Krișna - formă a Domnului Suprem

SB 10.16.7-11

Valurile puternice făcute de săritura lui Krișna în Yamuna îl deranjează tare pe Kaliya
Furios Kaliya s-a încolăcit în jurul lui Krișna
Năuciți de durere și îngrijorare locuitorii Vrindavanei au căzut la pământ

sarpa-hradaḥ puruṣa-sāra-nipāta-vega-
 saṅkṣobhitoraga-viṣocchvasitāmbu-rā¶iḥ
paryak pluto viṣa-kaṣāya-bibhīṣaṇormir
 dhāvan dhanuḥ-¶atam ananta-balasya kiṁ tat 7

Datorită șocului căderii puternicului Degustător al Plăcerii – vega nipāta sāra puruṣa
apele șarpelui deveniră agitate - sarpa-hradaḥ saṅkṣobhita
șarpele expiră otravă și o mare cantitate de apă - uraga ucchvasita viṣa ambu-rā¶iḥ
înspăimântătoare datorită contaminării cu otravă, - bibhīṣaṇa viṣa-kaṣāya
inundând în toate părțile, valuri curgând - plutaḥ paryak ūrmiḥ dhāvan
pe o distanță de 100 de trageri cu arcul. - dhanuḥ-¶atam
Ce este nemaipomenit pentru nelimitata putere a Acestuia? - kim ananta-balasya tat

tasya hrade viharato bhuja-daṇḍa-ghūrṇa-
 vār-ghoṣam aṅga vara-vāraṇa-vikramasya
ā¶rutya tat sva-sadanābhibhavaṁ nirīkṣya
 cakṣuḥ-¶ravāḥ samasarat tad amṛṣyamāṇaḥ 8

Răsunetul apei datorită aruncării acesteia - ghoṣam vāḥ ghūrṇa tat
Cu mâinile Sale puternice și celelalte părți ale corpului - bhuja-daṇḍa aṅga
Ce aveau putere unui mare elefant - vikramasya vara-vāraṇa
În jocul Acestuia în acea zonă adâncă (a râului) - viharataḥ tasya hrade
A fost auzit de șarpe ca o violare a propriei rezidențe - ā¶rutya cakṣuḥ-¶ravāḥ abhibhavam sva-sadana
De care a luat notă, și neputând-o tolera și-a făcut apariția - nirīkṣya amṛṣyamāṇaḥ samasarat

taṁ prekṣaṇīya-sukumāra-ghanāvadātaṁ
 ¶rīvatsa-pīta-vasanaṁ smita-sundarāsyam
krīḍantam apratibhayaṁ kamalodarāṅghriṁ
 sanda¶ya marmasu ruṣā bhujayā cachāda 9

Văzându-l pe tânărul delicat de culoarea norului - prekṣaṇīya su-kumāra ghana
ce avea o buclă de păr strălucitoare albă pe piept (șrivața) - ¶rīvatsa avadātam
îmbrăcăminte aurie, picioare asemenea lotuslui - vasanam pīta aṅghrim kamala
și a cărui față frumoasă zâmbea - āsyam sundara smita
ce se juca fără nici o teamă - tam krīḍantam aprati-bhayam
șarpele s-a înfuriat în această situație - bhujayā ruṣā sanda¶ya
și l-a învăluit încolăcindu-se în jurul abdomenului - cachāda marmasu udara

taṁ nāga-bhoga-parivītam adṛṣṭa-ceṣṭam
 ālokya tat-priya-sakhāḥ pa¶upā bhṛ¶ārtāḥ
kṛṣṇe ’rpitātma-suhṛd-artha-kalatra-kāmā
 duḥkhānu¶oka-bhaya-mūḍha-dhiyo nipetuḥ 10

Când păstori, care sunt dragii prieteni ai lui Krișna - pa¶u-pāḥ tat-priya-sakhāḥ kṛṣṇe
l-au văzut acoperit de încolăcirea șarperlui - tam ālokya parivītam bhoga nāga
nemaifăcând nici o mișcare au fost copleșiți de durere - adṛṣṭa-ceṣṭam bhṛ¶a-ārtāḥ
și oferindu-i sufetul, pe cei dragi, - arpita ātma su-hṛt
averea, soțiile și dorințele - artha kalatra kāmāḥ
iar conștiința fiind năucită de durere, necaz și frică - dhiyaḥ mūḍha duḥkha anu¶oka bhaya —
au căzut la pământ - nipetuḥ

gāvo vṛṣā vatsataryaḥ
 kranda mānāḥ su-duḥkhitāḥ
kṛṣṇe nyastekṣaṇā bhītā
 rudantya iva tasthire  11

Vacile, boii și vițelușii mugeau tare - gāvaḥ vṛṣāḥ vatsataryaḥ kranda mānāḥ
Copleșiți de durere - su-duḥkhitāḥ
Și cu privirea fixată asupra lui Krișna. - īkṣaṇāḥ nyasta kṛṣṇe
Înfricoșați și plângând încremeniseră - bhītāḥ rudantyaḥ iva tasthire

Șrimad Bhagavatam 10.16.12-19 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofa 12-19)

SB 10.16.12-19
Semne rele în Vrindavan
Înfricoșați locuitorii Vrindavanei îl caută pe Krișna și ajung pe malul Yamunei

atha vraje mahotpātās
 tri-vidhā hy ati-dāruṇāḥ
utpetur bhuvi divy ātmany
 āsanna-bhaya-śaṁsinaḥ  12

Apoi în Vraja au apărut trei feluri - atha vraje utpetuḥ tri-vidhāḥ
de mari apariții neașteptate cu adevărat foarte înfricoșătoare - mahā-utpātāḥ hi ati-dāruṇāḥ
pe pământ, pe cer, și în ce era însuflețit - bhuvi divi ātmani
ce anunțau un pericol iminent - saṁśinaḥ bhaya āsanna

tān ālakṣya bhayodvignā
 gopā nanda-purogamāḥ
vinā rāmeṇa gāḥ kṛṣṇaṁ
 jñātvā cārayituṁ gatam
tair durnimittair nidhanaṁ

 matvā prāptam atad-vidaḥ
tat-prāṇās tan-manaskās te
 duḥkha-śoka-bhayāturāḥ
ā-bāla-vṛddha-vanitāḥ

 sarve ’ṅga paśu-vṛttayaḥ
nirjagmur gokulād dīnāḥ
 kṛṣṇa-darśana-lālasāḥ 15

Văzând acestea, Nanda, conducătorul păstorilor - ālakṣya taiḥ nanda-purogamāḥ gopāḥ
știind că Krișna plecase să păstorească vacile fără Raam - jñātvā kṛṣṇam gatam cārayitum gāḥ vinā rāmeṇa
Și considerând acele semne rele - matvā durnimittaiḥ
Era agitat de frica de a fi pus în fața pierderii Acestuia - bhaya-udvignāḥ prāptam nidhanam tān
Necunoscuând că acesta era viața - atat-vidaḥ tat-prāṇāḥ

Începând cu copiii, bătrânii, femeile, toți - ā-bāla vṛddha vanitāḥ sarve
Se gândeau la Acesta. Datorită suferinței. - te tat-manaskāḥ duḥkha
Copleșiți de nefericire și frică -āturāḥ śoka bhaya
Membrii comunității păstorilor - aṅga paśu-vṛttayaḥ
Au plecat din Gokula simțindu-se neajutorați - nirjagmuḥ gokulāt dīnāḥ
Dorind cu putere să-l vadă pe Krișna - lālasāḥ kṛṣṇa-darśana

tāṁs tathā kātarān vīkṣya
 bhagavān mādhavo balaḥ
prahasya kiñcin novāca
 prabhāva-jño ’nujasya saḥ 16

Văzând acea suferință a acestora - vīkṣya tathā kātarān tān
Domnul transcendental Baal zâmbi și nu spuse nimic – bhagavān balaḥ prahasya na uvāca kiñcit
El cunoscând puterea fratelui său mai mic Madhava (Krișna) - saḥ prabhāva-jñaḥ anujasya mādhavaḥ

te ’nveṣamāṇā dayitaṁ
 kṛṣṇaṁ sūcitayā padaiḥ
bhagaval-lakṣaṇair jagmuḥ
 padavyā yamunā-taṭam 17

Ei îl căutau pe dragul lor Krișna - te anveṣamāṇāḥ dayitam kṛṣṇam
Care era indicat de urmele - sūcitayā lakṣaṇaiḥ
Ale picioarele Domnului Transcendental - padaiḥ bhagavat
Și s-au dus după urmele picioarelor sale pe malurile Yamunei - jagmuḥ padavyā yamunā-taṭam

te tatra tatrābja-yavāṅkuśāśani-
 dhvajopapannāni padāni viś-pateḥ
mārge gavām anya-padāntarāntare
 nirīkṣamāṇā yayur aṅga satvarāḥ 18

antar hrade bhujaga-bhoga-parītam ārāt
 kṛṣṇaṁ nirīham upalabhya jalāśayānte
gopāṁś ca mūḍha-dhiṣaṇān paritaḥ paśūṁś ca
 saṅkrandataḥ parama-kaśmalam āpur ārtāḥ 19

Aceștia văzând ici colo pe cărarea vitelor - te nirīkṣamāṇāḥ tatra tatra mārge gavām
urmele tălpilor Celui ce Menține Existența (Krișna) - padāni viṭ-pateḥ
ce erau marcate cu floarea de lotus planta de orz, - upapannāni abja yava
țepușa pentru îndemnarea elefantului, fulgerul, steagul, - aṅkuśa aśani dhvaja
și alte urme de pe picioare foarte aproape, - anya-pada antara-antare
nerăbdători s-au grăbit să fie împreună (cu El) - aṅga sa-tvarāḥ yuyuḥ

Și au văzut de la distanță în locul apei adânci (a râului) - upalabhya ārāt hrade
cum Krișna era înfășurat în interiorul șarpelui - kṛṣṇam parītam antaḥ bhujaga
iar pe malul apei acesteia se aflau nemișcate - ca ante jala-āśaya nirīham
corpurile păstorilor inconștienți - bhoga gopān mūḍha-dhiṣaṇān
înconjurați de animale și plângând - paritaḥ paśūn ca saṅkrandataḥ
erau chinuiți astfel de cea mai mare suferință - āpuḥ parama-kaśmalam ārtāḥ

Edited by madhukar, 27 April 2017 - 14:49.

