Exfoliere fier

Temperatura si flacara directa asupra materialului grabeste oxidarea. Cauta un pic pe google ce este oxidarea si ai gasesti raspunsurile pe care le vrei. Ca sa previi oxidarea, trebuie sa aplici un strat proctector de ulei, vopsea sau email. Dar toate astea, datorita caldurii degajate de foc, sunt inutile, cred ca iti dai seama de ce.

Edited by dany07rap, 18 January 2017 - 15:04.

 dany07rap, on 18 ianuarie 2017 - 14:46, said:

Poate linistit sa faca unul tot din fier. Daca asta l-a tinut 30 de ani, o sa il tina si urmatorul tot atata. Decat daca vrea sa il lase mostenire la stranepoti.

 parintele, on 18 ianuarie 2017 - 14:56, said:

Cel mai precis raspuns. Am dat search Google http://substech.com/...tion_of_metals. Stima si respect.

 dany07rap, on 18 ianuarie 2017 - 15:00, said:

Corect.

Am avut un caz,la serviciu,cand peretii din otel de 8mm grosime,ai unui rezervor se...exfoliau.Adica exact ce spune initiatorul.S-a dovedit a fi din cauza laminarii defectuase a intregului lot de tabla.De mentionat ca rezervoarele in cauza aveau o capacitate de250 metrii cubi.
Deci,exista si posibilitatea asta,coroborata cu temperatura ridicata ...

Laminarea nu prea are cum sa fie defectuoasa, laminarea inseamna intinderea in foi a unei bare de metal prin trecerea  printre niste role similar cu procesul ala prin care faci paste cu aparatul manual...
Foaia se exfoliaza din cauza compozitiei, impuritatilor samd...si nu a laminarii in sine.
Oricum, in acest caz nu are nicio treaba, our si simplu se "arde tabla"...

Cautati pe net orice video despre forjare(forging ...ceva, orice) si ceti observa avolo cum la syprafata metalului inrosit pe masura ce trece timpul apare o zgura sub forma de "fulgi"....e fix acelasi drac doar ca acolo temperatura e mult mai mare si procesul mult mai puternic.

In exemplul dat,[foitele] care se exfoliau aveau dimensiuni de 20-30 sau 30-60 cm ,iar grosimea acestora ajungea chiar si la 2-3mm.Si asta in situatia in care aceste foite nu erau alcatuite din zgura,rugina,ci din metal curat.Bineinteles ca totul a debutat cu o coroziune la interior,in urma careia se desprindeau placi de rugina,casante si mai apoi au aparut aceste [foite].

 gcom61, on 18 ianuarie 2017 - 15:34, said:

E posibil ca placile sa fi fost facute din foi suprapuse care nu au fost suficient de bine sudate/forjate intre ele.
Probabil ca temperatura nu a fost suficient de mare sau/si forjarea suficient de intensa pt a se realiza sudarea si fuzionarea intre foi.

In general placile nu se fabrica din foi mai subtiri, dar poate doar asta au avut la indemana...

Legat de oxidare, denumirea de inox este doar un brand sau o conventie.
Denumirea corecta este stainless sau mai greu oxidabil.
Less inseamna mai putin, nu deloc.

Otelul stainless contine in primul rand minim 12,5% crom.
Rar poate avea si mai putin crom, de ex 10%-11, dar asta daca se compenseaza cu nichel, vanadiu, titan, etc.
Exista foarte multe feluri de stainless cu performante diverse si f diferite intre ele, atat la rezistenta la rupere cat si la rezistenta chimica la oxidare si corodare, la temperatura, umiditate, acizi, clor, etc.
In f. de cerinte si buget se poate alege un grad de stainless satisfacator.
Stainlessul oxideaza chiar si mergand cu el pe malul marii, pe faleza sau creasta marina, doar de la umiditate si mediul alcalin (marea si oceanul sunt sarate si sunt ioni de clor in atmosfera de la clorura de sodiu - sare.
Face niste brobonele, picatele orange destul de usor.
Dar in f. de standardul otelului brobonelele pot fi mici, supeficiale, tolerabile.
Si se pot curata, iar suprafata se protejeaza cu ulei, vaselina, white spirit, seu de oaie, etc...

Pt rezistenta suplimentara la oxidare in foc si umiditate este ineficienta acoperirea cu ulei sau vaselina pt ca acestea ard repede.
Daca flacara e moderata se poate emaila sau smaltuii - tratamente uzuale la unele cratite - dar e uzual la cele din fier/fonta, si mai rar la cele din stainless.

Edited by loock, 18 January 2017 - 16:08.

