Krișna - formă a Domnului Suprem

Șrimad Bhagavatam 10.14.36 (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 36)

Atașmentul pentru lumea aceasta
este expresia lipsei de dedicare pentru Domnul Transcendental (bhagavan)

Brahmaa continuă

tāvad rāgādayaḥ stenās
 tāvat kārā-gṛhaṁ gṛham
tāvan moho ’ṅghri-nigaḍo
 yāvat kṛṣṇa na te janāḥ 36

O Krișna, atât timp cât oamenii nu se dedică Ție - kṛṣṇa tāvat janāḥ na te
Atașamentele lor materiale sunt ca niște hoți tot acest timp - rāga-ādayaḥ stenāḥ tāvat
Casele lor sunt asemenea unor închisori tot acest timp - kārā-gṛhaṁ gṛham tāvat
Iar iluzia în care se află, sunt cătușe pe picioarele lor - yāvat moha aṅghri nigaḍaḥ

Tika:
Atașamentele materiale sunt ca niște hoți, pentru că îți fură mintea
și în loc să te gândești la Krișna, te gândești la probleme materiale,
atașamente, care viață după viață te țin legat de această lume iluzorie.

Edited by madhukar, 29 January 2017 - 18:05.

Șrimad Bhagavatam 10.14.37 (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 37)

prapañcaṁ niṣprapañco ’pi
 viḍambayasi bhū-tale
prapanna-janatānanda-
 sandohaṁ prathituṁ prabho 37

O Doamne, deși ești imaterial - prabho api niṣprapañcaḥ
Tu imiți pe pământ materialitatea - viḍambayasi bhū-tale prapañcam
Pentru a răspândi în rândul celor ce ți-au căutat protecția - prathitum janatā prapanna
O varietate de trăiri extatice - sandoham ānanda

Tika:

în acest sens Șri Cetanya a spus în cadrul instrucțiunilor Sale către Rupa. așa cum este înregistrat în Cetanya Cearit-amrita - Madhya lila, Capitolul 19, vers 1

vṛndāvanīyāḿ rasa-keli-vārtāḿ
kālena luptāḿ nija-śaktim utkaḥ
sañcārya rūpe vyatanot punaḥ sa
prabhur vidhau prāg iva loka-sṛṣṭim  (CC 2.19.1)

Aşa cum înainte, la creaţia universurilor - prāk iva sṛṣṭim loka
Domnul Transcendental (a insuflat cunoaştere în inima primei fiinţe Brahmaa) - prabhuḥ
La fel şi El (Șri Krișna-Caitanya) - vidhau sa
Dorind să manifesteze din nou mesajul - utkaḥ vyatanot punaḥ vārtām
Despre delicioasele jocuri (ale lui Krişna) în Vrindavan - rasa-keli vṛndāvanīyām
(care) cu timpul se pierduseră - kālena luptām
Insuflă propria Sa energie în Rupa - sañcārya nija-śaktim rūpe

Șrimad Bhagavatam 10.14.38-40  (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 38-40)

Brahmaa prima ființă din univers continuă

jānanta eva jānantu
 kiṁ bahūktyā na me prabho
manaso vapuṣo vāco
 vaibhavaṁ tava go-caraḥ 38

Cei ce au cunoaștere transcendentală desigur știu (despre minunatele Tale jocuri) - jānantaḥ eva jānantu
ce rost au multe vorbe - kim bahu-uktyā
O Doamne minunăția ta - prabho tava vaibhavam
Nu este în limitele minții, corpului și vorbelor mele - na go-caraḥ manasaḥ vapuṣaḥ vācaḥ me

anujānīhi māṁ kṛṣṇa
 sarvaṁ tvaṁ vetsi sarva-dṛk
tvam eva jagatāṁ nātho
 jagad etat tavārpitam 39

Krișna, Te urmez ca pe o mamă - kṛṣṇa mām anujānīhi
Căci tu știi totul și ești a a toate văzător - tvam vetsi sarvam sarva-dṛk
Tu ești desigur Domnul întregului univers - tvam eva jagatām nāthaḥ jagat
Acesta îți este oferit Ție - etat tava arpitam

