Zidarie nestructurala antiseismica (antiexpulzare) inramata in cadre din b.a

Salutare tuturor

Deschid acest acest topic cu un scurt briefing asupra proiectului INSYSME la care participa 16 parteneri printe care si Romania (http://histruct.ro/a...itate-cercetare). Lansat in 2013 cu durata de 3 ani (concluzia la sfirsitul anului 2016), Proiectul european INSYSME "INovative SYStems for earthquaqe resistant Masonery Enclosure in r.c. buildings" (http://www.insysme.eu), are un cost total de 2,6 mil euro din care 1,8 finantat de Comunitatea Europeana. Obiectivul principal este dezvoltarea de materiale avansate (blocuri de zidarie, armaturi, conectori, mortar), noi tehnologii pentru proiectarea si executia constructiilor, urmarind optimizarea comportamentului antiseismic al peretilor despartitori si a zidariilor de umplutura monostrat/pluristrat, inramate in structurile in cadre din b.a. Peretii nestructurali din caramida daca sunt proiectati si distribuiti corect, au un efect pozitiv in ceea ce priveste comportarea la seism  a edificiului, prin incrementarea rigiditatii structurii, marirea rezistentei la forfecare, pastrind integritatea constructiei. In cazul in care nu se  evalueaza corect (sau chiar deloc) efectul interactiunii zidariei cu structura din b.a., se produc mecanisme  care conduc la daune semnificative sau pot provoca dezafectarea intregului edificiu. Actualele normative contin reguli precise pentru proiectarea seismica a structurilor din beton armat aceasta atentie nefiind acordata rezolvarii posibilelor criticitati care intereseaza componentele nestructurale si instalatiile (in general) supuse acelorlasi forte seismice. Insysme, acum in stadiul final, a conclus  ultimul test dinamic. In baza  analizelor numerice si a studierii datelor obtinute in urma incercarilor  experimentale se vor preciza caracteristicile tehnico-prestationale a elementelor non-structurale, (tinind cont de comportarea globala a intregului edificiu), se va defini interactiunea dintre cadre si peretii de fatada/comparimentare, in functie de nivelul incarcarii seismice asupra peretilor, tipuri de structuri (comportament elastic sau inelastic, etc.) si in functie de nivelul de risc seismic. Rezultatele obtinute se vor implementa in software si linii directoare de proiectare a peretilor despartitori si a zidariilor de umplutura, succesiv vor face parte din normative si satandarde europene/nationale.

Au fost testate cu succes metode inovative de executie a zidariilor antiseismice (in curs de brevetare) printre care:

1-DRES "Damage Reduction Enclosure System" (muratura a "giunti deformabili").
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kqndT7Y062w?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 Rubber joints systems modelling and comparison with in-plane tests.pdf   2.53MB   17 downloads
 Deformable joints systems Combined in plane-out of plane tests.pdf   2.67MB   11 downloads

 Rubber joints (41).jpg   427.36K   59 downloads

 Rubber joints (20).jpg   64.45K   57 downloads    Rubber joints (21).PNG   330.35K   40 downloads    Rubber joints (22).PNG   441.42K   42 downloads



2- Masonry enclosure with “sliding joints” (muratura a "giunti scorrevoli")
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7P-HIaEc0SM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

 sliding joints experimental tests.pdf   962.24K   12 downloads
 sliding joints principles and details.pdf   558.57K   7 downloads
 DETTAGLI COSTRUTTIVI E COMPONENTI DEL SISTEMA GIUNTI SCORREVOLI.pdf   189.55K   10 downloads
 sliding joint.PNG   513.03K   36 downloads

pentru aprofundari:
 Shake table testing of model building.pdf   638.62K   10 downloads

http://www.andil.it/...a-vibrante.html
http://www.eucentre....unidirezionale/

@cryso
Nu inteleg, ce este?
Daca este zidarie nestructurala, in rosturile orizontale ale zidariei se pun armaturi din OB de 6mm prinse in stalpi si nu mai zboara nimic.
Daca se respecta prevederile din P100 si CR6 nu apar asemenea probleme.