Este posibil ca la turnare sa fi avut impuritati iar la laminare din puncte s-au facut lamele.

Edited by arg, 18 January 2017 - 15:58.

Tabla nu se lamineaza ca in laminarea multistrat, chiar daca termenul folosit e acelasi el are 2 sensuri diferite.
Laminarea multistrat e una si laminarea pt intindere e altceva, tabla se lamineaza dar din mobobloc si nu are loc nicio lipire, fuziune samd...pur si simplu bara se lamineaza succesiv intre tamburi pt a se intinde si nimic altxeva.
Daca ulterior are loc o separare pe straturi sau fulgi de diverse dimensiuni  acest fenomen se produce din cauza omogenitatii proaste a materialului si/sau a prezentei in exces a impuritatilor.

Ulterior, sub actiunea chimica sau mecanica, unele straturi se degradeaza mai rapid decat altele, oxidarea fiind unul din modurile in care se intampla acest lucru.

Ideea e ca nu laminarea a fost proasta ci materialul a fost prost, neomogen.

 gcom61, on 18 ianuarie 2017 - 15:19, said:

Hai sa-ti spun eu din ce cauza: exclus laminarea clasica ''prin role'' ; laminarea (impropriu spus) prin ''foietaj'', un fel de forjare asta e cauza. Numai ca trebuie facuta ca sabiile japoneze, katana, de mii de ori  forjate cand pe-o parte cand pe alta; au trecut doar de vreo 2-3 ori ca sa economiseasca energie si basta. Cineva a mai mentionat asta.

Edited by leonardusius, 18 January 2017 - 16:13.

 leonardusius, on 18 ianuarie 2017 - 16:11, said:

este teava, laminarea s-a facut prin role nu prin impaturire, te uiti prea mult la filme cu sabi de samurai.....(originale)

 arg, on 18 ianuarie 2017 - 15:56, said:

Exclus.

 arg, on 18 ianuarie 2017 - 16:15, said:

Nu conteaza; teava apare la urma, prima data trebuie materialul de baza. de aia exista teava sudata, trasa, etc....

teva trasa nu este facuta prin prodeul de impaturire.............
din blocul turnat se ajunge la dimensiunile pentru masina care face teava tot prin roluiere.

ia pune niste poze si ne lamurim...........

Edited by arg, 18 January 2017 - 16:19.

Quote

Nu se face tabla prin forjare, ce cade la prelucrare ae baga la topit, oricum daca au laminor au si topitorie, in laminare intra lingoul incins si se trage dupa nevoie, succesiv pana la forma dorita...o linie de laminare poate avea zeci/sute de m....
Cine sta sa incalzeasca cioburi si sa le audeze prin forjare intr-o otelarie? Si de xe ar face treaba asta, sa se scarpine crucis si sa obtina un produs aproape sigur neconform?


Cat despre inox...n-o fi el chiar neoxidabil dar in romaneste e inox, stainless ii zic englezii si amoricanii pt ca n-au gasit alta rima...atata vreme cat nici termenul lor nu e 100% corect pt ca totusi se "pateaza" hai sa ii zicem iox ca suntem romani.

 parintele, on 18 ianuarie 2017 - 16:07, said:

Si asta e posibil, dar niciodata cum a descris respectivul, in bucati de 60cm; s-ar fi produs demult fisuri sau chiar fracturi in material acolo, la racire.

 arg, on 18 ianuarie 2017 - 16:17, said:

Ai auzit de teava sudata ? majoritatea tevilor de mari diametre sunt asa.

Domnilor, repet, laminarea multistrat e una, laminarea pt productie altceva.
Lasati sabiile si ninjalaii ca n-au nicio legatura.

 leonardusius, on 18 ianuarie 2017 - 16:20, said:

ai habar cum se face teava sudata? sau doar presupui?

 parintele, on 18 ianuarie 2017 - 16:22, said:

dar e amuzant, butoiul ninja care se exfoliaza.... mai avem un pic si o dam in otel damasc

@leonardusius
butoiul ala nu are si hamon?

Edited by arg, 18 January 2017 - 16:26.

legat de subiect, o idee excelenta a fost data de cineva, emailarea. Mersi jupane. merge si pana la temperaturi foarte mari. mai ales acum cand sunt spray-uri de emailare cacalau (evident ca nu tin la atatea grade, dar suficient pentru ce am eu de gand). Daca cineva stie vreun spray de calitate, sa bage pe....teava !

 parintele, on 18 ianuarie 2017 - 16:22, said:

Corect. Eu ce spuneam ? ''Laminarea'' multistrat e o tampenie in cazul de fata.