Șrimad Bhagavatam 10.16.12-19 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofa 20-25)

SB 10.16.20-25
Fără Krișna sunt cele trei lumi goale
Raam cunoaște puterea lui Krișna
Corpul lui Krișna crește și se eliberează din strânsoarea șarpelui

gopyo ’nurakta-manaso bhagavaty anante
 tat-sauhṛda-smita-viloka-giraḥ smarantyaḥ
graste ’hinā priyatame bhṛśa-duḥkha-taptāḥ
 śūnyaṁ priya-vyatihṛtaṁ dadṛśus tri-lokam 20

Gopiile (păstorițele) se gândeau tot timpul - gopyaḥ anurakta-manasaḥ
La nelimitatul Domn Transcendental - anante bhagavati
Care le era foarte drag, fiind prinse în amintirea - tat sauhṛda graste smarantyaḥ
Zâmbetului, privirilor și cuvintelor dragului lor - smita viloka giraḥ ahinā priyatame
Când au văzut că vor fi lipsite de dragul lor - dadṛśuḥ priya-vyatihṛtam
Li s-a părut că cele trei lumi sunt goale - tri-lokam śūnyam
Fiind chinuite de o extremă durere - taptāḥ bhṛśa duḥkha

tāḥ kṛṣṇa-mātaram apatyam anupraviṣṭāṁ
 tulya-vyathāḥ samanugṛhya śucaḥ sravantyaḥ
tās tā vraja-priya-kathāḥ kathayantya āsan
 kṛṣṇānane ’rpita-dṛśo mṛtaka-pratīkāḥ 21

Iar acea mamă a lui Krișna gândind tot timpul asupra fiului ei - tāḥ kṛṣṇa-mātaram anupraviṣṭām apatyam
era la fel de înfricoșată ca orice membru al familiei - tulya vyathāḥ samanugṛhya
Și lacrimile-i curgeau - śucaḥ sravantyaḥ
Fiecare dintre dragile din Vraja povesteau narațiuni - tāḥ tāḥ vraja-priya kathayantyaḥ kathāḥ
Și stând asemenea unor persoane moarte - āsan pratīkāḥ mṛtaka
Ofereau ochii lor feței lui Krișna - arpita dṛśaḥ kṛṣṇa-ānane

kṛṣṇa-prāṇān nirviśato
 nandādīn vīkṣya taṁ hradam
pratyaṣedhat sa bhagavān
 rāmaḥ kṛṣṇānubhāva-vit 22

Domnul Transcendental Raam văzând - bhagavān rāmaḥ vīkṣya
Că cei a căror viață era Krișna, conduși de Nanda - kṛṣṇa-prāṇān nanda-ādīn
(vroiau) să intre în acea zonă adâncă a răului - nirviśataḥ tam hradam
Cunoscând puterea lui Krișna, le-a interzis (să intre) - saḥ vit anubhāva kṛṣṇa pratyaṣedhat

ittham sva-gokulam ananya-gatiṁ nirīkṣya
 sa-strī-kumāram ati-duḥkhitam ātma-hetoḥ
ājñāya martya-padavīm anuvartamānaḥ
 sthitvā muhūrtam udatiṣṭhad uraṅga-bandhāt  23

tat-prathyamāna-vapuṣā vyathitātma-bhogas
 tyaktvonnamayya kupitaḥ sva-phaṇān bhujaṅgaḥ
tasthau śvasañ chvasana-randhra-viṣāmbarīṣa-
 stabdhekṣaṇolmuka-mukho harim īkṣamāṇaḥ 24

taṁ jihvayā dvi-śikhayā parilelihānaṁ
 dve sṛkvaṇī hy ati-karāla-viṣāgni-dṛṣṭim
krīḍann amuṁ parisasāra yathā khagendro
 babhrāma so ’py avasaraṁ prasamīkṣamāṇaḥ 25

Văzând propria sa familie, și femeile și copiii - nirīkṣya sva-gokulam sa-strī kumāram
Ce nu au alt sens al vieții (in afară de El), (Krișna) a înțeles - ananya-gatim ājñāya
că rămânând și imitând comportamentul muritorilor - sthitvā anuvartamānaḥ martya-padavīm
Datorită Lui sunt astfel doborâți de durere - ātma-hetoḥ ittham ati-duḥkhitam
Imediat s-a eliberat din prinderea șarpelui - muhūrtam udatiṣṭhat bandhāt uraṅga
Corpul acestuia (al lui Krișna) a început să crească - vapuṣā tat prathyamāna
Făcând să sufere propriul corp al șarpelui - vyathita ātma bhogaḥ bhujaṅga
Acesta a renunțat ridicând furios capetele - tyaktvā unnamayya kupitaḥ sva-phaṇān
Și a stat respirând greu pe nările - tasthau śvasan śvasana-randhra
Ca niște recipiente cu otravă - ambarīṣa viṣa
Cu ochi fixați ca doi cărbuni aprinși - īkṣaṇa stabdha ulmuka
Ce priveau fața (Domnului Transcendental) Hari - īkṣamāṇaḥ mukhaḥ harim
Lingându-și cele două buze - parilelihānam dve sṛkvaṇī
Cu limba sa bifurcată - jihvayā dvi-śikhayā

Având într-adevăr o teribilă otravă ca focul - hi ati-karāla viṣa-agni
(șarpele) îl privi pe acesta (Krișna) - tam dṛṣṭim
Ce se juca cu el și posedând o mare forță și energie - krīḍan amum pari sasāra
Asemenea regelui păsărilor (Garuḍa) rotindu-se ca o stea - yathā khaga-indraḥ babhrāma
Iar el (șarpele Kaliya) deliberând în mintea sa după o oportunitate (să-L prindă) - api saḥ prasamīkṣa māṇaḥ avasaram

Șrimad Bhagavatam 10.16.26-29 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 26-29)

SB 10.16.26-29

Krișna îl pedepsește pe Kaliya
lovindu-i capatele cu picioarele, în timp ce dansa pe acestea

evaṁ paribhrama-hataujasam unnatāṁsam
 ānamya tat-pṛthu-¶iraḥsv adhirūḍha ādyaḥ
tan-mūrdha-ratna-nikara-spar¶āti-tāmra-
 pādāmbujo ’khila-kalādi-gurur nanarta  26

În felul acesta mișcându-se în jurul lui i-a terminat energia - evam paribhrama hata ojasam
Făcâd să i se îndoie gâturile ridicate - ānamya tat unnata aṁsam
Iar gurul original alt tuturor artelor, originea inițală a tot ceea ce există - ādi-guruḥ akhila-kalā ādyaḥ
s-a urcat pe capetele lui mari - adhirūḍhaḥ pṛthu-¶iraḥsu
și a început să danseze pe capetele acestuia - nanarta mūrdha tat
iar picioarle Sale asemenea lotușilor păreau roșii asemenea cuprului - pāda-ambujaḥ ati-tāmra
datorită atingerii numeroaselor giuvaeruri (de pe capul șarpelui) - spar¶a ratna-nikara

taṁ nartum udyatam avekṣya tadā tadīya-
 gandharva-siddha-muni-cāraṇa-deva-vadhvaḥ
prītyā mṛdaṅga-paṇavānaka-vādya-gīta-
 puṣpopahāra-nutibhiḥ sahasopaseduḥ 27

Observându-L începând să danseze - avekṣya tam udyatam nartum
Atunci ai Săi Gandharvi și Persoane Perfecte - tadā tadīya gandharva-siddha
Înțelepți și Cearana, precum și soțiile zeilor au sosit - muni-cāraṇa; deva-vadhvaḥ upaseduḥ
Și l-au acompaniat imediat cu plăcere cu diferite tipuri de tobe - vādya sahasā prītyā mṛdaṅga-paṇava
au cântat cântece, i-au adus laude, au aruncat flori și alte cadouri - gīta nutibhiḥ puṣpa upahāra

yad yac chiro na namate ’ṅga ¶ataika-¶īrṣṇas
 tat tan mamarda khara-daṇḍa-dharo ’ṅghri-pātaiḥ
kṣīṇāyuṣo bhramata ulbaṇam āsyato ’sṛṅ
 nasto vaman parama-ka¶malam āpa nāgaḥ 28

Oricare  dintre cele 101 capete ale șarpelui mistic, - yat yat ¶iraḥ ¶ata-eka-¶īrṣṇaḥ nāgaḥ
care nu se plecau - na namate
Exact acele capete ale celui rău erau călcate - tat tat khara aṅga mamarda
Drept pedeapsă de Cel ce Menține Lumile; și se mișca repede - daṇḍa dharaḥ bhramataḥ
Loviturile teribile de picioare golindu-i viața (lui Kaliya) - pātaiḥ ulbaṇam aṅghri kṣīṇa-āyuṣaḥ
Din Gură și din nas îi curgea sânge și vomita - āsyataḥ nastaḥ asṛk vaman
Experimentând o suferință foarte mare - āpa ka¶malam parama

tasyākṣibhir garalam udvamataḥ ¶iraḥsu
 yad yat samunnamati niḥ¶vasato ruṣoccaiḥ
nṛtyan padānunamayan damayāṁ babhūva
 puṣpaiḥ prapūjita iveha pumān purāṇaḥ  29

Ochii acestuia emanau otravă - akṣibhiḥ tasya udvamataḥ garalam
Iar oricare dintre capetele ce se ridicau - yat yat ¶iraḥsu samunnamati
Respirând greu datorită furiei - niḥ¶vasataḥ uccaiḥ ruṣā
Erau plecate la loc de picioarele străvechiului Domn Transcendental - anunamayan padā
purāṇaḥ pumān
învingându-l (pe șarpe) doar cu dansul Său - damayām iva nṛtyan babhūva
cu care ocazie era venerat cu flori (de persoanele celeste) - iha prapūjitaḥ puṣpaiḥ

Șrimad Bhagavatam 10.16.30-36 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 30-36)

SB 10.16.30-36

În gând Kaliya se apropie de Krișna
Nevestele lui Kaliya prosternează în fața lui Krișna și se roagă pentru viața soțului lor
Este cunoscut că
Krișna deși îi privește pe toți la fel, coboară în lumea materială pentru a-i pedepsi pe cei răi
Pedeapsa este mila Domnului Transcendental ce îndepărtează astfel contaminarea materială
Calificarea de a atinge praful picioarelor lui Krishna nu a fost atinsă nici de soția lui Narayan, Șri Lakșmi

tac-citra-tāṇḍava-virugna-phaṇā-sahasro
 raktaṁ mukhair uru vaman nṛpa bhagna-gātraḥ
smṛtvā carācara-guruṁ puruṣaṁ purāṇaṁ
 nārāyaṇaṁ tam araṇaṁ manasā jagāma 30

