Al cui fiu este Cristosul?

Probabil voia să includă într-un termen comun profeții VT și apostolii sau ceilalți evanghelizatorii ai NT. Care și unii și alții au vestit ”prin duh”, deci fără să înțeleagă complet mesajul, deși au dorit să-și adâncească privirile în el, așa ca orice mesager care duce o scrisoare sigilată ce va avea efecte de viață și moarte (mântuirea cuiva) în urma transmiterii.

Sigur este că scriitorii NT nu înțelegeau prin aggelos (pronunțat: angelos) ce înțelegem noi astăzi prin înger, adică o creatură spirituală, cu locuința și serviciul în ceruri. Pentru că termenul în sine înseamnă simplu ”mesager” sau ”trimis” și în multe contexte este evident că este vorba despre oameni cu o anumită mandatare. Faptul că mulți ”trimiși” ai VT au fost trimiși ai lui Dumnezeu (care aveau autoritate de la el și vorbeau în numele lui), îi conferă termenului o conotație sau aură specifică. Poate fi un motiv pentru care nu este folosit în mod uzual pentru vestitorii creștini, deși și aceștia sunt într-un sens anume ”trimiși” sau ”mesageri”.

Cum am mai spus, doar o traducere literală care să conțină cuvântul ”mesager” în toate ocurențele lui aggelos, ar putea ajuta la înțelegerea sensului și astfel și a pasajelor în care apare. Pentru mine a început să devină evident că în Evrei 1 trimișii sau mesagerii cu care este comparat Cristos în ce privește numele moștenit, sunt profeții, judecătorii, împărații și alți slujitori speciali ai lui Dumnezeu din epoca VT, cum a fost și Moise.

Nu am vorbit mai sus despre ceruri. Termeni ca cer sau spiritual sunt metafore pentru ceva foarte ”departe”, ”sus” și ”invizibil” pentru înțelegerea noastră.

Te intreb atunci:unde se afla isus si Tatal ceresc si "infinitatea de fiinte " ?  Care e locatia fizica a lor in acest moment ?

Nu știu unde se află fizic.

Sigur este că scriitorii NT nu înțelegeau prin aggelos (pronunțat: angelos) ce înțelegem noi astăzi prin înger, adică o creatură spirituală, cu locuința și serviciul în ceruri. Pentru că termenul în sine înseamnă simplu ”mesager” sau ”trimis” și în multe contexte este evident că este vorba despre oameni cu o anumită mandatare.

Fariseii au dezvoltat o "angelologie" foarte complexă care a numit cu numele o mulțime de îngeri și a descris o ierarhie complexă a lor. Nimic din acestea nu a provenit din Scriptură și cel puțin în parte puteau să fi venit din credințele asiriene absorbite în timpul exilului. Se pare că fariseii au considerat interacțiunea dintre îngeri și oameni un fapt obișnuit, deși în Scriptură este rară, după cât se pare. Saducheii afirmau că credința lor provine din Pentateuh - "Legea" pe care a scris-o Moise. Probabil că au ajuns la această poziție, din încredințarea că fariseii (și posibil scrierile de mai târziu) au fost contaminați de influențele din exterior în timpul exilului. Fariseii spuneau că saducheii nu cred în îngeri. Edersheim a făcut observația că îngerii sunt menționați în mod clar în Pentateuh, așa că se îndoiește că ar fi negat existența tuturor îngerilor, dar că probabil au negat angelologia elaborată a fariseilor din acea vreme și acest fapt a fost interpretat ca o negare a îngerilor. Fariseii au mai spus că saducheii nu credeau că sufletul trăiește după moarte. Acest lucru ar fi extrem de neobișnuit, deoarece aproape toate religiile antice credeau într-o viață după moarte. Edersheim subliniază din nou că fariseii credeau într-o structură elaborată în ce privește învierea (cu ei la vârf în primirea celor mai bune locuri și a celor mai mari recompense) și el crede că saducheii respingeau doar ce învățau fariseii. El a menționat că un învățător saducheu a susținut că ei nu ar trebui să fie motivați de obținerea de recompense la înviere și că acest lucru ar fi fost distorsionat de către farisei pentru a sugera că saducheii nu credeau deloc în viața de apoi. Sursa.

Așa cum am mai scris pe topicul cu Trinitatea, teoriile tale, Logic, cu privire la natura lui Isus, nu se supun unui principiu elementar, lema lui Occam, adică: cea mai simplă explicație este de preferat. Tu complici Ă®n așa hal, de nu mai Ă®nțelege nimeni nimic. La fel faci și cu explicația originii dracilor.

În contextele în care supune sau ”dezbracă” domniile și puterile, este vorba despre autoritățile teocratice din Israel, care funcționau în secolul întâi pe baza Legii. Într-un text discutat mai sus ”îngerii” erau trimișii lui Dumnezeu cu autoritate din Ierusalim (marele preot + sinedriul).