Edited by arg, 12 August 2016 - 22:02.

arg, on 12 august 2016 - 21:49, said:

Cum se prind acele armaturi in stalpi ? Si unde apare in normativ o astfel de abordare ?

Cryso multumim pentru informatiile de mai sus. Intradevar normativele noastre au o lipsa la acest capitol  , si trebuia venit cu niste completari legat de peretii de umplutura sau compartimentare din interiorul cadrelor. Maine le analizez si eu mai atent.

@doarUNom
P100-2013 capitolul 10.5.3.1.3. aliniatul 8"
"În zonele seismice cu ag  0,25 g, indiferent de rezultatele calculului, legtura peretilor interiori nestructurali cu pereii de zidrie transversali sau cu stâlpii/pereti de beton armat va fi armata cu cel puin doua bare  6 mm otel cu fyd=210 N/mm2."

Edited by arg, 13 August 2016 - 22:21.

Ok. Si ti se pare completa abordarea din normativ ? Eu din acea formulare pot intelege multe . De aceea am zis ca e nevoie de niste completari intr.o.astfel de situatie , pentru a nu exista interpretari.

In normativ sunt conditi minimale nici pe departe maximale.
In mai multe capitole se cere ca elementele nestructurale sa fie ancorate astfel incat sa nu se desprinda de structura iar modul de ancorare este lasat in grija proiectantului.
Da, este un sistem bun dar nu se preteaza la curemurele noastre. Poate m-as "juca" la un P+1 dar nici un caz la o cladire inalta unde deformatiile sunt mari iar un perete desprins poate face pagube importante.

Edited by arg, 14 August 2016 - 15:42.

P100-2013:
(4)  În vederea reducerii efectelor negative ale interactiunii structura - panouri de zidarie, în cazurile când acestea se datoreaza capacitatii de rezistenta relativ mari a panourilor, se pot avea în vedere si solutii implicând fragmentarea acestor panouri sau adoptarea unor legaturi flexibile între panouri si structura.
(5)  Pentru a tine seama de incertitudinile legate de efectele interactiunii structura - panou de umplutura se vor considera zone critice :
(a)  ambele extremitati ale stâlpilor în contact cu panourile de zidarie.
( întreaga lungime a stâlpilor de la primul nivel;
©  întreaga lungime a stâlpilor, în cazul în care panoul este prevazut cu un gol de fereastra sau de usa, adiacent stâlpului;
(d)  întreaga lungime când peretii de umplutura sunt dispusi numai pe o parte a stâlpilor (asa cum se întâmpla la stâlpii marginali si de colt).

asa cum spune doarUNom, normativul e foarte laconic si aceeiasi situatie o gasim mai in toate normativele europene.
P100-2013 capitolul 10.5.3.1.3. aliniatul 8 "În zonele seismice cu ag  0,25 g, indiferent de rezultatele calculului, legtura peretilor interiori nestructurali cu pereii de zidrie transversali sau cu stâlpii/pereti de beton armat va fi armata cu cel puin doua bare  6 mm otel cu fyd=210 N/mm2." Edited by arg- nu rezolva efectul (negativ) interactiunii zidariei cu structura din b.a
 interactiune structura - panouri de zidarie (stilp scurt).jpg   117.87K   52 downloads
 interactiune structura - panouri de zidarie 1.jpg   105.69K   57 downloads
 interactiune structura - panouri de zidarie.jpg   133.5K   65 downloads
 img (1).JPG   98.87K   56 downloads
 img (2).JPG   83.27K   52 downloads
 img (3).JPG   93.79K   51 downloads

alta varinta: perete cu armatura orizontala inglobata in patul de mortar si armatura verticala instalata  inaintea realizarii zidariei intrucit blocul ceramic folosit permite acest lucru. Locasurile prin care trece armatura (verticala)  vor fi umplute cu mortar la fiecare rind. Peretele se va construi in aderenta cu structura de b.a. fara elemente de ancorare. La ultimul rind de caramizi se va lasa un spatiu de circa 2 cm pentru realizarea unui rost de mortar ca interfata intre perete si grinda  .
 img21.jpg   46.31K   52 downloads
 img22.jpg   38.46K   59 downloads
 Zidarie antiexpulzare.pdf   5.6MB   13 downloads

