Despre abuzul în serviciu - discuții pro și contra pe tema deciziilor CCR

După cum știm, există în spațiul media o temă fierbinte în discuție. Infracțiunea numită ”Abuz în serviciu” este pe masa CCR în vederea avizului de constituționalitate. 15 iunie 2016 se pare că este termenul de pronunțare.


Judecătorii trebuie să decidă dacă vor menține această lege, ori dacă o vor declara neconstituțională.

Despre ce este vorba, de fapt?
Iată două opinii:

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, susținea, într-un interviu acordat după sesizarea Curții Constituționale, că incriminarea abuzului în serviciu este o obligație internațională asumată de țara noastră.
"Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o și a semnat-o la Merida, 9 decembrie 2003. Această Convenție a instituit obligația pentru statele semnatare să incrimineze în legislație această infracțiune de abuz în serviciu. Este obligația pe care statul român și-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani și pe care trebuie să o respectăm".

Alina Bica, care a lucrat la noua legislație penală, a cerut CCR să constate că prevederile din Codul Penal și din Legea anticorupție sunt prea vagi.
Dacă ne raportăm și la dispozițiile din Codul Penal, se observă că în Cod abuzul în serviciu se pedepsește dacă funcționarul a cauzat un prejudiciu altei persoane fizice sau juridice, iar în forma agravantă, pedeapsa se mărește cu o treime dacă funcționarul, ca urmare a aceluiași abuz, a obținut pentru sine ori pentru altul foloase necuvenite.  
Alina Bica acuză că cele două articole sunt formulate mult prea vag, sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcționar public să-și regleze comportamentul astfel încât să nu riște sancțiuni penale. Aceasta spune că modul de redactare a acestor norme conduce "la o incertitudine cu privire la existența sau nu a abuzului în serviciu în funcție de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător".


Așadar, dezbaterea constituțională se va centra strict pe claritatea legii. Cum adică? Despre ce este vorba?

Principiul general al legalității, prevăzut și de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în privința importanței asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia, instituind și o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le respecte pentru asigurarea acestor exigențe (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Reckvenyi contra Ungariei, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 25 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Dammann împotriva Elveției).

Adică nimic nu poate fi lăsat la voia întâmplării, pentru că o lege trebuie să fie clară și precisă.  Nu merge să spui  ”și altele”  ori să lași la latitudinea acuzatorului incadrarea juridică, pentru că astfel acesta va dispune de un instrument neconstituțional.   În cazul nostru, funcționarul trebuie să știe clar care sunt limitele sale, fără ca ulterior să poată fi acuzat că a încălcat o lege neclară.

Dacă o lege este neclară și poate fi aplicată abuziv, atunci această lege în ansamblu, ori pe părți, este neconstituțională.



Societatea românească este împărțită, ca de obicei, în conformitate cu opiniile momentului.

Cei contra sunt utilitariștii, adică oamenii care sunt interesați de efectul dezincriminării, susținând că sute de dosare DNA vor fi spulberate, întrucât au fost construite pe baza acestei infracțiuni.  Acestora nu le pasă dacă legea este ok.  Ei se focusează pe ce se va întâmpla dacă prevederile contestate la CCR vor fi declarate neconstituționale.

Cei pro sunt legiștii, adică oamenii care sunt interesați mai mult de principiul de drept, decât de meandrele concretului.   Eu sunt unul dintre aceștia.

Întrucăt dezbaterea s-a transformat în polemici pătimașe care exced cu mult cadrul plicitisitor al dezbaterii juridice, devenind o polemică politică, este cazul unui topic specializat în Poiană.

Edit 24 iunie 2017
Am modificat titlul topicului în sensul de a pune ”deciziile” în loc de ”decizia”, întrucât avem de-a face cu mai multe decizii ale CCR pe tema aceasta.

Edited by tomaso, 23 June 2017 - 23:02.

Ai facut acest post atat de lung incat cred ca vor fi putini cei care isi vor exprima o opinie.

