Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata
 Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 

Zidarie nestructurala antiseismica (antiexpulzare) inramata in cadre din b.a

- - - - -
  • Please log in to reply
70 replies to this topic

#19
Groot

Groot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,021
  • Înscris: 16.11.2014
arg, ce studii/experienta in constructii ai?

#20
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005

 Groot, on 16 august 2016 - 14:41, said:

arg, ce studii/experienta in constructii ai?

Aici sunt ca toata lumea datator cu parerea....

Edited by arg, 16 August 2016 - 14:49.


#21
Groot

Groot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,021
  • Înscris: 16.11.2014

 doarUNom, on 16 august 2016 - 08:37, said:

E bun exemplul ..dar eforturile si deformatiile sunt diferite fata de cazul nostru Posted Image



Tu ce studii de specialitate ai?

De exemplu ce eforturi avem, cum actioneaza asupra unei plase de otel, unde putem avea cedare catastrofica a plasei si la ce eforturi maxime?

#22
cryso

cryso

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 18.07.2016
Posibil ca Groot se refera la aceasta metoda:
Care sunt motivele pentru care se alege cămășuirea pereților din zidărie:
pentru a mari capacitatea portanta a zidăriei la eforturi de forfecare în rosturi;  de regula zidăria la clădirile vechi era făcută cu  mortar de var fără ciment, care are o rezistenta slaba, prin cămășuire nu facem altceva decât sa ii îmbunătățim comportarea, nu vom face minuni.
ca pereții unei clădiri sa conlucreze mai bine, in special la intersecții sau colțuri; in special la clădirile fără sâmburi si centuri din beton armat nu se realizează “confinarea” zidăriei și motiv pentru care este necesara aceasta cămășuire.
   Pentru cine nu știe ce înseamnă “confinarea” o sa încerc sa va explic printr-un exemplu clasic, un butoi de lemn ale cărui doage nu sunt legate cu platbande metalice numite și cercuri. Cam asta înseamnă pe scurt confinare! Etapele cămășuirii pe scurt:

Înainte de montarea armaturilor trebuie curățată tencuiala existenta pana la indepartarea ei totala, inclusiv rosturile. Suprafata ramasa se buciardeaza si se curata prin suflare cu aer.
Dupa curățarea suprafețelor, trebuie umplute eventualele fisuri prin injectare cu pasta de ciment.
Armarea se poate face cu plase sudate sau cu plase din bare independente legate sub forma unei plase. Plasele  se fixeaza de perete prin agrafe din otel beton fixate in caramida prin gauri umplute cu pasta de ciment sau rășini epoxidice. Atenție, in caramida nu in rostul dintre caramizi, daca peretii se camasuiesc pe ambele fete atunci plasele se prind una de alta cu agrafe montate prin gauri forate.
Dupa montarea plaselor se uda peretele si se tencuiește cu mortar de ciment fără var. Uneori, în loc de mortar este necesara folosirea de beton, caz in care se cheama camasuire cu beton armat. In situatia utilizarii betonului acesta se va turna direct in cofraj.
Inca un aspect, plasele sudate lucrează mai bine daca  sunt prinse la baza in fundatii sau in plansee, si  daca au continuitate de la un nivel la altul.
In cazul unui seism armaturile din camasa armata vor prelua eforturile dezvoltate in peretii de zidarie si le vor transmite la baza, adica la fundatii, deci daca barele de armatura nu sunt ancorate in fundatii, preluarea eforturilor de catre fundatii nu se va face eficient. La fel si sus, la nivelul planseului. In cazul majoritatii caselor vechi planseele sunt deteriorate si executate din materiale slabe (betoane de slaba calitate, lemn sau zidarie degradata). Rolul acestor plansee trebuie sa fie acela de “saiba rigida”, adica sa tina peretii de zidarie legati la partea superioara precum un capac pentru o cutie. Aceasta saiba deobicei se ancoreaza intr-o centura perimetrala, din beton armat in care trebuie de asemenea ancorate armaturile inferioare, provenite din camasuiala armata a peretilor. Astfel prin legarea planseului cu camasa armata a peretilor si cu fundatiile, se poate realiza efectul de cutie rigida care sa corespunda prevederilor in vigoare.
Ca idee, mai ales in zonele seismice, este recomandata folosirea armaturilor independente (PC52) dispuse sub forma de plasa, in locul plaselor gata realizate (STNB). Armaturile PC52 spre deosebire de STNB sunt mai ductile, in limbaj comun, armaturile PC52 pot prelua eforturile din seism mai eficient, avand o capacitate mai mare de rotire (indoire) si de disipare a eforturilor.  (sursa http://www.construieste.info/?p=134)
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/19ml7CfXKlo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by cryso, 17 August 2016 - 01:56.


#23
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
@cryso
Frumoasa descrierea, cu mici corecturi:
- camasuirea nu inbunatateste capacitatea zidariei la forfecare in rosturi orizontale pur si simplu preia tot efortul orizontal,
- dupa indepartarea tencuieli se scoate un pic din mortarul din rosturi (1-1.5cm) nu se scoate tot,
- diferenta dintre tencuiala din nisip cu ciment si beton este de grosime: tencuiala pana in 10cm, beton peste 10cm.