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/V5yW4gr7TdI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/kXkDbkrg8os?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/KnWOCq1w5H8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

doarUNom, completari le gasesti aici  ISBN 9781138029996  (Brick and Block Masonry: Proceedings of the 16th International Brick and Block Masonry Conference, Padova, Italy, 26-30 June 2016 Claudio Modena, F. da Porto, M.R. Valluzzi)

@cryso
Cate din pozele de mai sus sunt din Romania?

p.s. Acele 2 bare Ø6 OB37 care se pun in fiecare rost orizontal au rolul de a tine panoul de zidarie (armata) in planul lui chiar daca sa fisureaza.
p.s.2. Structurile din pozele de mai sus au stalpi mult prea slabi pentru cladiri construite in legal in Romania.

Edited by arg, 15 August 2016 - 23:26.

p.s.3 La structuri in cadre cu panouri de caramida nestructurala, acolo unde sunt particularitati geometrice se face un al doilea calcul structural in care se modeleaza acele accidente geometrice.

E complicat si cu rezultate neconcludente o astfel de modelare in functie de raspunsul seismic.

Varianta panoului de zidarie armata poate rezolva intr.o oarecare masura problemele cauzate de miscarea seismica , insa trebuie analizata fiecare situatie in parte (dispunere transversala -in locasurile zidariei ..sau longitudinal - ori la interiorul zidariei , ori la exterior ) . Varianta longitudinala de interior cu masura minima de dispunere a acelor doua agrafe cu lungimea de 1 m la fiecare intersectie ..rezolva partial problemele ivite la interactiunea dintre cadre si panou ..pentru ca compresiunea poate depinde de lungimea panoului ..plus dificultatea de dispunere a agrafelor ( ori inainte de turnare , cu dispunere in cofraj , ori dupa turnare -prin gaurirea stalpului si dispunerea barelor) . E varianta care mi.ar oferi o flexibilitate partiala ..
Astfel ca m.as gandi la o varianta de ansamblu care sa.mi asigure atat rigiditate cat si flexibilitate pe toata suprafata de fatada , plus conlucrare flexibila la contactul dintre panou si cadru ...prin : dispunerea zidariei nestructurale-de umplutura cu 2-3 cm mai in exterior fata de linia cadrelor , dispunerea de mici agrafe la 2 asize /la 0.5 m pe lungime ..si dispunerea unei plase cu o grosime mai mare de fibra de sticla ..dupa care stratul de tencuiala. Apoi ..pe inaltimea panoului , la contactul cu cadrele ..as dispune straifuri din aceeasi plasa ..lasata 3-4 cm inspre exterior pentru a se prinde cu plasa de pe fata panourilor de zidarie .
Practic as impune o consolidare si o flexibilitate fata de cadre prin aceasta armare cu plase , pentru ca nu as avea contact monolit cu cadrele , lasand astfel panourile sa actioneze independent fata de miscarea cadrelor. Iar consolidarea impusa din start sa rezolve eventualele efecte din interactiunea cu cadrele.
Observ pe teren aceasta moda cu anveloparea fatadelor cu dispunea directa a termoizolantului ..insa ..dupa un cutremur ne va fi destul de dificil sa apreciem starea structurii ..cand aceasta e acoperita cu un strat ce foarte posibil se va mentine pe pozitie datorita flexibilitatii oferite de plasele de fibra de sticla dispuse in stratul de tencuiala-adeziv.  
Ce spuneti ..dupa un cutremur credeti ca va ramane vre.o fatada cu polistirenul pe ea ? Indeosebi la cladirile de peste p+2 . Eu zic ca atunci vom asista la niste decopertari de fatade care vor duce de rapa toata ecologizarea ..prin deseurile ramase si greu de administrat.

http://documents.tip...07e5e3d467.html



http://www.romstal.r...50m-p51872.html

Edited by doarUNom, 16 August 2016 - 08:11.

