai sa o lasam pe asta cu stima de sine intrucat o ai la evlavie ad litteram la fel ca pe aia cu "egoul" si nu poti pe sarite, trebuie la rand. Sa abordam altfel. De exemplu, fumatul, este o consecinta a existentei "egolui" prin fateta/componenta acestuia, anume identitatea de fumator. Identitatea de fumator (impreuna cu intregul esafodaj aferent) pe care omul si-a creat-o/structurat-o/construit-o si integrat-o si cu care a ajuns a se identifica (confunda), face parte din "ego", e ceva inutil si distructiv (el are utilitatea lui numai in cadrul referentialului artificial impus prin adoptarea identitatii de fumator). Ba mai mult, identitatea de nefumator e un construct si mai superfluu; astfel, deoarce unii s-au viciat si se numesc pe ei fumatori identificandu-se cu acesta identitate de tip "ego", au ajuns sa ii numesca pe cei care nu fumeaza nefumatori, desi acestia din urma nu au facut nimic ca sa "merite" acest atribut, aceasta identitate falsa, ei au ramas asa cum sunt de la natura, adica inocenti in privinta identitatii de fumator, a identitatiilor de obiect al dorintei/poftirii (tigara) si celor ritualice si de obicei. Esti de acord cu asta? Un exemplu diferit, este preocuparea fata de propria siguranta. Omul isi dezvolta treptat, sau ar fi normal sa faca asta, preocuparea fata de siguranta proprie, fie in privinta laturii fizice (ca sa nu fie ranit, accidentat,..), fie a celei psihice (de exemplu sa nu devina dependent emotional, sentimental,...fata de...alcool, mancare, idei, emotii, functii, activitati etc). Cu asta esti de acord? 2 - Omule! Uf! Ok. am fost de acord sa pun intre ghilimele "eul/egoul" si astfel sa ii dau definitia la care te raportezi tu, definitie in totala contradictie cu cea stiintifica, no problem. Dar acuma, intelege si tu ca existenta unui for interior uman e o realitate fara de care omul e un morman de carne exact ca un cobai fara creier functional. Deci, aruncam "egoul", dar manageriatul carnii/corpului si psihicului conform pretentiilor pe care le sustii, cine/ce anumle le face? Nu pote mai corpul sa nu fie manageriat de un for launtric, chiar daca acela/forul e de natura materiala. Deci, cum il numesti, deoarece tocmai ai aruncat "egoul" la gunoi? 3 - Testosteron, on 27 noiembrie 2017 - 14:23, said: Testosteron, on 26 noiembrie 2017 - 11:21, said:
Ia uita-te ce ai spus aici: https://forum.softpe.../page__st__1098 Citez: Aha! Deci tu nu beneficiezi de realitate! Atunci cum dracu de apare acest text ca din partea ta? Nu vezi nimic, nu simti nimic,...???!!! E o chestie elementara, ai teoretizat-o de ai uitat ca beneficiezi de realitate, dar si "a uita", e un aspect de realitate de care benficiezi. Ai dat de fapt o interpretare a ta in privinta spuselor mele si tu te miri ca nu am recunoscut cuvintele? Compara si tu spusele mele referindu-ma la tine ca urmarea a celor pe care acolo le-ai sustinut: " Aha! Deci tu nu beneficiezi de realitate! Atunci cum dracu de apare acest text ca din partea ta? Nu vezi nimic, nu simti nimic,..", cu ceea ce mi -ai cerut sa recunosc: "eul exista pt, ca este beneficiarul unei realitati pe care o foloseste din plin". Ti se pare ca sunt acelasi cuvinte? Ti se pare ca eu, asa tam nisam avem cum sa recunosc in ele a fi spusele mele (ba si unele de acum 3 saptamani, dupa cum constat acuma cand ai indicat sursa)? Deci, revenind la o discutie constructiva, raspunde la intrebarea de la punctul 2, e valabila si aici. Edited by altnume, 28 November 2017 - 08:39. |
#185
Posted 28 November 2017 - 12:42
altnume, on 28 noiembrie 2017 - 08:19, said:
Deci, aruncam "egoul", dar manageriatul carnii/corpului si psihicului conform pretentiilor pe care le sustii, cine/ce anumle le face? Nu pote mai corpul sa nu fie manageriat de un for launtric, chiar daca acela/forul e de natura materiala. Deci, cum il numesti, deoarece tocmai ai aruncat "egoul" la gunoi? altnume, on 28 noiembrie 2017 - 08:19, said:
Un exemplu diferit, este preocuparea fata de propria siguranta. Omul isi dezvolta treptat, sau ar fi normal sa faca asta, preocuparea fata de siguranta proprie, fie in privinta laturii fizice (ca sa nu fie ranit, accidentat,..), fie a celei psihice (de exemplu sa nu devina dependent emotional, sentimental,...fata de...alcool, mancare, idei, emotii, functii, activitati etc). Cu asta esti de acord? altnume, on 28 noiembrie 2017 - 08:19, said:
"Eu stiu ca tu sustii multe dintre cele pe care si eu le sustin, dar tu nu stii asta." - din creatia cognitiva a popoarelor De exemplu, fumatul, este o consecinta a existentei "egolui" prin fateta/componenta acestuia, anume identitatea de fumator. Identitatea de fumator (impreuna cu intregul esafodaj aferent) pe care omul si-a creat-o/structurat-o/construit-o si integrat-o si cu care a ajuns a se identifica (confunda), face parte din "ego", e ceva inutil si distructiv (el are utilitatea lui numai in cadrul referentialului artificial impus prin adoptarea identitatii de fumator). Ba mai mult, identitatea de nefumator e un construct si mai superfluu; astfel, deoarce unii s-au viciat si se numesc pe ei fumatori identificandu-se cu acesta identitate de tip "ego", au ajuns sa ii numesca pe cei care nu fumeaza nefumatori, desi acestia din urma nu au facut nimic ca sa "merite" acest atribut, aceasta identitate falsa, ei au ramas asa cum sunt de la natura, adica inocenti in privinta identitatii de fumator, a identitatiilor de obiect al dorintei/poftirii (tigara) si celor ritualice si de obicei. Esti de acord cu asta? Edited by Testosteron, 28 November 2017 - 12:38. |
#186
Posted 28 November 2017 - 20:23
Testosteron, on 28 noiembrie 2017 - 12:42, said:
In absenta eului manageriatul corpului se face prin sintagma "Seing is doing", ceea ce este vazut aceea este facut, iar pentru asta n-ai nevoie decat de evenimente exterioare care "fac" si de organe de perceptie care "vad". In aceasta situatie la ce bun acel centru denumit "eu" cata vreme exista niste mesaje clare din exterior care odata vazute/percepute conduc la raspunsuri? La ce bun sa mai spun ca "eu " am dat acele raspunsuri si sa mai si agat in acea craca a eului o sumedenie intreaga de amintiri, proprietati, tendinte etc? Exista niste stimuli, exista niste raspunsuri in toata afacerea asta nici un eu nu-i de gasit. Pentru ca atunci cand agati in craca eului o serie de proprietati realizezi un proces de autohipnoza care va conduce la raspunsuri ulterioare inadecvate provocarilor din mediu, pentru ca mintea in loc sa fie libera sa observe va fi intr-o stare de autohipnoza scazandu-i net capacitatea unor raspunsuri potrivite. Lasa-l dracu de "eu", ti-am zis ca am renuntat la el, il accept in definirea ta; cat de atasat de precognitii esti? Te tot intreb, Cine e managerul corpului prin sintagma "Seing is doing", cine vede, cine aude, cine simte, cine decide, cine gandeste, cine doreste, cine se intreaba, cine e atent, cine nu e atent, cine scrie, raspunde, observa,...? E omul sau cum numesti tu pe cel ce face toate astea si multe altele? Tu, asta de vietuiesti fara eu, cum iti spui? Quote Nu exista siguranta cata vreme exista preocupare fata de propria siguranta. In basca-l doar pe mediul exterior de faptul ca ai tu o preocupare fata de propria siguranta. Deci cata vreme cauti siguranta te afli in cea mai deplina nesiguranta. Doar in nesiguranta vei gasi cea mai deplina siguranta. Cand vei intelege si vei accepta ca nimic nu-i sigur si ca in zadar cauti siguranta abia atunci vei avea siguranta, pentru ca va fi o siguranta in nesiguranta. Mai, tu stai la semafor? De ce? Daca vezi un incendiu, treci prin foc? De ce nu treci? Cand te duci la femei, va protejati? De ce? Daca apa stii ca e contaminata o bei? Daca ar fi sa culegi ciuperci te-ai asigura ca stii ce fel de ciuperci sunt comestibile? De ce? La fel e si cu atasamente, numai un tampit se arunca in atasamente odata ce si-a dat seama de potentialul pericol ce il reprezinta afectiunea atasarii (mai ales in procentaje ce ating compulsiunea). Sa mai continui mult ca sa intelegi si tu cum e cu siguranta? Quote Identitatea de fumator/nefumator sunt doar alte imagini agatate pe craca eului, ca oricare alte imagini, la fel ca imaginea de roman, la fel ca imaginea de ortodox, la fel ca imaginea de inginer, doctor, destept, prost, timid, curajos, etc tec, toate astea sunt doar imagini cu care eul se autohipnotizeaza urmand ca dupa aceea omul nostru in loc sa actioneze in libertate sa actioneze de la nivelul acelor imagini autoinduse. Edited by altnume, 28 November 2017 - 20:45. |
#187
Posted 29 November 2017 - 10:05
altnume, on 28 noiembrie 2017 - 20:23, said:
Cine e managerul corpului prin sintagma "Seing is doing", cine vede, cine aude, cine simte, cine decide, cine gandeste, cine doreste, cine se intreaba, cine e atent, cine nu e atent, cine scrie, raspunde, observa,...? altnume, on 28 noiembrie 2017 - 20:23, said:
Mai omule, tu citesti vreodata ce scriu sau raspunzi numai ideilor preconcepute din capul tau? Mai, tu stai la semafor? De ce? Daca vezi un incendiu, treci prin foc? De ce nu treci? Cand te duci la femei, va protejati? De ce? Daca apa stii ca e contaminata o bei? Daca ar fi sa culegi ciuperci te-ai asigura ca stii ce fel de ciuperci sunt comestibile? De ce? altnume, on 28 noiembrie 2017 - 20:23, said:
Sa mai continui mult ca sa intelegi si tu cum e cu siguranta? Faptul de a sta la semafor, de a te feri de incendiu sau de a te proteja cand faci sex NU TIN DE EU. Sunt exact ceea ce spuneam eu ca este Seing is doing. Vezi ca acolo este un incendiu deci nu te bagi, vezi ca trebuie stat la semafor pt ca trec masini in viteza deci nu te bagi sau oricum stii asta pentru ca ai invatat, dar ai invatat dintr-o componenta a gandirii pur tehnica nu este eul implicat in asta. Ah, ca gandirea vine pe urma si te informeaza spunand "Eu am stat la semafor", "Eu m-am ferit de incendiu", "Eu mi-am pus prezervativ", asta este un fals grosolan, este o incercare a acelei structuri de gandire denumita eu de a acapara absolut toate actiunile prin care trece fiinta si este rezultatul unor puternice conditionari. Faptul este ca exista un corp dotat cu senzori pentru protectie, senzorii isi fac datoria si gata . altnume, on 28 noiembrie 2017 - 20:23, said:
Asta da. Edited by Testosteron, 29 November 2017 - 10:28. |
#190
Posted 25 December 2017 - 08:32
christinne69, on 17 noiembrie 2017 - 10:38, said:
Un adevar absolut este ca existi, in caz contrar n-ai mai avea tot felul de nedumeriri. Niciun om sanatos la cap nu a contestat pana acum existenta, iar daca o face, insasi faptul ca cineva/ceva contesta atesta existenta. Asta e clar un adevar absolut. Si daca este unul, iti mai gasesc cateva. Dar asta e suficient. Exista teorii care afirma ca existenta e iluzorie. Teorii vechi de mii de ani dar si moderne. Absolut nu poate fi decat ceva ce este necontingent. Unii afirma ca necontingenta este doar realitatea fundamentala a universului. Altii ca mai exista un prag peste aceasta: Dumnezeu. |
|
#191
Posted 12 August 2018 - 01:14
Imi pare rau sa reinviu acest topic dar trebuie sa spun că mi se pare trist că mulți dintre voi ați ajuns la vârstele pe care le aveți fara sa aveți experiența a ceva absolut, ceva de necontestat, imuabil.
Și că sa fiu on topic as vrea sa spun că câteodată, după ce am terminat tot ce aveam de făcut pe ziua respectiva, nu mai am nici un gând, nu mai vreau nimic, mă pun la somn și mă trezesc după câteva ore în prezența a ceva "absolut" . ceva real și de necontestat ceva imens. poate suntem prea prinși în jocul vieții și nu avem destule zile in care sa fie totul în regula, sa nu îți mai dorești nimic, sa nu ai griji și să nu îți creezi probleme noi. de ce mereu căutăm câte ceva? de ce nu putem macar într-o seară de sâmbătă sa lăsăm totul balta și să ne punem la somn fara grija zilei de mâine? nu se pare că există momente de deplină mulțumire, că și când ai terminat de făcut ceva dificil și nu îți mai trebuie nici berea de după și în momentele alea e posibil că ceva absolut sa te viziteze. doar că nu poți să cauți starea asta. nu poți să o induci. mi se pare că necesită o anumită sinceritate, o anumită lipsa de egoism... sau o boala psihică rara... |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users