Abuzul in serviciu trebuie sa fie pedepsit, penal sau/si prin despăgubiri si amenda in funcție de gravitate. Sunt pentru legi putine dar clare.
Daca se elimina abuzul in serviciu din codul penal, va fi jale, dar jale cumplita. Orice pută bleaga angajat la stat sau nu numai isi va permite absolut orice fel de abuz.

Edited by X-plane, 13 June 2016 - 10:36.

E posibil sa fie reformulat ptr. a fi mai clar definit desi din cate am inteles judecatorii au posibilitatea sa incadreze fapta inculpatului acolo unde considera de cuviinta. Sa scoti insa total de raspunderea penala greseli voite si grave ale unor functionari publici ar fi un lucru rau, asa cum spunea colegul X-plane mai sus, nu va mai exista nici o retinere ptr. a face orice prostie. Este OK sa fie tratatate mai relax ,,prostioarele'' dar pentru fapte grave pedepsele trebuie sa fie pe masura.

Diferitele portiuni ale textului legal - luate impreuna tot articolul care defineste infractiunea in cauza - au fost atacate in anii din urma la Curtea Constitutionala In toate cazurile, sesizarile au fist respinse, Curtea constatand constitutionalitatea textului de lege Legea este foarte clara Codul penal nu poate prevedea pentru fiecare functie in parte ce fapte anume constituie infractiune In schimb el prevede o conduita generala specifica infractiunii Aceasta conduita se apreciaza in concret prin raportare la FISA POSTULUI Fisa postului contine obligatiile de serviciu ale functionarului

Abuzul în serviciu este o șpagă nedescoperita. Toți cei care sunt acuzați pentru abuz în serviciu (doar), nu au putut fi prinși când au luat șpaga (indiferent de forma sa).

Abuzul în serviciu este acea acțiune pe care funcționarul îl face după ce este mituit. Este clar cât China și nu ar fi ce clarifica mai mult.

Prin abuzul în serviciu se incriminează acele situații în care funcționarul nu își îndeplinește CU INTENȚIE atribuțiile de serviciu sau le îndeplinește defectuos. Deci articolul incriminează doar situația în care funcționarul știe că face un abuz. După ce este îndeplinită condiția asta, următoarea este aceea în care, ca urmare a faptei funcționarului, se creează un prejudiciu.  E un fel de drept natural al administrației publice: să îți îndeplinești atribuțiile conform interesului instituției și al fișei postului, nu al clientelismului de partid! Iar asta e clar ca lumina zilei, nu doar pentru juriști.

Pentru greșeală există neglijența în serviciu, care este o infracțiune distinctă și care sancționează doar greșeala funcționarului, însă în limite de pedeapsă mult mai blânde.

Cum spuneam: e clar pentru toți juriștii. E clar pentru toți funcționarii și a fost clar pentru toți membrii CCR de până acum în desele alte excepții de neconstituționalitate care au existat până acum, pe care le-au respins.

Singurii pentru care nu e clar sunt judecătorii CCR propuși de Băsescu și pentru fanii Duamnei Udrea.

A ieşit şi Băsescu să declare că LCK minte când spune că demnitarii vor dezincriminarea abuzului în serviciu. înseamnă că e groasă rău dacă se compromite în halul ăsta.

 mihaicozac, on 13 iunie 2016 - 11:12, said:

Păi dacă îi iese pasența, îi scoate pe 75% din cei care, odată condamnați, ar putea depune un denunț împotriva lui. L-am apreciat pe Băsescu pentru că a dat drumul luptei anticorupție. Acum mă poziționez categoric împotriva lui când vrea să ucidă "monstrul" pe care l-a creat, pentru a nu fi afectat el și corupții din jurul lui. Lupta anticorupție trebuie să meargă mai departe, pentru a-și face "ciclul electoral", altfel vom fi în situația de a spune că doar pe unii i-au putut lua.

Declararea ca fiind neconstituțional a articolului privid abuzul în serviciu ar fi o catastrofa pentru justiția din românia dar și pentru oamenii cinstiți atâția cat or mai fi ei. Dar mai ales va fi o măgărie a CCR pentru ca de foarte multe ori aceeași judecători au spus ca articolul e constituțional.
În schimb CCR dacă ar vrea sa fie corecta ar putea declara din nou articolul constituțional ca și pana acum dar cu recomandare pentru parlament sa îl reformuleze mai clar, eventual.
Atunci nici hoții deja condamnați nu vor mai scăpa, nici dosarele pe rol nu vor fi periclitate și toată lumea ar fi fericită.
Eu cred ca asta se va întâmpla.
CCR nu poate arunca tara în aer.
Cred ca se pregătesc manifestații la greu. Colectiv a fost mic copil fata de ce poate urma.

 Neamtul, on 13 iunie 2016 - 11:19, said:

Nu există ce să îl facă mai clar. Articolul ăla e clar așa cum e, însă menirea lui e să acopere o plajă largă de fapte. El se completează cu fișa postului funcționarilor. Nu putem pune însă în codul penal fișa tuturor posturilor.

Tu, din moment ce ai o fișa a postului, ai nevoie și de o interdicție în sens contrar pentru fiecare punct de acolo ca să știi că nu trebuie să îți încalci atribuțiile? E o gogomănie care a fost abil folosită în manipularea din jurul acestui dosar cum că articolul nu ar fi clar. El nu trebuie să fie formulat cu cuvinte de grădiniță, ci el trebuie să nu fie ambiguu, ori nu îmi spune că pentru un funcționar public e o surpriză să afle că nu avea voie să își încalce (cu intenție!!) atribuțiile de serviciu în scopul de a favoriza pe cineva din exteriorul instituției în care lucrează. Hai să fim serioși!

Mai clar ma refer de fapt ca putea sa dispară sintagma "și altele" din  conținutul articolului.

Sintagma si altele se referă la orice este ilegal in acceptiunea oricăror legi in vigoare.

Pai sa scrie asa decât "și altele"
Nu e mai clar?
Plus ca nu s-ar mai trezi vreun deștept vreodată sa atace la CCR.

Pentru dezincriminare, clar.

ar trebui chiar mai aspru pedepsite si abuzul si neglijenta
ma doare-n cot ca functionarului platit de mine ii tremura chilotii cu pixul in mana

Multe lucruri in tara asta merg extrem de prost si pentru ca in mare parte legislatia este extrem de prost facuta.

La fel este si cu articolul asta de lege:

"Fapta funcţionarului ... care .... nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos ... si .... cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane ... se pedepseste cu inchisoare...".

Adica daca unul e functionar si scrie in fisa postului ca trebuie sa mute hartiile de pe biroul 1 pe biroul 2, este "defectuos" ca muta o hartie pe zi? sau o hartie pe an? sau o hartie pe secunda? sau ca le pune pe lat si nu pe lung?

Adica poate al doilea birou este al meu si eu am un interes legitim sa nu-mi umple biroul de hartii. Sau dimpotriva, am un interes legitim sa-mi aduca odata hartiile sa le dau mai departe. Sau sa nu mi le puna de-a curmezisul ca nu-mi mai incape cana de cafea.

Chiar, desteptul de functionar care a scris articolul asta de lege neclar oare nu ne-a cauzat noua pagube (ca pierdem timpul pe forum sa-l comentam)?

Dezincriminarea abuzului in serviciu, ar fi cel mai grav atac la adresa Romaniei, din 1990 incoace.

Sa inteleg ca marea problema este ce se clasifica si ce nu se clasifica ca fiind "foloase necuvenite". Pai sa faca o lista a ce nu se clasifica ca fiind foloase necuvenite. De exemplu caltabosi, tuica sub 25 grade, modede botsuaneze etc...