Eu zic asa, fire orizontale de armatura intre fiecare rand de caramida e foarte scump, daca nu ai caramizi speciale cu caneluri nu fac fix nimic barele alea, caramida isi ia zborul oricum dintre doua bare ca nu-i sudata.

Exista de multi ani sisteme de plase de otel care prind stanci care cad de pe versanti avand o energie cinetica imensa.

Deci plasa de otel (chiar si d-aia ordinara de gard) aplicata pe ambele parti ale zidului si ancorata in structura de rezistenta si nu mai zboara caramizile. Si e relativ ieftin.

Edited by Groot, 16 August 2016 - 08:14.

Din modelarea cu panouri sunt concludente doar eforturile din zonele cu probleme: stalpi scurti, console, reazeme de ordin 2, etc.
Problema cu panourile de zidarie facute sa lucreze independent o reprezinta si finisajele. Va fi foarte greu sa-i explicam beneficiarului de ce are pereti plini de fisuri pe la toate colturile.
In cazul zidariei armate se va fisura doar in cazul unui eveniment seismic semnificativ.

@Groot
Stratul de mortar are in general  cca 1cm iar armaturi Ø6 chiar nu sunt greu de inglobat, de altfel daca se face un calcul se pot pune mai rar.
La pereti subtiri de caramida sau bca care se tot crapa se foloseste cu succes plasa de rabitz.

@doarUNom
Polistirenul de pe fatade este fixat de doua ori: lipit si mecanic. Problema lui nu este deformabilitatea dar este vulnerabil la foc si vant.

Edited by arg, 16 August 2016 - 08:30.

Eu as evita armarea de interior a panourilor ..prin dispunerea de bare in rostul orizontal de zidarie. Armarea exterioara cu plasa o vad mult mai accesibila si eficienta (ma duc catre flexibilitate mult mai bine) .
Armarea orizontala la interior as vedea.o doar inglobata in niste rigle de cuplare .


"Polistirenul de de fatade "
Faceam referire la cazul cand trebuie dat jos pentru consolidarea structurii..de dupa un cutremur cu daune structurale.

Edited by doarUNom, 16 August 2016 - 08:31.

Polistirenul este un finisaj, iar la consolidari finisajele se refac .
In final fiecare are modul lui de arezolva fiecare problema.
Atata timp cat solutiile adoptate fac fata solicitarilor sunt bune toate.

Sa revin ontopic. Sistemul cu banzi de cauciuc mi se pare

Edited by arg, 16 August 2016 - 08:35.

Groot, on 16 august 2016 - 08:14, said:

E bun exemplul ..dar eforturile si deformatiile sunt diferite fata de cazul nostru

arg, on 16 august 2016 - 08:32, said:

Dupa un cutremur mai serios ..problema finisajelor ..vor impune decopertarea in totalitate a fadatelor , pentru ca trebuie facuta in primul rand ..consolidarea structurala.

Plasele alea sunt gandite sa absoarba energia de impact a bolovanilor, nu au nici o legatura cu rezistenta structurala.
Este ca diferenta dintre arc si amortizor.

Edited by arg, 16 August 2016 - 08:38.

arg, on 16 august 2016 - 08:32, said:

Si eu am retineri de comportarea acelor benzi de cauciuc   ..plus ca nu inteleg cum e asigurata aderenta cu mortarul

doarUNom, on 16 august 2016 - 08:40, said:

Le-as folosi dar as pune cate 3Ø8 PC52 in fiecare rost orizontal, ca sa ma asigur ca nu zboara fasiile de zidarie.
p.s. in final constructorul o sa zica da da si nu le va folosi.