śrī-kṛṣṇa vṛṣṇi-kula-puṣkara-joṣa-dāyin
 kṣmā-nirjara-dvija-paśūdadhi-vṛddhi-kārin
uddharma-śārvara-hara kṣiti-rākṣasa-dhrug
 ā-kalpam ārkam arhan bhagavan namas te 40

Șri Krișna, tu dai safisfacție celor din familia Vrișni asemenea lotușilor - śrī-kṛṣṇa dāyin joṣa vṛṣṇi-kula puṣkara
Tu faci să prospere pământul, pe cei ce nu cunosc bătrânețe (zeii) - vṛddhi kṣmā nirjara
Pe cei a doua oară născuți (brahmanii), animalele și oceanele - dvija paśu udadhi
Tu ești cauza distrugerii doctrinelor ce nu urmează Datoria Prescrisă - kārin hara uddharma
Tu ești Zeitatea Distrugerii mâncătorilor de oameni și a oponenților, - śārvara kṣiti rākṣasa dhruk
la sfârșitul unei zile a lui Brahmaa - ā-kalpam
când soarele nu mai există (la distrugerea universală parțială) - ā-arkam
Zeitate venerabilă, Domn Transcendental, mă plec în fața Ta - arhan bhagavan namas te

SB 10.14.41-44

Șrimad Bhagavatam 10.14.41-44  (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 41-44)

Sufletul este uitat

śrī-śuka uvāca
ity abhiṣṭūya bhūmānaṁ
 triḥ parikramya pādayoḥ
natvābhīṣṭaṁ jagad-dhātā
 sva-dhāma pratyapadyata 41

Śrī Śukadeva spuse, “Oferindu-i astfel laude Atotputernicului“ - śrī-śukaḥ uvāca iti abhiṣṭūya bhūmānam
L-a înconjurat de trei ori și s-a plecat la picioarele creatorului universului - triḥ parikramya natvā pādayoḥ dhātā jagat
Dorind să se întoarcă în propriul său lăcaș - abhīṣṭam pratyapadyata sva-dhāma

tato ’nujñāpya bhagavān
 sva-bhuvaṁ prāg avasthitān
vatsān pulinam āninye
 yathā-pūrva-sakhaṁ svakam  42

Domnul Transcendental îi dădu propriului fiu permisiunea (să plece) - bhagavān sva-bhuvam anujñāpya
După aceea la fel ca mult timp înainte vițeluși și prietenii săi - tataḥ prāk vatsān sakham svakam
Stăteau pe mal, fără să se miște, ca mai înainte - avasthitān pulinam yathā-pūrva āninye

ekasminn api yāte ’bde
 prāṇeśaṁ cāntarātmanaḥ
kṛṣṇa-māyāhatā rājan
 kṣaṇārdhaṁ menire ’rbhakāḥ 43

Deși trecuse un an fără Domnul vieții lor - api yāte ekasmin abde antarā prāṇa-īśam
O rege, băieții s-au gândit că trecuse o clipă - rājan arbhakāḥ menire kṣaṇa-ardham
Sufletul fiindu-le acoperit de energia iluzorie a lui Krișna - ca ātmanaḥ āhatāḥ māyā kṛṣṇa

kiṁ kiṁ na vismarantīha
 māyā-mohita-cetasaḥ
yan-mohitaṁ jagat sarvam
 abhīkṣṇaṁ vismṛtātmakam 44

Ce nu este uitat în această lume - kim kim na vismaranti iha
datorită zăpăcelii mentale produsă de Energia iluzorie- māyā-mohita cetasaḥ
prin care întregul univers este confuzionat - yat mohitam sarvam jagat
și tot mereu sufletul este uitat - abhīkṣṇam ātmakam vismṛta

Tika:
Ce înseamnă că sufletul este uitat?
Înseamnă că te identifici cu rolul primit în această viață.
Rolul nu ești tu.
Tu ești sufletul.
Ca să ai acces la suflet, trebuie

• să te apropii de ceea ce este transcendental
  
• să renunți la ceea ce te leagă de rolul pe care trebuie să-l joci - în lumea aceasta

Edited by madhukar, 10 February 2017 - 15:48.