O rege, minunatul dans dezlănțuit al acestuia - nṛpa citra tāṇḍava tat
A zdrobit de 1000 de ori gâturile înfoiate ale șarpelui - virugna phaṇā-sahasraḥ
Făcându-l să scoată sânge din abundență pe gură - rvaman aktam uru mukhaiḥ
Cu corpul frânt el și-a amintat de Maestrul - bhagna-gātraḥ smṛtvā gurum
tuturor ființelor mobile și imobile - cara-acara
persoana cea mai străveche, Domnul Transcendental Narayan - puruṣam purāṇam nārāyaṇam
și s-a apropiat de Acesta în gând, pentru a-L lua ca adăpost - jagāma tam manasā araṇam

kṛṣṇasya garbha-jagato ’ti-bharāvasannaṁ
 pārṣṇi-prahāra-parirugna-phaṇātapatram
dṛṣṭvāhim ādyam upasedur amuṣya patnya
 ārtāḥ ślathad-vasana-bhūṣaṇa-keśa-bandhāḥ 31

tās taṁ su-vigna-manaso ’tha puraskṛtārbhāḥ
 kāyaṁ nidhāya bhuvi bhūta-patiṁ praṇemuḥ
sādhvyaḥ kṛtāñjali-puṭāḥ śamalasya bhartur
 mokṣepsavaḥ śaraṇa-daṁ śaraṇaṁ prapannāḥ 32

Când nevestele șarpelui au văzut că acesta era terminat - patnyaḥ ahim dṛṣṭvā amuṣya avasannam
De greutatea extraordinară a lui Krișna, Cel care dă naștere - ati-bhara kṛṣṇasya garbha
Universului și ale cărui lovituri ale călcâielor fărâmaseră - jagataḥ prahāra pārṣṇi parirugna
părțile înfoiate ale capului, care erau asemenea unor umbrele - phaṇā ātapatram
Au fost foarte abătute și cu îmbrăcămintea, ornamentele - ārtāḥ vasana bhūṣaṇa
Și părul în dezordine l-au abordat pe Domnul original - keśa-bandhāḥ ślathat upaseduḥ ādyam
Acestea, având mințile foarte agitate datorită acestuia (Kaliya) – tāḥ manasaḥ su-vigna tam
Atunci punându-i în față pe copiii lor - atha puraḥ-kṛta arbhāḥ
Și-au întins corpurile pe pământ plecându-se - nidhāya kāyam bhuvi praṇemuḥ
Domnului tuturor creaturilor - bhūta-patim
Și fiind virtuoase, cu mâinile lipite în fața pieptului - sādhvyaḥ; kṛta-añjali-puṭāḥ
Dorind eliberarea bărbatului lor păcătos - īpsavaḥ mokṣa bhartuḥ śamalasya
l-au implorat pentru protejare pe Cel ce acordă protecție - prapannāḥ śaraṇam śaraṇa-dam

nāga-patnya ūcuḥ
nyāyyo hi daṇḍaḥ kṛta-kilbiṣe ’smiṁs
 tavāvatāraḥ khala-nigrahāya
ripoḥ sutānām api tulya-dṛṣṭir
 dhatse damaṁ phalam evānuśaṁsan 33

Soțiile șarpelelui mistic spuseră - nāga-patnyaḥ ūcuḥ
Pedeapsa pentru cel ce a comis ofensa este justă - daṇḍaḥ asmin kṛta-kilbiṣe nyāyyaḥ
Deși Tu îi privești la fel pe dușmani și asceți - api tulya-dṛṣṭiḥ ripoḥ sutānām
Tu cobori în lumea aceasta să-i pedepsești pe cei răi - tava avatāraḥ nigrahāya khala
Rezultatul dat fiind pedeapsa și nimicirea - phalam dhatse damam eva anuśaṁsam

anugraho ’yaṁ bhavataḥ kṛto hi no
 daṇḍo ’satāṁ te khalu kalmaṣāpahaḥ
yad dandaśūkatvam amuṣya dehinaḥ
 krodho ’pi te ’nugraha eva sammataḥ 34

O Domn Transcendental această pedeapsă pe care ne-ai dat-o - bhavataḥ ayam daṇḍaḥ kṛtaḥ naḥ
Este în realitate mila Ta pentru cei materialiști - hi khalu anugrahaḥ te asatām
Îndepârtând contaminarea materială (păcatul) - apahaḥ kalmaṣa
Totuși furia Ta pe acesta care s-a încorporat ca șarpe – api krodhaḥ tvam yat amuṣya dehinaḥ dandaśūka
Este desigur renumita Ta milă - eva sammataḥ te anugrahaḥ

tapaḥ sutaptaṁ kim anena pūrvaṁ
 nirasta-mānena ca māna-dena
dharmo ’tha vā sarva-janānukampayā
 yato bhavāṁs tuṣyati sarva-jīvaḥ 35
kasyānubhāvo ’sya na deva vidmahe
 tavāṅghri-reṇu-sparaśādhikāraḥ
yad-vāñchayā śrīr lalanācarat tapo
 vihāya kāmān su-ciraṁ dhṛta-vratā 36

Ce austerități a executat cu atenție acest (Kaliya) - kim tapaḥ su-taptam anena
Înainte (în vieți anterioare), lipsit de mândrie - pūrvam nirasta-mānena
acordând respect și altfel urmând datoria prescrisă, - māna-dena ca atha vā dharmaḥ
Milos cu toată lumea - anukampayā sarva-jana
(activități) prin care, Domnul Transcendental - yataḥ bhavān
e mulțumit de toate ființele - yataḥ bhavān tuṣyati sarva-jīvaḥ
O zeule, (pentru că) nu știm cum acesta a obținut ca rezultat - deva na vidmahe kasya asya anubhāvaḥ
Calificarea de a atinge praful picioarelor Tale - adhikāraḥ sparaśa reṇu aṅghri tava
Pe care-l dorește cea mai de seamă femeie, Zeița Fericirii - yat vāñchayā lalanā śrīḥ
Renunțând la dorințe - vihāya kāmān
urmând jurământe rigide – vratā dhṛta
și practicând austerități pentru o lungă perioadă de timp - ācarat tapaḥ su-ciram

Edited by madhukar, 06 May 2017 - 12:53.

Șrimad Bhagavatam 10.16.37-38 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 37-38)
SB 10.16.37-38

Cine a obținut praful picioarelor lui Krișna, nu-i mai trebuie nimic
Te încorporezi datorită dorințelor proprii și a dorințelor altora (datorate propriilor acțiuni)

na nāka-pṛṣṭhaṁ na ca sārva-bhaumaṁ
 na pārameṣṭhyaṁ na rasādhipatyam
na yoga-siddhīr apunar-bhavaṁ vā
 vāñchanti yat-pāda-rajaḥ-prapannāḥ  37

Cei care au obținut praful picioarelor Tale - yat prapannāḥ rajaḥ pāda
Nu-și doresc nici cel mai de sus paradis - na vāñchanti nāka-pṛṣṭham
Nici tot pământul - na ca sārva-bhaumam
Nici suprema poziție a lui Brahmaa (în univers) - na pārameṣṭhyam
Nici cele mai bune gusturi - na rasa-adhipatyam
Nici puterile mistice obținute prin Yoga - na yoga-siddhīḥ
(sau) eliberearea de migrația sufletului - apunaḥ-bhavam

tad eṣa nāthāpa durāpam anyais
 tamo-janiḥ krodha-vaśo ’py ahīśaḥ
saṁsāra-cakre bhramataḥ śarīriṇo
 yad-icchataḥ syād vibhavaḥ samakṣaḥ 38

O Doamne, deși acest (Kaliya), un conduător al șerpilor - nātha api tat eṣaḥ ahi-īśaḥ
s-a născut în Modul de Existență al Ignoranței, și e condus de furie - janiḥ tamaḥ krodha-vaśaḥ
colindând prin univers încorporându-se datorită dorințelor (proprii și ale altora) - bhramataḥ śarīriṇaḥ icchataḥ
în ciclul nașterii și-al morții - cakre saṁsāra
el a obținut ceea ce este greu pentru alții - āpa durāpam anyaiḥ
având în fața ochilor manifestarea opulențelor acestea - samakṣaḥ syāt vibhavaḥ yat

Șrimad Bhagavatam 10.16.37-38 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 39-50)

Laude aduse lui Krishna de către soțiile șarpelui mistic Kalyia

Krișna
• Degustător Transcendental al Plăcerii
• Suflet Măreț, Cel ce Asistă Elementele Materiale
• Aflat dincolo de Elementele Materiale
• Supra-Suflet
• Cel Original, Cel fără de Schimbare
• Ocean al Cunoașterii și al Relizării Spirituale
• Timpul, Buricul Timpului
• Martorul porțiunilor Timpului (a diferitelor Ere)
• Martorul universal
• Cauza și creatorul universului
• Nelimitatul Domn, puterea supremă
• Atotcunoscătorul diferitelor filozofii (vedice)
• Cel ce îndeplinește dorințele exprimate prin energia cuvintelor
• Subtil percepției senzoriale
• Măsură a tuturor elementelor, a simțurilor, a aerului vital
• A celor trei Moduri ale Naturii Materiale (Virtute, Pasiune și Ignoranță)
• A Falsei Identificări care acoperă propriul suflet
• Rădăcina tuturor dovezilor
• Sursa și autorul srierilor revelate
• Cel care adună și Cel care renunță
•  (este) Cunoașteriea Vedică
• Martorul ce are calitatea propriei conștiințe
• Controlorul Simțurilor
• cel ce cunoaște toate destinațiile superioare și inferioare
• Martorul a ceea ce este invizibil și vizibil
• Cel ce privește această lume
• Sursa, menținerea și sfârșitul acestui (univers)
• Neatins de calitățile materiale și energia timpului
• Necreat și Cel ce este Sprijinul exact a propriei existențe (adică Absolut)
• și a cărui privire îi trezește pe cei virtuoși
• dorindu-și jocuri încununate de succes
• Cei ce-i sunt dragi sunt cei ce au pace interioară
• Pentru a-i proteja pe cei spirituali și din dorința de a prezerva Datoria Prescrisă este prezent și acționează

namas tubhyaṁ bhagavate
 puruṣāya mahātmane
bhūtāvāsāya bhūtāya
 parāya paramātmane 39
jñāna-vijñāna-nīdhaye
 brahmaṇe ’nanta-śaktaye
aguṇāyāvikārāya
 namas te prākṛtāya ca 40
kālāya kāla-nābhāya
 kālāvayava-sākṣiṇe
viśvāya tad-upadraṣṭre
 tat-kartre viśva-hetave 41