O estimare de pret: daca se camasuiesc 5-10% din elementele verticale este ok, daca consolidarea este necesara la peste 80% din elemente iese mai ieftin cu demolare si constructie noua.

@Groot
Daca tot vrei eforturi si limite de cedare trebuie sa ne spui ce pregatire ai ca sa-ti "traducem".

#24
cryso

cryso

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 18.07.2016
Bineinteles, daca urmarim consolidarea panourilor de zidarie pentru a le inbunatati raspunsul la fortele seismice, camatasuirea se va aplica la intreaga constructie. Si, daca pentru a lucra bine, plasele sudate vor fi prinse la baza in fundatii sau in plansee, implicit ,se vor camatasui si stilpii+grinda. In afara costului care (si in opinia mea) este too much expensive, camatusuirea implica mult volum de lucru.Dar, stimati domni, aceste metode( 3Ø8 PC52 in fiecare rost orizontal,camatsuirea) imbunatatesc comportamentul la fortele seismice doar in ceea ce priveste expulzarea panoului, nu va aduce nici un contribut la cealalta problema (interactiunea panourilor de zidarie cu stuctura din b.a.), care (tot in opinia mea) nu este mai putin importanta. Daca in previziunea unui seism intens, respectind o ierarhie a mecanismelor de cedare  pot construi astfel incit sa salvez cadrele din b. a., prefer sa o fac. Eliminarea interactiunii panou -cadru (asa cum am mai spus, scuzati ca ma repet) este prevazuta si de al "nostru bun"(nu vreau sa fiu sarcastic) P100-2013:

Notă: Pentru stabilirea eforturilor din elementele cadrului în aceste situaţii se va apela la modele în care acţiunea structurală a panoului se echivalează printr-o diagonală.Pentru a ţine seama de variabilitatea mare a caracteristicilor mecanice ale zidăriei este recomandabil să se facă mai multe ipoteze, cu caracter nefavorabil pentru structura de beton armat, în ceea ce priveşte proprietăţile de rigiditate şi de rezistenţă ale zidăriei (vezi capitolul 8)
(4) În vederea reducerii efectelor negative ale interacţiunii structură – panouri de zidărie, în cazurile când acestea se datorează capacităţii de rezistenţă relativ mari a panourilor, se pot avea în vedere şi soluţii implicând fragmentarea acestor panouri sau adoptarea unor legături flexibile între panouri şi structură.
(5) Pentru a ţine seama de incertitudinile legate de efectele interacţiunii structură – panou de umplutură se vor considera zone critice :
(a) ambele extremităţi ale stâlpilor în contact cu panourile de zidărie.
(Posted Image întreaga lungime a stâlpilor de la primul nivel;
© întreaga lungime a stâlpilor, în cazul în care panoul este prevăzut cu un gol de fereastră sau de uşă, adiacent stâlpului;
(d) întreaga lungime a stâlpilor, când pereţii de umplutură sunt dispuşi numai pe o parte a stâlpilor (aşa cum se întâmplă la stâlpii marginali şi de colţ).

Metodele descrise la inceputul topicului pot rezolva aceasta problema (daca se vor dovedi eficiente). Apoi, nu cred ca vor fi foarte oneroase.

Edited by cryso, 17 August 2016 - 10:13.


#25
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
@cryso
Deci toate degradrile din pozele de mai sus nu ar fi posibile daca se respecta prevederile din P100 (orice versiune).
In legaura cu cele 3Ø8 PC52 am si zis ca asigura fasiile de zidarie dintre benzile de cauciuc deci doar ca o imbunatatire a sistemului prezentat.
Gresesti daca salvezi cadrele si-ti cad panourile de zidarie, deoarece acele panouri pot sa produca victime. Ca la masini mai bine niste table botite decat pasageri morti.

p.s. Nu critica P100 pentru ca fara el ar fi jale ne-ar cade efectiv casele in cap. Repet P100 prezinta conditi minimale nu maximale.

Edited by arg, 17 August 2016 - 10:37.


#26
cryso

cryso

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 18.07.2016
salvarea cadrele in detrimentul panourilor de zidarie nu implica expulzarea acestora in capul fiintelor umane (si ale celorlate specii vietuitoare). La fel cum conceptul „stâlpi tari – grinzi slabe”, prefera cedarea grinzilor tocmai pentru a impiedica colapsul imediat al structurii, eu prefer sa am peretii fisurati (nu expulzati) pentru ca e mult mai usor sa intervin cu reparatii, in cazul in care stuctura se salveaza, bineintels. Si apoi, serios vorbind ierarhia ar fi asta: fiinte umane-structura-panouri zidarie-automobile (daca ai trabant ramine la urma)-soacra-catelul-purcelul- electrodomestice (ulimele patru depind de preferinte)  Posted Image

#27
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
@cryso
Grinzile nu trebuie sa cedeze ci doar sa se plastifice la capete sunt doua nontiuni total diferite iar daca nu faci diferenta e cam delicata problema.
Conceptul grinzi slabe-stalpi tari este pentru dirijarea mecanismului de plastificare al cladirii care ii permite sa se defazeze fata de unda seismica.
Principiul fundamental din spatele lui P100 este ca in cazul unui seism puternic cladirea nu trebuie sa lucreze elastic deoarece poate intra in rezonanta.