SB 10.14.45-48

Șrimad Bhagavatam 10.14.45-48  (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 45-48)

Prietenii Săi cred că Krișna tocmai s-a întors din căutare văcuțelor
Atractivitatea lui Krișna


ūcuś ca suhṛdaḥ kṛṣṇaṁ
 sv-āgataṁ te ’ti-raṁhasā
naiko ’py abhoji kavala
 ehītaḥ sādhu bhujyatām 45

Iar prietenii îi spuseră lui Krișna: Te-ai întors - ca suhṛdaḥ ūcuḥ kṛṣṇam te su-āgatam
așa de repede, că nici unul dintre noi n-a apucat să mănânce - ati-raṁhasā na ekaḥ abhoji
nici măcar o îmbucătură - api kavalaḥ
te rog vino aici să mănânci cum trebuie - ehi itaḥ bhujyatām sādhu

tato hasan hṛṣīkeśo
 ’bhyavahṛtya sahārbhakaiḥ
darśayaṁś carmājagaraṁ
 nyavartata vanād vrajam 46

Apoi zâmbind, Controlorul Simțurilor (Krișna) a mâncat - tataḥ hasan hṛṣīkeśaḥ abhyavahṛtya
împreună cu copiii, le-a arătat pielea pitonului (Agha-asur) - saha arbhakaiḥ darśayan carma ājagaram
Și s-a reîntors din pădure în Vraja - nyavartata vanāt vrajam

barha-prasūna-vana-dhātu-vicitritāṅgaḥ
 proddāma-veṇu-dala-śṛṅga-ravotsavāḍhyaḥ
vatsān gṛṇann anuga-gīta-pavitra-kīrtir
 gopī-dṛg-utsava-dṛśiḥ praviveśa goṣṭham 47

Trupul său era extraordinar decorat cu pene de păun - aṅgaḥ proddāma vicitrita barha
Cu flori și elemente din pădure - prasūnavana-dhātu
Un flaut făcut din bambus, un corn de bivol - veṇu-dala śṛṅga
Din care răsuna un festivel strălucitor, chemând vițelușii - rava utsava āḍhyaḥ gṛṇan vatsān
Cei ce-L urmau îi cântau gloriile purificatoare - anuga gīta kīrtiḥ pavitra
Și văzându-l intrând pe pășune, - dṛśiḥ praviveśa goṣṭham
El deveni un festival pentru ochii păstorițelor - utsava dṛk gopī

adyānena mahā-vyālo
 yaśodā-nanda-sūnunā
hato ’vitā vayaṁ cāsmād
 iti bālā vraje jaguḥ 48

Astăzi am fost salvați de fiul lui Nanda și Yașoda - adya vayam avitāḥ sūnunā nanda ca yaśodā
Care a omorât un șarpe uriaș - anena hataḥ mahā-vyālaḥ
În felul acesta vorbeau copiii din Vraja despre El - iti jaguḥ bālāḥ vraje asmāt

Tika:
De fapt ucidere alui Agha-asur avusese loc cu un an în urmă,
dar timp de un an, după numărătoarea de pe pământ, Brahmaa îi "adormise" pe păstorași când îi furase.

