Originea românilor - partea IV, Istoria României, românilor: anii 500-1200

Păi, cum să vină de la cuvint latinesc din moment ce acolo in evul mediu nu vorbea cineva latineşte ci româneşte, care atunci se numea vlăheşte?
Nu aţi făcut voi in Italia prin sec 7,8,9,10 etc denumiri pe bază de cuvinte latineşti. Cum să facem noi aşa ceva?

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 19:20, said:

aha.
am gasit pe undeva un cuvant interesant, "gradino"/"gradine" italian, din ce radacina isi trage radacina.
vad ca e si un verb asemanator, "gradina"/"gradinare".
ce inseamna.

Editat de leogoto, 28 noiembrie 2017 - 20:02.

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:01, said:

Probabil ai vrut sa scrii "grandinare", adica "a grindina".
Referitor la "gradino", el inseamna "treapta".

ionelmironescu, on 28 noiembrie 2017 - 19:54, said:

N-am vazut nicio mentionare documentara a unei expresii gen "vlaheste", pe cand in limbajul curent se zice "a vorbi romaneste".

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:07, said:

"gradinare".
 Screenshot_2.png   5,31K   3 download-uri
iar gradina, de la ce radacina provine.

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:14, said:

Este prima data cand il vad scris si nu prea se foloseste, ma rog.
In ceea ce priveste termenul "gradina", pe care il tot vad pentru prima data, se pare ca-si trage originea din lat. "gradum".


gradina
[gra-dì-na] n.f.

m
pl. -e
scalpello con due o più tacche per scolpire il marmo
Etimologia: ← deriv. di grado 1.

http://www.garzantil...erca/?q=grado 1

Vasazica o dalta cu doua crestaturi folosit pentru a sculpta marmura.

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:17, said:

sunt convins ca l-ai vazut de multe ori.
in romana spre exemplu.
unde se zice ca provine din ceva slavona.

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:17, said:

aha. deci de fapt toponimele alea cu "-grad" de fapt provin din latina.
sau poate nu provin din latina, provin din ceva asemanator cu latina.
 Screenshot_3.png   61,58K   13 download-uri
"A. In milit. and gladiator's lang., station, position, ground taken by a combatant"
"B. That on which one steps, a step or round of a ladder, a stair."
"b. Transf., of things that rise by steps."
"(β). In econom. lang., a spit or such a depth of earth as can be dug at once with the spade"

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:27, said:

Incepi sa delirezi in stil tipic dacopat. Grad in limbile slave inseamna oras, ca de aia li se spune Petrograd, Balgrad etc.
Cu toate astea stau si ma intreb: ce legatura au propozitiile pe care mi le adresezi cu nesat cu subiectul discutat?

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:32, said:

dar, tocmai ti-am aratat ca Grad inseamna exact "locul ocupat de razboinici", "locul pazit", "locul pe inaltime".
pe latina.
oare latina vine din slava, sau invers, sau cum anume.

Editat de leogoto, 28 noiembrie 2017 - 20:35.

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:33, said:

Zau? Gradum in latina inseamna "grad". Unde ai vazut tu de un loc ocupat de razboinici?

https://www.dizionar...lemma=GRADUS100

Editat de marcuzzzo, 28 noiembrie 2017 - 20:36.

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:01, said:

rădăcina este GRAD şi este de origine vlahă, A intrat şi in limba bulgară şi din ea la alţi slavi, de ex la ruşi.
Din rădăcina asta s-au mai format gard, a îngrădi, grădină,gorod, gorodişte din care a derivat la noi orăştie şi oraş.
Un alt cuvint este GARDE, din Franţa, din care a deribat GARDEROB, adică dulap de haine.

Editat de ionelmironescu, 28 noiembrie 2017 - 20:39.

ionelmironescu, on 28 noiembrie 2017 - 20:36, said:

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:07, said:

Poate nici nu o să o vezi. Le pute oamenilor mai ales intelectualilor cuvintul VLAH şi derivatele.
Ştiu că in italiană GRĂDINĂ se spune GIARDINO. În germană este GARTEN.

Am corectat; DULAP.

ionelmironescu, on 28 noiembrie 2017 - 20:38, said:

Nu doar intelectualilor, ci si poporului nu-i prea convine.
La drept vorbind nu am auzit pe nicaieri cuvantul "vlaheste".

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:33, said:

Ăla ştiu că vine din Pen Balcanică, nu din latină.

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:40, said:

Nici eu nu l-am auzit, dar ştiu bine că aşa se formează cuvintul.
Ţara în care eu m-am născut s-a numit Valahia, deci locuitorii s enzmeau vlahi. Ei vorbeau...vlăheşte.
Romînii din Ucraina nu spun nici acum că ei sînt romîni ci vlahi.

ionelmironescu, on 28 noiembrie 2017 - 20:40, said:

Ala se joaca cu cuvintele de-a valma si crede c-a descoperit cine stie ce.
Ca e simplu sa cazi in capcana si sa crezi la unele simple apropieri fonetice derivand din aceeasi radacina.
Daca i-as spune lu'Leogoto ca-n italiana "curatenii" se zice "pulizie", el ar crede ca vine de la genitivul romanesc al barbatiei.

Editat de marcuzzzo, 28 noiembrie 2017 - 20:44.

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:35, said:

intr-o carte mai groasa decat brosurica ta.
 5892987560.jpg   88,42K   8 download-uri
http://www.perseus.t...59:entry=gradus

are si referinte pentru fiecare sens mai sus mentionat.
arhaice. Nepos, Columella, Ovidius, Cicero. oameni culti.
In milit. and gladiator's lang., station, position, ground taken by a combatant:
“obnisos vos (velim) stabili gradu impetum hostium excipere,” Liv. 6, 12, 8;
cf. Tac. H. 2, 35: “de gradu libero ac stabili conari,”
Liv. 34, 39, 3: “in suo quisque gradu obnixi, urgentes scutis, sine respiratione ac respectu pugnabant,” id. 8, 38, 11: “inque gradu stetimus, certi non cedere",
Ov. M. 9, 43: “hostes gradu demoti”

Editat de leogoto, 28 noiembrie 2017 - 20:51.

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:14, said:

lasă-l, domnule, in pace, că e prea slab. Nu reuşeşti nici cu Yermom, Fane, Infinity.

marcuzzzo, on 28 noiembrie 2017 - 20:43, said:

Nu cred că ar spune asta.

leogoto, on 28 noiembrie 2017 - 20:46, said:

Ei, si? Asta inseamna ca vine de la daci?
Apropo, pe Ovidius il ei doar cand iti convine, or cand spune de daci ca erau niste prosti si ca nu intelegeau latineste nu mai este bun.

ionelmironescu, on 28 noiembrie 2017 - 20:48, said:

Uite dom'le cum sta treaba: dacopatia este o boala destul de nociva si virulenta.
Noi discutam aici despre cu totul altceva si dacopatu' sare ca un apucat insiruind niste apropieri fonetice mirabolante, mititice, care il determina sa creada c-a gasit piatra filosofala!
Pe astia nici nu tre' sa-i asculti, ci doar sa-i compatimesti, eventual sa-i faci o mangaiere pe crestet.