Eu tocmai asta i-ti spun ca acel sistem cu benzi de cauciuc mi se pare rudimentar, improvizat. Desi asigura derfomabilitatea cadrelor fara sa solicite panoul de zidarie, ancorarea acestuia in structura este deficitara si risca sa fie expulzat.

Edited by arg, 17 August 2016 - 12:02.


#28
cryso

cryso

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 18.07.2016
"plastificare" asta intentionam sa spun doar ca nu gaseam termenul (thanks, man, i appreciate it)
Fara nici o aluzie la ce sa spus pina acum (dimpotriva, va multumesc pentru participare) in ce priveste norme de respectat in constructii (si eu sunt de acord cu ele cred doar ca in in my opinion trebuiesc un pic detaliate) am remarcat ca in multe cazuri pe forum in care se cer informatii (opinii, sfaturi) despre corecta realizare a constructiilor, desi sunt trase multe semnale de alarma din partea membrilor competenti (mult respect pentru ei) se merge pe principiul "lasa ce e bine si asa" ,"multi au facut asa",etc. Omul este un foarte bun imitator, cu o mare predispozitie de a se conforma grupului ignorind ratiunea.
Pentru descretirea fruntilor:
Intr-o sala de asteptare, un grup de persoane sunt partasi la un experiment facut pentru a vedea daca o persoana  se ridica (de pe scaun) la un semnal acustic, pentru simplul motiv ca toti ceilalti o fac. De remarcat ca la sfirsit, subiectul experimentului devine si profesor, invatind si pe ceilalti

[ https://player.vimeo.com/video/122463652 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#29
cryso

cryso

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 18.07.2016
Adresez citeva intrebari celor care construiesc: Se respecta aceasta masura (legături flexibile între panouri şi structură) din P100 ? Ce metode folositi ? Ce materiale folositi(xps, vata bazaltica, spuma poliuretanica) pentru colmatarea spatiului dintre zidarie si cadre?

#30
cryso

cryso

    New Member

  • Grup: Junior Members
  • Posts: 16
  • Înscris: 18.07.2016
Attached File  SIWIS SISTEM.PNG   214.96K   26 downloads
Attached File  experimental-evaluation-of-a-sacrificial-seismic-fuse-device-for-masonry-infill-walls.pdf   2.69MB   11 downloads

Edited by cryso, 17 August 2016 - 17:05.


#31
Groot

Groot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,021
  • Înscris: 16.11.2014

 arg, on 17 august 2016 - 12:02, said:

Principiul fundamental din spatele lui P100 este ca in cazul unui seism puternic cladirea nu trebuie sa lucreze elastic deoarece poate intra in rezonanta.

Pentru asta exista seismic dampers.

Edited by Groot, 17 August 2016 - 19:01.


#32
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005

 Groot, on 17 august 2016 - 18:58, said:

Pentru asta exista seismic dampers.

Uau ai folosit tu asa ceva, sau mai bine zis ai vazut pe undeva in romania?

 cryso, on 17 august 2016 - 14:55, said:

Adresez citeva intrebari celor care construiesc: Se respecta aceasta masura (legături flexibile între panouri şi structură) din P100 ? Ce metode folositi ? Ce materiale folositi(xps, vata bazaltica, spuma poliuretanica) pentru colmatarea spatiului dintre zidarie si cadre?

Am vazut si folosit metoda cu 5cm polistiren la intre zid si grinda.

Edited by arg, 17 August 2016 - 22:28.


#33
Groot

Groot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,021
  • Înscris: 16.11.2014

 arg, on 17 august 2016 - 22:27, said:

Uau ai folosit tu asa ceva, sau mai bine zis ai vazut pe undeva in romania?



Nu, pentru ca in Romania exista lipsa de imaginatie si reticenta la inovatie la greu.

Intrebare, ce faci cu o cladire care a intrat in comportament plastic in urma unui seism?

Edited by Groot, 18 August 2016 - 07:10.


#34
arg

arg

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 38,128
  • Înscris: 19.09.2005
Frumos raspuns doar ca l-ai invatat la scoala si-l redai mecanic.

#35
micutu82

micutu82

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,783
  • Înscris: 25.07.2004

 Groot, on 18 august 2016 - 06:58, said:

Intrebare, ce faci cu o cladire care a intrat in comportament plastic in urma unui seism?

Simplu, o pui la pământ :D

#36
Groot

Groot

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,021
  • Înscris: 16.11.2014
Si nu e de preferat sa proiectezi elastic si cu dampere seismice cum fac cam toate civilizatiile din zone de risc seismic?

Adica e bine si cu proiectare plastica sa nu iti cada blocul in cap in timpul seismului, dar metoda e veche din anii 60. Nu se stia de dampere seismice pe vremea aia.

Edited by Groot, 18 August 2016 - 10:25.


Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate