Satelitul indian Mangalyaan se apropie de Marte

Quote

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140902020721

[ http://4.bp.blogspot.com/-CM_9TBNiukw/UnmhmwivUVI/AAAAAAAAIBE/wvH5wRUjy94/s1600/mangalyaan.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Astia cred ca vor sa-i trimita pe pakistanezi pe Marte, sa fie cat mai departe

Edited by loock, 07 September 2014 - 19:58.

Intentionat, nu?!

 sper, on 07 septembrie 2014 - 20:13, said:

Sacrificii pe planeta asta ???
Sau pt. planeta asta....
Tare asta, insa cred ca este prea costisitor sa faca executii acolo.
Ei si chinezii trimit factura pt cartus si manopera, la familia executatului, si in cazul asta nu ar avea aia cum sa plateasca deranjul...

La nord-coreeni este altceva, ei sunt mai belicosi, si vor sa se puna bine cu zeul razboiului ( la romani), sa ia in calcul orice posibilitate...

Lasand gluma, este laudabil interesul si efortul indienilor.
Americanii, NASA cel putin, au lasat-o mai moale din lipsa de fonduri, si cineva trebuia sa duca progresul mai departe...

Edited by loock, 07 September 2014 - 20:45.

Viteza mare a satelitului are la baza mirosul locului de unde a plecat.

Luna-i satelit, nu ala

 loock, on 07 septembrie 2014 - 20:41, said:

Mda, cam rușinos, americanii au început să devină foarte ineficienți în domeniul cercetării.

Mangalyaan s-a inscris cu succes in orbita lui Marte. India devine prima tara care reuseste sa plaseze un satelit in orbita planetei rosii, de la prima incercare.

http://spacealliance...=20140923144201

Edited by myspace, 24 September 2014 - 10:31.

 loock, on 07 septembrie 2014 - 20:41, said:

În 2020 N.A.S.A. va trimite un nou rover pe Marte. Până atunci, în 2016, va fi lansată nou rachetă gigantică a agenţiei americane numită Space Launch System, care va fi capabilă să ridice o încărcătură de până la 140 de tone, adică necesarul transportării oamenilor pe Lună şi pe Marte, şi care este de şase ori mai puternică de fostele rachete ce transportau navetele spaţiale. Acest proiect costă circa 35 de miliarde de dolari.

Comparaţia dintre mărimea rachetei SLS (mijloc) şi racheta Space Shuttle (dreapta)

[ http://static.ddmcdn.com/gif/space-launch-system-illustration.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

N.A.S.A. de asemenea, va înclocui în 2017 sau 2018, actualul telescop Hubble, cu telescopul James Webb, care va avea ca funcţie primordială, descoperirea de planete asemănătoare Pământului.


E bine totuşi că apare competiţia între S.U.A., E.S.A. (europeni), Rusia, Japonia, India, China. În acest mod, progresul va fi tot mai rapid.

Edited by lupini, 24 September 2014 - 11:54.

Exact, mulţi spuneau că ar fi nevoie de eforturi colaborate pentru cucerirea spaţiului, se pare însă că şi aici concurenţa e factorul determinant.

Marte prin ochii indienilor
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141003103858

Pentru indieni e mai mult o lovitura de imagine, nu sunt ei interesati de Marte sub aspect stiintific.
Dar si-au atins scopul cu un buget ridicol, in comparatie cu banii bagati de NASA in sonda MAVEN.
Indienii au cheltuit 74 milioane dolari pe sonda lor, iar americanii au "spart" un buget de vreo zece ori mai mare... ce-i drept, au ajuns pe orbita martiana cu vreo 3-4 zile inaintea indienilor.

Unu: preturile/salariile difera foarte mult intre cele 2 tari
Doi: nu stii exact de ce sunt in stare cele doua sonde, ca sa faci comparatie. Poate ca sunt lucruri mai diferite (rezolutie, precizie, nr parametrii transmisi, viteza, etc)
Oricum e mare lucru ce au facut indienii.

 Rosebud09, on 04 octombrie 2014 - 01:02, said:

Cei doi sateliti sunt intr-adevar diferiti, Maven are alte obiective si a fost construit dupa alte principii. Daca este sa comparam numai durata de viata estimata si 'castigul' tehnologic/stiintific pe zi de operare, avantajul pretului mic al lui Mangalyaan dispare. Insa pe termen lung India a castigat mult cu aceasta misiune, avand astazi practic la dispozitie o platforma functionala ce poate fi echipata cu instrumente mai performante, statii de sol capabile sa deserveasca zboruri interplanetare, experienta controlului unui satelit interplanetar etc.
Castigul principal este deci la nivel tehnologic/de resurse umane.
In ceea ce priveste salarizarea, diferenta este mare pe hartie, insa nu astronomica cand o traducem in nivelul de trai: un inginer ISRO castiga in medie 15000-20000 USD pe an, in timp ce salariul mediu la NASA este undeva la 75000-100000 USD pe an.
Dincolo de costul de viata diferit, ISRO ofera insa si alte facilitati pentru angajatii sai.

Edited by myspace, 04 October 2014 - 14:15.

 myspace, on 04 octombrie 2014 - 14:13, said:

Chiar, am citit mai zilele trecute cum ca in sfarsit s-au instalat toalete publice in sudul New Delhi, ca nu se mai putea asa....

Urmaresc de o vreme ISRO, ma interesa mai multe date despre o racheta de-a lor, GSLV, dar nu povesti si poze, ci desene clare...

Avantul tehnologic din ultimii 101-15 ani isi spune cuvantul, a devenit mai usor accesibil. Nu mai trebuie inventata roata, au facut-o altii inainte acum e mult mai usor acces la tot felul de studii si lucrari, nu mai trebuie muncit ani si ani.
Acum unii pot face in garaj racheta care sa atinga spatiul cosmic, si ce cost  mai mult e urmarirea si gasirea "obiectului" dupa zbor decat constructia in sine.
Deci nu puneti pe picior de egalitate ceea ce fac indienii si iranienii si altii care au beneficiat din greu de cunostintele altora, ba chiar motoare si trepte intregi de la altii.

 Rosebud09, on 04 octombrie 2014 - 23:47, said:

Problemele sociale ale Indiei sunt cunoscute de toata lumea si nu este cazul sa le mai dezvoltam aici, cu atat mai mult cu cat nici Romania nu sta mult mai bine la acest capitol.
Facilitatile ISRO amintite mai devreme sunt:
-asigurare medicala privata completa pentru angajat si membrii familiei sale
-pensie privata
-facilitati de transport pentru angajat si familie (avion/tren gratis)
-credite la dobanzi preferentiale
-cazare in cartiere rezidentiale cu acces la piscine, sali si terenuri de sport, scoala privata pentru copii, integrarea sotiilor in activitati sociale etc.

Separat de centrele universitare, agentia spatiala indiana dispune de o multitudine de centre tehnologice:
• Vikram Sarabhai Space Centre (VSSC)
• ISRO Satellite Centre (ISAC)
• Satish Dhawan Space Centre, SHAR
• Liquid Propulsion Systems Centre (LPSC)
• Space Applications Centre (SAC)
• Development and Educational Communication Unit (DECU)
• ISRO Telemetry, Tracking and Command Network (ISTRAC)
• INSAT Master Control Facility (MCF)
• ISRO Inertial Systems Unit (IISU)
• National Remote Sensing Centre (NRSC)
• Regional Remote Sensing Service Centres (RRSSC)
• Physical Research Laboratory (PRL)
• National Atmospheric Research Laboratory (NARL)
• North Eastern Space Applications Centre (NESAC)
• Antrix Corporation Limited
• Semi-Conductor Laboratory (SCL)
• Indian nstitute of Space Science & Technology (IIST)
• National Natural Research Management Systems (NNRMS)

Uitandu-ne la cifre si la rezultatele din ultimii ani, trebuie sa fim obiectivi si sa recunoastem succesul planului de dezvoltare implementat de ISRO. Poate ca indienii nu sunt inca in liga mare din industria spatiala, insa exista vointa politica si un management eficient care ii poate aduce acolo peste 10-20 de ani.

Quote

GSLV zboara deja cu treapta criogenica indigena. O racheta mare din clasa lui GSLV este un proiect de anvergura (sute, mii de ingineri implicati), nu un proiect de amatori si nu se poate face in garaj sau cu desene publicate pe internet.
Ca sa ne facem o idee de amploare: dincolo de cele cateva incercari, Romania, cu industria de care dispunea inainte de 90 nu a reusit un astfel de proiect.

Edited by myspace, 05 October 2014 - 16:28.

India si-a asigurat un loc pe locurile din fata la spectacolul ce va avea loc pe 19 Octombrie, cind cometa  Siding Spring va trece la doar 140 000 km de Planeta Rosie.