Plecăciuni ție Degustător Transcendental al Plăcerii – namaḥ tubhyam bhagavate puruṣāya
Suflet Măreț, Cel ce Asistă Elementele Materiale – mahā-ātmane bhūta-āvāsāya
Aflat dincolo de Elementele Materiale - parāya bhūtāya
Supra-Suflet (Cel ce însoțește tot timpul Sufletul în călătoria sa materială) - parama-ātmane
Plecăciuni ție, Cel Original, Cel fără de Schimbare - namaḥ te prākṛtāya avikārāya
Cel fără calități materiale, Cel ce are energii fără de limită - aguṇāya ananta-śaktaye
Adevăr Absolut - brahmaṇe
Ocean al Cunoașterii și al Relizării Spirituale - nidhaye jñāna ca vijñāna
Tu ești Timpul, Buricul Timpului - kālāya kāla-nābhāya
Martorul porțiunilor Timpului (a diferitelor Ere) - sākṣiṇe kāla-avayava
Martorul universal, - tad-upadraṣṭre viśva
cauza și creatorul universului - hetave tat-kartre viśvāya

bhūta-mātrendriya-prāṇa-
 mano-buddhy-āśayātmane
tri-guṇenābhimānena
 gūḍha-svātmānubhūtaye 42
namo ’nantāya sūkṣmāya
 kūṭa-sthāya vipaścite
nānā-vādānurodhāya
 vācya-vācaka-śaktaye 43

Plecăciuni nelimitatului Domn, puterea supremă - namaḥ anantāya sthāya kūṭa
Atotcunoscătorul diferitelor filozofii - vipaścite nānā vāda
Cel ce îndeplinește dorințele exprimate prin energia cuvintelor - anurodhāya vācya śaktaye vācaka
care este subtil percepției senzoriale - sūkṣmāya anubhūtaye
măsură a tuturor elementelor, a simțurilor, aerului vital - mātra bhūta indriya prāṇa
A minții, inteligenței, voinței, sufletului - manaḥ buddhi āśaya ātmane
A celor trei Moduri ale Naturii Materiale (Virtute, Pasiune și Ignoranță) - tri-guṇena
A Falsei Identificări care acoperă propriul suflet - abhimānena gūḍha sva ātma

namaḥ pramāṇa-mūlāya
 kavaye śāstra-yonaye
pravṛttāya nivṛttāya
 nigamāya namo namaḥ 44

Plecăciuni rădăcinii tuturor dovezilor - namaḥ mūlāya pramāṇa
sursa și autorul srierilor revelate - yonaye kavaye śāstra
Cel care adună și Cel care renunță - pravṛttāya nivṛttāya
Plecăciuni repetate Cunoașterii Vedice - namaḥ namaḥ nigamāya

namaḥ kṛṣṇāya rāmāya
 vasudeva-sutāya ca
pradyumnāyāniruddhāya
 sātvatāṁ pataye namaḥ 45

Plecăciuni lui Krișna și Raam, fiii lui Vasudev - namaḥ kṛṣṇāya rāmāya vasudeva-sutāya
Și lui Pradyumnași Aniruddha - ca pradyumnāya aniruddhāya
Plecăciuni devoților Domnului - namaḥ sātvatām pataye

namo guṇa-pradīpāya
 guṇātma-cchādanāya ca
guṇa-vṛtty-upalakṣyāya
 guṇa-draṣṭre sva-saṁvide 46

Plecăciuni Gloriei tuturor calităților - namaḥ guṇa-pradīpāya
Și Sufletului ce are calitatea de a fi ascuns - guṇa ātma chādanāya
Și funcțiunilor ce au calități distincte – ca guṇa upalakṣyāya vṛtti
Și Martorului ce are calitatea propriei conștiințe - draṣṭre guṇa sva saṁvide

avyākṛta-vihārāya
 sarva-vyākṛta-siddhaye
hṛṣīkeśa namas te ’stu
 munaye mauna-śīline 47

Plecăciuni Ție care ești Controlorului Simțurilor - namas te astu īśa hṛṣīka
Tuturor Jocurilor (Tale) perfecte - sarva vihārāya siddhaye
nemanifestate (din lumea spirituală) și a celor manifestate - avyākṛta vyākṛta
(despre care) Cei ce au (le-) au văzut practică tăcerea - munaye śīline mauna

parāvara-gati-jñāya
 sarvādhyakṣāya te namaḥ
aviśvāya ca viśvāya
 tad-draṣṭre ’sya ca hetave 48

Plecăciuni Ție, cel ce cunoaște toate destinațiile - namaḥ te jñāya sarva gati
Superioare și inferioare - para-avara
Martorul a ceea ce este invizibil și vizibil - adhyakṣāya aviśvāya ca viśvāya
Cel ce privește și este și cauza acestei lumi - tat-draṣṭre ca hetave asya

tvaṁ hy asya janma-sthiti-saṁyamān vibho
 guṇair anīho ’kṛta-kāla-śakti-dhṛk
tat-tat-svabhāvān pratibodhayan sataḥ
 samīkṣayāmogha-vihāra īhase  49
tasyaiva te ’mūs tanavas tri-lokyāṁ
 śāntā aśāntā uta mūḍha-yonayaḥ
śāntāḥ priyās te hy adhunāvituṁ satāṁ
 sthātuś ca te dharma-parīpsayehataḥ  50

O Preamărețule, Tu ești sursa, menținerea și sfârșitul acestui (univers) - vibho tvam hi janma-sthiti-saṁyamān asya
Neatins de calitățile materiale și energia timpului - anīhaḥ guṇaiḥ kāla-śakti
Necreat și Cel ce este Sprijinul exact a propriei existențe (adică Absolut) - akṛta dhṛk
tat-tat sva-bhāvān
și a cărui privire îi trezește pe cei virtuși - samīkṣayā pratibodhayan sataḥ
dorindu-și jocuri încununate de succes - īhase amogha-vihāraḥ

Edited by madhukar, 15 May 2017 - 12:26.

Șrimad Bhagavatam 10.16.51-53 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 51-53)
SB 10.16.51-53
Afirmații filozofice cu ocazia lăudării în continuare a lui Krișna

Krișnă - suflet care este întruchiparea păcii, Maestrul, ce trebuie să tolereze ofensele la adresa Sa
căci totodată cei spirituali, ce nu se plâng niciodată, au milă de cei ce ofensează.
Prostul Kaliya nu l-a recunoscut pe Krișna

Cei ce execută cu încredere ordinele Domnului Transcendental sunt cu siguranță eliberați de orice fel frică

aparādhaḥ sakṛd bhartrā
 soḍhavyaḥ sva-prajā-kṛtaḥ
kṣantum arhasi śāntātman
 mūḍhasya tvām ajānataḥ 51

Suflet care ești întruchiparea păcii, Maestrul - śānta-ātman bhartrā
se cade să tolerezi ofensa - arhasi kṣantum aparādhaḥ
făcută o dată de propriul supus împotriva (Ta). - kṛtaḥ sakṛt sva-prajā soḍhavyaḥ
Prostul (Kaliya) nu te-a recunoscut - mūḍhasya tvām ajānataḥ

anugṛhṇīṣva bhagavan
 prāṇāṁs tyajati pannagaḥ
strīṇāṁ naḥ sādhu-śocyānāṁ
 patiḥ prāṇaḥ pradīyatām 52

 
O Domn Transcendental, cei spirituali - bhagavan sādhu
ce nu se plâng niciodată, au milă de soții ca noi - śocyānām anugṛhṇīṣva strīṇām naḥ
(de aceea) renunță (în a-l chinui) și dă-i viața - tyajati pradīyatām prāṇaḥ pannagaḥ
căci soțul ne este viața - patiḥ prāṇān

vidhehi te kiṅkarīṇām
 anuṣṭheyaṁ tavājñayā
yac-chraddhayānutiṣṭhan vai
 mucyate sarvato bhayāt  53

Ordonă servitoarelor tale ce au de făcut - vidhehi te kiṅkarīṇām anuṣṭheyam what
(căci) cel ce execută cu încredere în ordinele Tale - yat anutiṣṭhan śraddhayā ājñayā tava
Este cu siguranță eliberat de orice fel de frică - vai mucyate sarvataḥ bhayāt

Șrimad Bhagavatam 10.16.54-57 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 54-57)

SB 10.16.54-57
Scuzându-se pentru felul în care a acționat, Kalyia afirmă:
Persoanele obișnuite se identifică cu identitatea iluzorie (cu rolul pe care-l joacă într-o anumită viață)
propria natură achiziționată într-o anumită viață este greu de învins

Kalya vede în Krișna:

creatorul acestui univers
furnizor al calităților materiale
Creator al dieferitelor proprii naturi
Sămânță care dă naștere splendorii și puterii
Lăcașul (tuturor) speciilor

śrī-śuka uvāca
itthaṁ sa nāga-patnībhir
 bhagavān samabhiṣṭutaḥ
mūrcchitaṁ bhagna-śirasaṁ
 visasarjāṅghri-kuṭṭanaiḥ 54

Śuka spuse, fiind astfel lăudat - śrī-śukaḥ uvāca ittham samabhiṣṭutaḥ
de soțiile șarpelui - nāga-patnībhiḥ
Domnul Transcendental l-a eliberat (pe Kaliya) - bhagavān saḥ visasarja
Pentru că devenise inconștient, capetele fiindu-i vătămate - mūrcchitam bhagna-śirasam
De multele lovituri de picioare (ale lui Krișna) - aṅghri-kuṭṭanaiḥ

pratilabdhendriya-prāṇaḥ
 kāliyaḥ śanakair harim
kṛcchrāt samucchvasan dīnaḥ
 kṛṣṇaṁ prāha kṛtāñjaliḥ 55

Kāliya recâștigându-și încet simțurile și suflul vital - kāliyaḥ pratilabdha śanakaiḥ indriya prāṇaḥ
Respirând greu și simțindu-se mizerabil se adresă reverențial - samucchvasan dīnaḥ kṛta prāha añjaliḥ
și cu dificultate Domnului Transcendental Krișna - harim kṛcchrāt kṛṣṇam

kāliya uvāca
vayaṁ khalāḥ sahotpattyā
 tamasā dīrgha-manyavaḥ
svabhāvo dustyajo nātha
 lokānāṁ yad asad-grahaḥ 56

Kaliya spuse, noi suntem invidioși - kāliyaḥ uvāca vayam khalāḥ
Născuți în ignoranță și tot timpul furioși - saha utpattyā tāmasāḥ dīrgha-manyavaḥ
Iar propria natură e greu de învins - svabhāvaḥ dustyajaḥ
O Doamne, persoanele obișnuite se identifică cu identitatea iluzorie - nātha lokānām yat grahaḥ asat

tvayā sṛṣṭam idaṁ viśvaṁ
 dhātar guṇa-visarjanam
nānā-svabhāva-vīryaujo-
 yoni-bījāśayākṛti 57

Tu ești creatorul acestui univers - tvayā sṛṣṭam idam viśvam
O furnizor al calităților materiale - dhātaḥ guṇa
Creator al dieferitelor proprii naturi - visarjanam nānā sva-bhāva
Sămânță care dă naștere splendorii și puterii - bīja yoni vīrya ojaḥ
Lăcașul (tuturor) speciilor - āśaya ākṛti

Edited by madhukar, 24 May 2017 - 15:21.

SB 10.16.58-60

Dacă ești egoist, identificându-te cu rolul pe care-l joci în această viață
nu poți scăpa de Energia Iluzorie (Maya)

Cine obține mila Domnului Transcendental, obține cunoașterea transcendentală,
și prin aceasta liniștea dată de ea, cât și eliberarea din mâna Energiei Iluzorii,
care te face să te identifici cu rolul pe care-l joci în diferitele vieti

vayaṁ ca tatra bhagavan
 sarpā jāty-uru-manyavaḥ
kathaṁ tyajāmas tvan-māyāṁ
 dustyajāṁ mohitāḥ svayam 58
bhavān hi kāraṇaṁ tatra
 sarva-jño jagad-īśvaraḥ
anugrahaṁ nigrahaṁ vā
 manyase tad vidhehi naḥ  59

Iar noi șerpii, o Domn Transcendental, - ca vayam sarpāḥ bhagavan
dintre toate speciile suntem cei mai egoiști - tatra jāti uru-manyavaḥ
Cum am putea scăpa de energia Ta iluzorie - katham tyajāmaḥ tvat-māyām
Propria ta energie care ne prostește este foarte greu de învins - svayam mohitāḥ dustyajām

O Domn Transcendental, Controlor al Universului desigur - bhavān jagat-īśvaraḥ hi
tu ești cauza (prin care se obține) - kāraṇam
întreaga cunoaștere transcendentală (și eliberarea din iluzie) - tatra sarva-jñaḥ
Gândește-te dacă vrei să să ne distrugi sau să ai milă de noi - manyase vā naḥ nigraham vidhehi tat anugraham

śrī-śuka uvāca
ity ākarṇya vacaḥ prāha
 bhagavān kārya-mānuṣaḥ
nātra stheyaṁ tvayā sarpa
 samudraṁ yāhi mā ciram
sva-jñāty-apatya-dārāḍhyo
 go-nṛbhir bhujyate nadī 60

Śrī Śuka spuse, Auzind astfel cuvintele (lui Kaliya) - śrī-śukaḥ uvāca ākarṇya iti vacaḥ
Domnul Transcendental, care acționa ca un om, spuse - bhagavān prāhakārya-mānuṣaḥ prāha
O șarpe, nu trebuie să mai rămâi aici - sarpa na stheyam atra
Pleacă fără întârziere în ocean - yāhi mā ciram tvayā samudram
Cu proprii tăi asociați, copii și soții - sva jñāti apatya dāra
Astfel ca vacile și oamenii să se poată bucura de râu - āḍhyaḥ go nṛbhiḥ bhujyate nadī.

Șrimad Bhagavatam 10.16.61-67 (Cantoul 10, Capitolul 16 Strofele 61-67)
SB 10.16.61-67
Îmbăierea în apele Yamunei, postul fara apa și meditația asupra lui Krișna
duc la eliberarea de toate păcatele
Kaliya este trimis pe o insulă din ocean

ya etat saṁsmaren martyas
 tubhyaṁ mad-anuśāsanam
kīrtayann ubhayoḥ sandhyor
 na yuṣmad bhayam āpnuyāt 61

Orice muritor care-și aduce aminte de acest ordin - yaḥ martyaḥ saṁsmaret etat anuśāsanam
pe al Meu către tine și narează - mat tubhyam kīrtayan
la amândouă schimbari ale zilei - ubhayoḥ sandhyoḥ
va obține rezultatul de a nu-i mai fi frică de tine - āpnuyāt na bhayam yuṣmat

yo ’smin snātvā mad-ākrīḍe
 devādīṁs tarpayej jalaiḥ
upoṣya māṁ smarann arcet
 sarva-pāpaiḥ pramucyate 62

Cel care se îmbăiază în acest loc al jocurilor Mele - yaḥ snātvā asmin mat-ākrīḍe
Îi mulțumește pe zei venerându-i, - tarpa yaj deva-ādīn
postește fără apă, Mă venerează și se gândește la Mine - upoṣya jalaiḥ arcet smaran mām
se va elibera de toate păcatele - pramucyate sarva-pāpaiḥ

dvīpaṁ ramaṇakaṁ hitvā
 hradam etam upāśritaḥ
yad-bhayāt sa suparṇas tvāṁ
 nādyān mat-pāda-lāñchitam  63

Datorită fricii de acea pasăre (Garuda – purtătorul lui Vișnu) - bhayāt saḥ suparṇaḥ
Ai abandonat insula - hitvā dvīpam ramaṇakam
Și ai luat adăpostul acestei ape adânci - upāśritaḥ etam hradam
Dar ea nu te va mânca, fiind marcat (de urmele) picioarelor Mele - yat tvām na adyāt lāñchitam mat-pāda

śrī-ṛṣir uvāca
mukto bhagavatā rājan
 kṛṣṇenādbhuta-karmaṇā
taṁ pūjayām āsa mudā
 nāga-patnyaś ca sādaram 64
divyāmbara-sraṅ-maṇibhiḥ
 parārdhyair api bhūṣaṇaiḥ
divya-gandhānulepaiś ca
 mahatyotpala-mālayā 65

Șri Șuka spuse, „O, rege, fiind eliberat“ - śrī-ṛṣiḥ uvāca rājan muktaḥ
De Domnul Transcendental Krișna ale cărui activități sunt minunate - bhagavatā kṛṣṇena adbhuta-karmaṇā
Acest naga (șarpe mistic) (Kaliya) și soțiile sale - taṁ nāga patnyaḥ ca
îl venerară cu bucurie și respect - pūjayām āsa mudā sa-ādaram
oferindu-i îmbrăcăminți divine, coliere din pietre prețioase - pūjayitvā divya ambara srak maṇibhiḥ
și ornamente de mare valoare - api bhūṣaṇaiḥ para-ardhyaiḥ
precum și parfumuri și ungunente divine - ca gandha anulepaiḥ divya
și o ghirlandă grozavă din lotuși - mālayā mahatyā utpala

pūjayitvā jagan-nāthaṁ
 prasādya garuḍa-dhvajam
tataḥ prīto ’bhyanujñātaḥ
 parikramyābhivandya tam
sa-kalatra-suhṛt-putro
 dvīpam abdher jagāma ha
tadaiva sāmṛta-jalā
 yamunā nirviṣābhavat
anugrahād bhagavataḥ
 krīḍā-mānuṣa-rūpiṇaḥ 66-67

Astfel prin mila Domnul Universului, - tataḥ prasādya jagat-nātham
pe al cărui steag se află Garuda, - garuḍa-dhvajam
fiind mulțumit (Kaliya) și-a luat la revedere - prītaḥ abhyanujñātaḥ
și l-a înconjurat pe Acesta oferind plecăciuni - parikramya tam abhivandya
și împreună cu soțiile, prietenii și copiii săi a plecat - sa kalatra suhṛt putraḥ jagāma
pe o insulă din ocean - dvīpam abdheḥ
Și chiar în acel moment apa Yamunei a devenit ca nectarul, - ha tadā eva jalā yamunā sa-amṛta
Fiind lipsită de otravă - abhavat nirviṣā
Prin favoarea Domnului Transcendental – anugrahāt bhagavataḥ
Care pentru plăcerea jocurilor avea o formă umană - krīḍā rūpiṇaḥ mānuṣa

Șrimad Bhagavatam 10.17.1-8  (Cantoul 10, Capitolul 17 Strofele 1-8)
SB 10.17.1-8
Kaliya fuge de Garuda în adâncul Yamunei

śrī-rājovāca
nāgālayaṁ ramaṇakaṁ
 kathaṁ tatyāja kāliyaḥ
kṛtaṁ kiṁ vā suparṇasya
 tenaikenāsamañjasam 1

Regele spuse, „De ce a părăsit șarpele mistic Kāliya” - śrī-rājā uvāca katham nāga tatyāja kāliyaḥ
reședința din (insula) Ramaṇaka - ālayam ramaṇakam
și ce a făcut-o pe măreața pasăre (Garuda) - kim vā kṛtam suparṇasya
să fie atât de dușmănoasă doar cu acesta - asamañjasam ekena tena

śrī-śuka uvāca
upahāryaiḥ sarpa-janair
 māsi māsīha yo baliḥ
vānaspatyo mahā-bāho
 nāgānāṁ prāṅ-nirūpitaḥ
svaṁ svaṁ bhāgaṁ prayacchanti
 nāgāḥ parvaṇi parvaṇi
gopīthāyātmanaḥ sarve
 suparṇāya mahātmane 2-3

Șri Șuka spuse, „Pentru a se proteja, neamul șerpilor“ - śrī-śukaḥ uvāca gopīthāya ātmanaḥ sarpa-janaiḥ
O puternicule, în fiecare lună la baza unui copac - mahā-bāhoupahāryaiḥ māsi māsi vānaspatyaḥ
Ca tribut, așa cum ordonaseră șerpii mistici - baliḥ iha prāk nirūpitaḥ nāgānām
fiecare șerpe la rândul său, urma să facă ofrande - sarve nāgāḥ svam svam prayacchanti bhāgam
cu această ocazie marelui suflet - parvaṇi parvaṇi mahā-ātmane
care era măreața pasăre (Garuda) - yaḥ suparṇāya

viṣa-vīrya-madāviṣṭaḥ
 kādraveyas tu kāliyaḥ
kadarthī-kṛtya garuḍaṁ
 svayaṁ taṁ bubhuje balim 4

Dar Kaliya, fiul lui Kadru fiind intoxicat și absorbit - tu kāliyaḥ kādraveyaḥ mada āviṣṭaḥ
De puterea propriei otrave - vīrya svayam viṣa
l-a desconsiderat pe Garuda - kadarthī-kṛtya garuḍam
și a mâncat acele ofrande - bubhuje tam balim

tac chrutvā kupito rājan
 bhagavān bhagavat-priyaḥ
vijighāṁsur mahā-vegaḥ
 kāliyaṁ samapādravat 5

tam āpatantaṁ tarasā viṣāyudhaḥ
 pratyabhyayād utthita-naika-mastakaḥ
dadbhiḥ suparṇaṁ vyadaśad dad-āyudhaḥ
 karāla-jihrocchvasitogra-locanaḥ 6

O rege, auzind aceasta Cel Atotputernic (Garuda) - rājan, śrutvā tat bhagavān
Care-i este drag Domnului Transcendental s-a înfuriat - bhagavat-priyaḥ kupitaḥ
s-a grăbit, dorind să-l omoare pe marele ticălos Kāliya. - samupādravat vijighāṁsuḥ mahā-vegaḥ kāliyam
Pasărea sosi coborând repede asupra acestuia (Kaliya) - suparṇam abhyayāt āpatantam tarasā tam
A cărui armă era otrava - āyudhaḥ viṣa
Și-și ridică multele capete - utthita na eka mastakaḥ
Pentru a-l mușca cu dinții săi otrăvitori - prati vyadaśat dadbhiḥ
Care erau armele sale înfiorătoarea - dat-āyudhaḥ karāla
Și ale cărui respirații, limbi și ochi erau teribili - ucchvasita jihvā ugra locanaḥ

taṁ tārkṣya-putraḥ sa nirasya manyumān
 pracaṇḍa-vego madhusūdanāsanaḥ
pakṣeṇa savyena hiraṇya-rociṣā
 jaghāna kadru-sutam ugra-vikramaḥ 7

Înfuriatul fiu al lui Tarkșya (Kașyapa) (care este Garuda) – manyu-mān tārkṣya-putraḥ
Se mișcă cu o extraordinară viteză - pracaṇḍa-vegaḥ
Și apărându-se de acesta (de Kalya), Cel pe care stă Madhusūdan (Garuda este purtatorul Domnului Transcendental - Vișnu) - nirasya tam madhusūdana-āsanaḥ
Lovi cu putere, cu extraordinara sa aripă stângă - jaghāna vikramaḥ ugra pakṣeṇa savyena
Ce strălucea asemenea aurului - rociṣā hiraṇya
Pe acest fiu al lui Kadru (Kaliya) - saḥ kadru-sutam

suparṇa-pakṣābhihataḥ
 kāliyo ’tīva vihvalaḥ
hradaṁ viveśa kālindyās
 tad-agamyaṁ durāsadam 8

Lovit de aripa păsării (Garuda), Kaliya - abhihataḥ pakṣa suparṇa kāliyaḥ
A fost foarte afectat - atīva vihvalaḥ
Și a intrat în adâncul Yamunei - viveśa hradam kālindyāḥ
Unde acesta (Garuda) nu se putea duce - tat-agamyam durāsadam

Șrimad Bhagavatam 10.17.9-12  (Cantoul 10, Capitolul 17 Strofele 9-812
SB 10.17.9-12
Garuda este blestemat de Saubari Muni

tatraikadā jala-caraṁ
 garuḍo bhakṣyam īpsitam
nivāritaḥ saubhariṇā
 prasahya kṣudhito ’harat 9

Odată acolo, Garuda a dorit - ekadā tatra garuḍa īpsitam
Să mănânce animale acvatice - bhakṣyam jala-caram
Și deși Saubhari Muni i-a interzis s-o facă, - saubhariṇā nivāritaḥ
Fiindu-i foame și-a făcut curaj și a luat (din acestea) - kṣudhitaḥ prasahya aharat

mīnān su-duḥkhitān dṛṣṭvā
 dīnān mīna-patau hate
kṛpayā saubhariḥ prāha
 tatratya-kṣemam ācaran  10

Văzând cât de mult sufereau și cât de amărâți erau peștii - dṛṣṭvā su-duḥkhitān dīnān mīnān
Cât si moartea conducătorului peștilor - hate mīna-patau
Fiindu-i milă, Saubhari Muni vorbi - kṛpayā saubhariḥ prāha
Pentru bunăstarea fințelor (astfel) acționând - tatratya kṣemam ācaran

atra pravi¶ya garuḍo
 yadi matsyān sa khādati
sadyaḥ prāṇair viyujyeta
 satyam etad bravīmy aham 11

"Dacă Garuda mai intră aici - yadi garuḍaḥ pravi¶ya atra
Pentru a mânca pești - khādati matsyān
Imediat să fie deprivat de aerul vital (să moară) - saḥ sadyaḥ viyujyeta prāṇaiḥ
Ceea ce spun este adevărat" - etat aham bravīmi satyam

tat kāliyaḥ paraṁ veda
 nānyaḥ ka¶cana lelihaḥ
avātsīd garuḍād bhītaḥ
 kṛṣṇena ca vivāsitaḥ  12

Numai Kaliya a știut despre aceasta - param kāliyaḥ veda tam
Nici un alt șarpe - na anyaḥ ka¶cana lelihaḥ
Și a locuit acolo (în Yamuna) de frica lui Garuda - ca avātsīt bhītaḥ garuḍāt
până când Krișna l-a gonit - kṛṣṇena vivāsitaḥ

Șrimad Bhagavatam 10.17.13-20  (Cantoul 10, Capitolul 17 Strofele 13-20
SB 10.17.13-20

Krișna iese din Yamuna spre ușurarea locuitorilor din Vraja

kṛṣṇaṁ hradād viniṣkrāntaṁ
 divya-srag-gandha-vāsasam
mahā-maṇi-gaṇākīrṇaṁ
 jāmbūnada-pariṣkṛtam
upalabhyotthitāḥ sarve
 labdha-prāṇā ivāsavaḥ
pramoda-nibhṛtātmāno
 gopāḥ prītyābhirebhire 13-14

yaśodā rohiṇī nando
 gopyo gopāś ca kaurava
kṛṣṇaṁ sametya labdhehā
 āsan śuṣkā nagā api 15

Krișna a ieșit din apă plin de - kṛṣṇam viniṣkrāntam hradāt ākīrṇam
Ghirlande, parfumuri și haine divine - srak gandha vāsasam divya
Multe giuvaeruri mari și decorat cu aur - mahā-maṇi-gaṇa pariṣkṛtam jāmbūnada
Văzându-L ridicându-se - upalabhya utthitāḥ
Cu toții și-au recâștigat aerul vital - sarve labdha-prāṇāḥ

Redându-le viața și cu bucurie în suflet - iva asavaḥ pramoda nibhṛta-ātmānaḥ
Păstorii plini de afecțiune l-au îmbrățișat - gopāḥ prītyā abhirebhire
Yaśodā, Rohiṇī, Nanda Baba, păstorițele și păstorii - yaśodā rohiṇī nandaḥ gopyaḥ ca gopāḥ
Și chiar și copacii uscați - api nagāḥ śuṣkāḥ
O, Kaurava, și-au îndeplinit dorința - kaurava labdha īhāḥ
De a obține asocierea lui Krișna - āsan sametya kṛṣṇam

rāmaś cācyutam āliṅgya
 jahāsāsyānubhāva-vit
premṇā tam aṅkam āropya
 punaḥ punar udaikṣata
gāvo vṛṣā vatsataryo
 lebhire paramāṁ mudam 16

Raam (Balaram) l-a îmbrățișat cu iubire pe Infailibilul (Krișna) - rāmaḥ ca acyutam āliṅgya premṇā
Și a râs cu acesta cunoscând sentimentele Lui - jahāsa anubhāva-vit asya
Care și-a fixat corpul tot mereu pentru a fi privit - tam āropya aṅkam punaḥ punaḥ udaikṣata
De vaci, boi, vițeii, - gāvaḥ vṛṣāḥ vatsataryaḥ
obținând astfel suprema plăcere - lebhire paramām mudam.

nandaṁ viprāḥ samāgatya
 guravaḥ sa-kalatrakāḥ
ūcus te kāliya-grasto
 diṣṭyā muktas tavātmajaḥ 17

dehi dānaṁ dvi-jātīnāṁ
 kṛṣṇa-nirmukti-hetave
nandaḥ prīta-manā rājan
 gāḥ suvarṇaṁ tadādiśat 18

Brahmanii și profesorii s-au dus la Nanda - viprāḥ guravaḥ samāgatya nandam
Cu soțiile lor și i-au spus, - sa-kalatrakāḥ te ūcuḥ
Fiul tău a fost eliberat din prinsoarea lui Kaliya datorită providenței (destinului) - tava ātma-jaḥ muktaḥ kāliya-grastaḥ diṣṭyā
iar pentru siguranța lui Krișna ar trebui să dai în caritate - hetave kṛṣṇa-nirmukti dehi dānam
brahmanilor - dvi-jātīnām
O rege, apoi Nanda fiind mulțummit cu aceștia le-a dat vaci și aur - rājan tadā nandaḥ prīta-manāḥ ādiśat gāḥ suvarṇam

yaśodāpi mahā-bhāgā
 naṣṭa-labdha-prajā satī
pariṣvajyāṅkam āropya
 mumocāśru-kalāṁ muhuḥ 19

Iar deosebit de norocoasa și casta Yașoda - api mahā-bhāgā satī yaśodā
(crezând că) și-a pierdut copilul și l-a câștigat (din nou) - naṣṭa prajā labdha
l-a luat în poală și l-a îmbrățișat - āropya aṅkam pariṣvajya
dând drumul la un torent continu de lacrimi - mumoca kalām muhuḥ aśru

tāṁ rātriṁ tatra rājendra
 kṣut-tṛḍbhyāṁ śrama-karṣitāḥ
ūṣur vrayaukaso gāvaḥ
 kālindyā upakūlataḥ 20

O rege deosebit, deoarece vitele și locuitorii din Vrindavan - rāja-indra vraja-okasaḥ gāvaḥ
Erau obosiți și slăbiți de foame și sete - śrama karṣitāḥ kṣut-tṛḍbhyām
Au rămas noaptea acolo pe malul Kalindei (Yamuna) - ūṣuḥ tām tatra rātrim upakūlataḥ kālindyāḥ

Șrimad Bhagavatam 10.17.21-25  (Cantoul 10, Capitolul 17 Strofele 21-25)
SB 10.17.21-25

Krișna îi salvează pe locuitorii Vrindavanei de focul mistuitor al pădurii, sorbindu-l

tadā ¶uci-vanodbhūto
 dāvāgniḥ sarvato vrajam
suptaṁ ni¶ītha āvṛtya
 pradagdhum upacakrame  21

Atunci, în noapte, locuitorii Vrajei, care dormeau - tadā ni¶īthe vrajam suptam
au fost acoperiți de focul învăpăiat al pădurii - āvṛtya agniḥ ¶uci dāva
ce începuse să crească - upacakrame udbhūtaḥ
și să consume toată pădurea - pradagdhum vana sarvataḥ

tata utthāya sambhrāntā
 dahyamānā vrajaukasaḥ
kṛṣṇaṁ yayus te ¶araṇaṁ
 māyā-manujam ī¶varam 22
kṛṣṇa kṛṣṇa mahā-bhaga
 he rāmāmita-vikrama
eṣa ghoratamo vahnis
 tāvakān grasate hi naḥ 23

Atunci locuitorii din Vraja s-au sculat - tataḥ vraja-okasaḥ utthāya
Și foarte agitați datorită arderii (pădurii) - sambhrāntāḥ dahyamānāḥ
s-au dus la Krișna, Controlorul Suprem - te yayuḥ kṛṣṇam ī¶varam
care prin energia sa iluzorie, avea o formă umană - māyā manujam
pentru a-l lua ca adăpost, - ¶araṇam
"Krișna, Krișna, tu ești deosebit de auspicios - kṛṣṇa kṛṣṇa mahā-bhāga
Hei, Raam, puterea ta este nemăsurată - he rāma vikrama amita
Acest foc teribil al Tău cu-adevărat ne devoreză" - eṣaḥ vahniḥ ghora-tamaḥ tāvakān hi naḥ grasate

su-dustarān naḥ svān pāhi
 kālāgneḥ suhṛdaḥ prabho
na ¶aknumas tvac-caraṇaṁ
 santyaktum akuto-bhayam 24

O Doamne, noi îți suntem dragi - prabho naḥ svān suhṛdaḥ
protejează-ne de focul de neînlăturat al morții - pāhi agneḥ su-dustarāt kāla
noi nu putem renunța la picioarele Tale - na ¶aknumaḥ santyaktum tvat-caraṇam
care înlătură frica - akutaḥ-bhayam

itthaṁ sva-jana-vaiklavyaṁ
 nirīkṣya jagad-ī¶varaḥ
tam agnim apibat tīvram
 ananto ’nanta-¶akti-dhṛk  25

Astfel văzând disperarea propriilor săi asociați - ittham nirīkṣya vaiklavyam sva-jana
Controlorul universal, nelimitatul Domn - jagat-ī¶varaḥ anantaḥ
Ce posedă nelimitate energii - ananta-¶akti-dhṛk
a sorbit acel foc teribil - apibat tam agnim tīvram

Șrimad Bhagavatam 10.18.1-7  (Cantoul 10, Capitolul 18 Strofele 1-7)

SB 10.18.1-7
Vara în Vrindavana pământeană era asemenea primăverii
Datorită prezenței lui Krișna și a lui Raam

śrī-śuka uvāca
atha kṛṣṇaḥ parivṛto
 jñātibhir muditātmabhiḥ
anugīyamāno nyaviśad
 vrajaṁ gokula-maṇḍitam

Șri Șuka spuse: Apoi Krișna, - śrī-śukaḥ uvāca atha kṛṣṇaḥ
Însoțit de asociații săi, prin natrua lor veseli, - parivṛtaḥ jñātibhiḥ mudita-ātmabhiḥ
ce cântau urmându-l, au intrat în Vraja - anugīyamānaḥ nyaviśat vrajam
decorată cu turme de vaci - maṇḍitam go-kula

vraje vikrīḍator evaṁ
 gopāla-cchadma-māyayā
grīṣmo nāmartur abhavan
 nāti-preyāñ charīriṇām 2

În felul acesta jucându-se în Vraja - evam vikrīḍatoḥ vraje
Deghizați ca păstori cu ajutorul energiei iluzorii - chadma gopāla māyayā
A venit sezonul numit vară - abhavat ṛtuḥ nāma grīṣmaḥ
Care nu este prea drag sufletelor încorporate - na ati-preyān śarīriṇām

sa ca vṛndāvana-guṇair
 vasanta iva lakṣitaḥ
yatrāste bhagavān sākṣād
 rāmeṇa saha keśavaḥ 3

Dar pentru că direct Domnul Transcendental Keșava (Krișna) - ca sākṣāt bhagavān keśavaḥ
Împreună cu Raam se afla acolo în Vrindavan - rāmeṇa saha āste yatra vṛndāvana
Calitățile acestui (sezon) au fost manifestate - guṇaiḥ saḥ lakṣitaḥ
Ca și cum ar fi fost primăvară - iva vasantaḥ

yatra nirjhara-nirhrāda-
 nivṛtta-svana-jhillikam
śaśvat tac-chīkararjīṣa-
 druma-maṇḍala-maṇḍitam 4

Acolo sunetele răsunătoare ale cascadelor - yatra svana nirhrāda nirjhara
Le acopereau pe cele ale greierilor - nivṛtta tat jhillikam
Decorând constant grupurile de copaci - maṇḍitam śaśvat maṇḍala druma
Cu seva stropilor de apă - ṛjīṣa śīkara

sarit-saraḥ-prasravaṇormi-vāyunā
 kahlāra-kañjotpala-reṇu-hāriṇā
na vidyate yatra vanaukasāṁ davo
 nidāgha-vahny-arka-bhavo ’ti-śādvale 5

Curenții vântului purtau polenul – prasravaṇa vāyunā hāriṇā reṇu
Lotușilor kahlāra, kañja și utpala - kahlāra-kañja-utpala
De pe valurile râurilor și lacurilor - ūrmi sarit saraḥ
Locuitorii pădurii, unde era o abundență de iarbă proaspătă, - vana-okasām yatra bhavaḥ ati-śādvale
nefiind astfel loviți de căldura arzătoare a focului soarelui verii - na vidyate davaḥ vahni arka nidāgha

agādha-toya-hradinī-taṭormibhir
 dravat-purīṣyāḥ pulinaiḥ samantataḥ
na yatra caṇḍāṁśu-karā viṣolbaṇā
 bhuvo rasaṁ śādvalitaṁ ca gṛhṇate 6

Peste tot apa valurilor râurilor adânci - samantataḥ toya ūrmibhiḥ hradinī agādha
aducea pe malurile nisipoase pământ înmuiat - taṭa pulinaiḥ purīṣyāḥ dravat
iar puternicele raze ale soarelui nu puteau îndepărta – ca ulbaṇāḥ aṁśu-karāḥ na caṇḍa gṛhṇate
Sucul pământului sau să pârjolească iarba - rasam bhuvaḥ yatra viṣa śādvalitam

vanaṁ kusumitaṁ śrīman
 nadac-citra-mṛga-dvijam
gāyan mayūra-bhramaraṁ
 kūjat-kokila-sārasam 7

Pădurea era deosebit de frumoasă datorită florilor - vanam citra śrīmat kusumitam
a sunetelor animalelor și a cântecelor păsărilor- nadat mṛga gāyan dvijam
ca păunii, cucii și cocorii - mayūra kokila sārasam
precum și datorită bâzâitului albinelor - kūjat bhramaram

Edited by madhukar, 27 June 2017 - 19:25.

Șrimad Bhagavatam 10.18.8-16  (Cantoul 10, Capitolul 18 Strofele 8-16)

SB 10.18.8-16
Krișna împreună cu Raam și păstorașii intră în pădure
Pentru a se distra împreună

krīḍiṣyamāṇas krṣṇo
 bhagavān bala-saṁyutaḥ
veṇuṁ viraṇayan gopair
 go-dhanaiḥ saṁvṛto ’viśat 8

Intenționând să se joace, Domnul Transcendental Krișna - krīḍiṣyamāṇaḥ bhagavān kṛṣṇaḥ
Însoțit de Bal și păstorași - saṁyutaḥ bala gopaiḥ
Și încojurat de prețioasele văcuțe - saṁvṛtaḥ dhanaiḥ go
A intrat acolo (în pădure) cântând la fluier - aviśat tat viraṇayan veṇum

pravāla-barha-stabaka-
 srag-dhātu-kṛta-bhūṣaṇāḥ
rāma-kṛṣṇādayo gopā
 nanṛtur yuyudhur jaguḥ 9

Purtând ca ornamente rămurele cu frunze noi - kṛta-bhūṣaṇāḥ pravāla
Pene de păun, buchete de flori, ghirlande, minerale colorate - barha stabaka srak dhātu
Păstorașii conduși de Raam și Krișna - gopāḥ rāma-kṛṣṇa-ādayaḥ
Dansau, cântau și se luptau unii cu alții - nanṛtuḥ jaguḥ yuyudhuḥ

kṛṣṇasya nṛtyataḥ kecij
 jaguḥ kecid avādayan
veṇu-pāṇitalaiḥ śṛṅgaiḥ
 praśaśaṁsur athāpare 10

În timp ce Krișna dansa, unii cântau iar alții cântau - kṛṣṇasya nṛtyataḥ kecit jaguḥ kecit avādayan
la flaute, zimbale și cornuri (de bivoli) - veṇu pāṇi-talaiḥ śṛṅgaiḥ
În timp ce alții îl glorificau - atha apare praśaśaṁsuḥ

gopa-jāti-praticchannā
 devā gopāla-rūpiṇau
īḍire kṛṣṇa-rāmau ca
 naṭā iva naṭaṁ nṛpa 11

bhramaṇair laṅghanaiḥ kṣepair
 āsphoṭana-vikarṣaṇaiḥ
cikrīḍatur niyuddhena
 kāka-pakṣa-dharau kvacit 12

O rege, zeii deghizați ca păstori - nṛpa devāḥ praticchannāḥ gopa-jāti
Îi glorificau pe Krișna și Raam - īḍire kṛṣṇa-rāmau
Care de asemenea aveau forme de păstori - gopāla-rūpiṇau ca

Așa cum un dansator recunoaște un alt dansator - iva naṭāḥ naṭam
S-au jucat hoinărind, sărind, culcându-se, - cikṛīḍatuḥ bhramaṇaiḥ laṅghanaiḥ kṣepaiḥ
bătând din palme, trîgând la funie, luptându-se - āsphoṭana vikarṣaṇaiḥ niyuddhena
și uneori ținând-și buclele părului de-o parte - kvacit dharau kāka-pakṣa

kvacin nṛtyatsu cānyeṣu
 gāyakau vādakau svayam
śaśaṁsatur mahā-rāja
 sādhu sādhv iti vādinau 13

O mare rege, uneori dansau iar însiși ceilalți doi - mahā-rāja kvacit nṛtyatsu ca svayam anyeṣu
(îi acompaniau) cântând din instrumente - gāyakau vādakau
Și îl lăudau spunând, „Foarte, foarte bine!“ - śaśaṁsatuḥ vādinausādhu sādhu iti

kvacid bilvaiḥ kvacit kumbhaiḥ
 kvacāmalaka-muṣṭibhiḥ
aspṛśya-netra-bandhādyaiḥ
 kvacin mṛga-khagehayā 14

Uneori se jucau ascunzând în palmă - kvacit aspṛśya muṣṭibhiḥ
Fructe bilva, kumbha și amalaka - bilvaiḥ kumbhaiḥ āmalaka
Alteori (se jucau) legându-se la ochi
Alteori imitând animale și păsări și așa mai departe - kvacit īhayā mṛga khaga ādyaiḥ

kvacic ca dardura-plāvair
 vividhair upahāsakaiḥ
kadācit syandolikayā
 karhicin nṛpa-ceṣṭayā  15

Uneori săreau ca broaștele și făceau tot felul de glume - kvacit plāvaiḥ ca dardura vividhaiḥ upahāsakaiḥ
Uneori se dădeau în leagăne - kadācit syandolikayā
Iar alteori pretindeau că sunt regi - karhicit nṛpa-ceṣṭayā

evaṁ tau loka-siddhābhiḥ
 krīḍābhiś ceratur vane
nady-adri-droṇi-kuñjeṣu
 kānaneṣu saraḥsu ca 16

În felul acesta, cei doi (Krișna și Raam) - evam tau
De dragul persoanelor perfecte și de dragul jocurilor - loka-siddhābhiḥ krīḍābhiḥ
Hoinăreau prin păduri, pe râuri, prin munți și văi - ceratuḥ vane nadī adri droṇi
Prin crânguri, pădurici și de-a lungul lacurilor - kuñjeṣu kānaneṣu saraḥsu ca

Șrimad Bhagavatam 10.18.17-32  (Cantoul 10, Capitolul 18 Strofele 17-32)
SB 10.18.17-32

Zeul asur Pralamba sosește pentru a-l răpi pe Krișna
Jocurile în care cei ce pierd îi cară în cârcă pe cei ce au câștigat
Domnul Transcendental Krișna acceptă să-l care pe prietenul său Șridam (fratele Radhei)
Pralamba-asur este ucis de Bala-raam

paśūṁś cārayator gopais
 tad-vane rāma-kṛṣṇayoḥ
gopa-rūpī pralambo ’gād
 asuras taj-jihīrṣayā 17

În timp ce Raam, Krișna și păstorașii - rāma-kṛṣṇayoḥ gopaiḥ
Păstoreau animalele în acea pădure - cārayatoḥ paśūn tat-vane
Zeul asur Pralamba luând forma unui păstoraș - asuraḥ pralambaḥ gopa-rūpī
Sosi acolo pentru a-l răpi (pe Krișna) - agāt tat jihīrṣayā

taṁ vidvān api dāśārho
 bhagavān sarva-darśanaḥ
anvamodata tat-sakhyaṁ
 vadhaṁ tasya vicintayan 18

Domnul Transcendental (apărut în) dinastia Dașarha - bhagavān dāśārhaḥ
fiind omniscient a înțeles cine era - sarva-darśanaḥ vidvān tam
Și totuși i-a acceptat prietenia - api tasya anvamodata sakhyam
Gândidu-se însă să-l ucidă — vicintayan tat vadham

tatropāhūya gopālān
 kṛṣṇaḥ prāha vihāra-vit
he gopā vihariṣyāmo
 dvandvī-bhūya yathā-yatham 19

Astfel Krișna cunoscătorul jocurilor - tatra kṛṣṇaḥ vihāra-vit
i-a chemat pe păstorași și le-a spus - upāhūya gopālān prāha
„Hei, păstorași, hai să ne jucăm, împărțindu-ne în două echipe potrivite“ - he gopāḥ vihariṣyāmaḥ dvandvī-bhūya yathā-yatham

tatra cakruḥ parivṛḍhau
 gopā rāma-janārdanau
kṛṣṇa-saṅghaṭṭinaḥ kecid
 āsan rāmasya cāpare 20

Astfel păstorașii au format echipele - tatra gopāḥ cakruḥ saṅghaṭṭinaḥ
Celor doi conducători Raam și Geanardan (Krișna) - parivṛḍhau rāma-janārdanau
Unii de partea lui Krișna iar alții cu Raam - kecit āsan kṛṣṇa ca apare rāmasya

ācerur vividhāḥ krīḍā
 vāhya-vāhaka-lakṣaṇāḥ
yatrārohanti jetāro
 vahanti ca parājitāḥ 21

Au jucat tot felul de jocuri -āceruḥ vividhāḥ krīḍāḥ
Caracterizate prin aceea că învingătorii - lakṣaṇāḥ yatra jetāraḥ
erau cărați de învinși - vahanti parājitāḥ
cei cărați urcând pe cei ce-i cărau - vāhya ārohanti vāhaka

vahanto vāhyamānāś ca
 cārayantaś ca go-dhanam
bhāṇḍīrakaṁ nāma vaṭaṁ
 jagmuḥ kṛṣṇa-purogamāḥ 22

Astfel cărând și fiind cărați - vahantaḥ vāhyamānāḥ ca
Și păscând văcuțele - cārayantaḥ ca go-dhanam
Fiind conduși de Krișna s-au dus la un copac banyan - kṛṣṇa-puraḥ-gamāḥ jagmuḥ vaṭam
Pe nume Bhāṇḍīraka - bhāṇḍīrakam nāma

rāma-saṅghaṭṭino yarhi
 śrīdāma-vṛṣabhādayaḥ
krīḍāyāṁ jayinas tāṁs tān
 ūhuḥ kṛṣṇādayo nṛpa 23

O, rege, când Șridam, Vrișabha și alții din grupul lui Raam - nṛpa yarhi śrīdāma-vṛṣabha-ādayaḥ
rāma-saṅghaṭṭinaḥ
au fost victorioși în acele jocuri - jayinaḥ krīḍāyām
fiecare din grupul lui Krișna a trebuit să-i care - tān tān kṛṣṇa-ādayaḥ ūhuḥ

uvāha kṛṣṇo bhagavān
 śrīdāmānaṁ parājitaḥ
vṛṣabhaṁ bhadrasenas tu
 pralambo rohiṇī-sutam 24

Fiind înfrânți Domnul Transcendental Krișna - parājitaḥ bhagavān kṛṣṇaḥ
l-a cărat pe Śrīdām, Vrișabha pe Bhadrasena - śrīdāmānam uvāha vṛṣabham bhadrasenaḥ
iar Pralamba pe fiul lui Rohini (Raam) - tu pralambaḥ rohiṇī-sutam

aviṣahyaṁ manyamānaḥ
 kṛṣṇaṁ dānava-puṅgavaḥ
vahan drutataraṁ prāgād
 avarohaṇataḥ param 25

Considerându-l pe Krișna invincibil, dintre mulți alții - manyamānaḥ kṛṣṇam aviṣahyam puṅgavaḥ
Danavul (Pralamba) l-a purtat ducându-l repede - dānava vahan prāgāt druta-taram
(Pe Raam) Dincolo de locul unde trebuia să se dea jos - param avarohaṇataḥ

tam udvahan dharaṇi-dharendra-gauravaṁ
 mahāsuro vigata-rayo nijaṁ vapuḥ
sa āsthitaḥ puraṭa-paricchado babhau
 taḍid-dyumān uḍupati-vāḍ ivāmbudaḥ 26

În timp ce marele zeu negativ asura - iva mahā-asuraḥ
Îl căra, acesta (Raam) s-a făcut greu- udvahan tam gauravam
Asemenea regelui munților (muntele universal Sumeru) - dharaṇi-dhara-indra
Atunci Rapiditatea i-a dispărut și luându-și propriul lui corp - rayaḥ vigata āsthitaḥ nijam vapuḥ a
cesta (Pralamba) strălucea asemenea unui nor luminat de lună - saḥ babhau ambu-daḥ taḍit uḍu-pati
Purtând ornamente de aur strălucitoare- vāṭ paricchadaḥ puraṭa dyu-mān

nirīkṣya tad-vapur alam ambare carat
 pradīpta-dṛg bhru-kuṭi-taṭogra-daṁṣṭrakam
jvalac-chikhaṁ kaṭaka-kirīṭa-kuṇḍala-
 tviṣādbhutaṁ haladhara īṣad atrasat 27

Cel ce poartă plugul (ca armă) (Raam) - hala-dharaḥ
Văzând corpul acestuia mișcându-se repede pe cer - nirīkṣya vapuḥ tat carat alam ambare
Cu ochi învăpăiați cu sprâncene încuntate - dṛk pradīpta bhru-kuṭi
Cu coapse teribile și dinți și păr îngrozitor - taṭa ugra daṁṣṭrakam śikham jvalat
Strălucirea brățărilor, a coroanei și cerceilor - adbhutam kaṭaka kirīṭa kuṇḍala
Fiind efulgentă dar și pușin înfricoșătoare - tviṣā īṣat atrasat

athāgata-smṛtir abhayo ripuṁ balo
 vihāya sārtham iva harantam ātmanaḥ
ruṣāhanac chirasi dṛḍhena muṣṭinā
 surādhipo girim iva vajra-raṁhasā 28

Apoi aducându-și aminte de noul sosit - atha smṛtiḥ āgata
Fără nici o frică de dușman, părăsind - abhayaḥ ripum balaḥ vihāya
Compania celui ce-l răpise - sārtham iva harantam
Fiind înfuriat l-a lovit puternic în cap cu pumnul - ātmanaḥ ruṣā ahanat dṛḍhena śirasi muṣṭinā
Așa cum conducătorul zeilor sura (lovește) - iva sura-adhipaḥ
Rapid cu fulgerul un munte - raṁhasā vajra girim

sa āhataḥ sapadi viśīrṇa-mastako
 mukhād vaman rudhiram apasmṛto ’suraḥ
mahā-ravaṁ vyasur apatat samīrayan
 girir yathā maghavata āyudhāhataḥ 29

Capul acestui asura (Pralamba) lovit dintr-o dată, a crăpat - mastakaḥ saḥ asura āhataḥ sapadi viśīrṇa
Din gură i-a curs sânge, și-a pierdut conștiința - mukhāt vaman rudhiram apasmṛtaḥ
Și cu un mare zgomot a căzut fără de viață - mahā-ravam vyasuḥ
Sunând asemenea unui munte lovit de arma lui Indra (fulgerul) - samīrayan yathā giriḥ āhataḥ āyudha maghavataḥ

dṛṣṭvā pralambaṁ nihataṁ
 balena bala-śālinā
gopāḥ su-vismitā āsan
 sādhu sādhv iti vādinaḥ 30

Astfel păstorașii s-au minunat tare să vadă - iti gopāḥ su-vismitāḥ dṛṣṭvā
Cum puternicul Bal (Raam) l-a ucis pe Pralamba - bala-śālinā balena nihatam pralambam
Și au exclamat, “Excellent! Excellent!” - āsan vādinaḥ sādhu sadhu

āśiṣo ’bhigṛṇantas taṁ
 praśaśaṁsus tad-arhaṇam
pretyāgatam ivāliṅgya
 prema-vihvala-cetasaḥ 31

Ei i-au oferit din abundență binecuvântările lor - tam abhigṛṇantaḥ āśiṣaḥ
Venerându-l pe cel ce merită aceasta - praśaśaṁsuḥ tat-arhaṇam
Fiind copleșiți în mintea lor l-au îmbrățișat cu iubire - vihvala cetasaḥ ālingya prema
Ca și cum s-ar fi întors din morți - iva āgatam pretya

pāpe pralambe nihate
 devāḥ parama-nirvṛtāḥ
abhyavarṣan balaṁ mālyaiḥ
 śaśaṁsuḥ sādhu sādhv iti 32

Păcătosul Pralamba fiind ucis - pāpe pralambe nihate
Zeii din lumea superioară au fost deosebit de satisfăcuți, - devāḥ parama nirvṛtāḥ
au făcut să curgă flori pe Bal - abhyavarṣan mālyaiḥ balam
Și au spus, “Excellent! Excellent!” - śaśaṁsuḥ sādhu sādhu iti

Edited by madhukar, 11 July 2017 - 13:32.