Șrimad Bhagavatam 10.14.49-55  (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 49-55)

Krișna sufletul tuturor sufletelor

śrī-rājovāca
brahman parodbhave kṛṣṇe
 iyān premā kathaṁ bhavet
yo ’bhūta-pūrvas tokeṣu
 svodbhaveṣv api kathyatām 49

Regele spuse: O brahmane (Șuka) - śrī-rājā uvāca brahman
Te rog explică, cum a fost posibil (ca locuitorii din Vrindavan) - kathyatām katham bhavet
Să aibă o iubire pentru Krișna, care era fiul altuia - api premā kṛṣṇe ca yaḥpara-udbhave
Cu mult mai mare decât avuseseră pentru proprii lor copii mai înainte – iyān abhūta-pūrvaḥ sva-udbhaveṣu tokeṣu

śrī-śuka uvāca
sarveṣām api bhūtānāṁ
 nṛpa svātmaiva vallabhaḥ
itare ’patya-vittādyās
 tad-vallabhatayaiva hi 50

Șri Șuka spuse: Rege, pentru toate ființele - śrī-śukaḥ uvāca nṛpa sarveṣām api bhūtānām
Cu siguranță mai drag decât orice altceva, ca bogăția, copiii, etc. - eva vallabhaḥ itare vitta apatya ādyāḥ
Este propriul suflet a cărui bază este îndrăgitul - sva-ātmā tat vallabhatayā eva hi

tad rājendra yathā snehaḥ
 sva-svakātmani dehinām
na tathā mamatālambi-
 putra-vitta-gṛhādiṣu 51

De aceea o rege al regilor - yathā rāja-indra
Această afecțiune a celor încorporați aparține propriului suflet - tat snehaḥ dehinām sva-svaka ātmani
și astfel nu posesiunii și dependenței - tathā na mamatā-ālambi
de copii, avere, cămin etc. - putra vitta gṛha ādiṣu

dehātma-vādināṁ puṁsām
 api rājanya-sattama
yathā dehaḥ priyatamas
 tathā na hy anu ye ca tam 52

Astfel pentru cei ce proclamă că sufletul este corpul - yathā puṁsām vādinām deha-ātma
o, cel mai de seamă dintre regi, corpul este cel mai drag - rājanya-sat-tama dehaḥ priya-tamaḥ
și nu ceea ce se află în legătură cu acesta - tathā na hi anu ye ca tam api

deho ’pi mamatā-bhāk cet
 tarhy asau nātma-vat priyaḥ
yaj jīryaty api dehe ’smin
 jīvitāśā balīyasī  53

Totuși dacă există un simț de posesiune pentru corp (și nu de identificare) - api cet mamatā dehaḥ
Atunci acesta nu este perceput la fel de drag ca sufletul - tarhi asau na bhāk ātma-vat priyaḥ
Deși dorința de a trăi în corp este foarte puternică - api jīvita-āśā dehe balīyasī
Chiar când acesta îmbărtrânește - yat asmin jīryati

tasmāt priyatamaḥ svātmā
 sarveṣām api dehinām
tad-artham eva sakalaṁ
 jagad etac carācaram 54

De aceea tuturor le este cel mai drag propriul suflet - tasmāt sarveṣām priya-tamaḥ sva-ātmā
Și întradevăr toate universurile au fost create pentru satisfacerea - api eva sakalam jagat tat-artham
Acestor ființe mobile sau imobile - etat dehinām cara-acaram

kṛṣṇam enam avehi tvam
 ātmānam akhilātmanām
jagad-dhitāya so ’py atra
 dehīvābhāti māyayā 55

Să știi că Krișna este acest suflet al tuturor sufletelor - tvam avehi kṛṣṇam enam ātmānam akhila-ātmanām
Pentru beneficiul universului el apare aici prin energia sa iluzorie - hitāya jagat saḥ ābhāti atra māyayā
Desigur ca și cum ar avea un corp (material) - api iva dehī

Șrimad Bhagavatam 10.14.56-57  (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 56-57)

Krișna esența și cauza existenței tuturor obiectelor

Marele Muni Șuka, fiul lui Vyasa i se adreasează în continuare regelui Parikșit

vastuto jānatām atra
 kṛṣṇaṁ sthāsnu cariṣṇu ca
bhagavad-rūpam akhilaṁ
 nānyad vastv iha kiñcana 56

Să ști că în această lume esența obiectelor este Krișna - jānatām atra vastutaḥ kṛṣṇam
Toate ființele imobile sau mobile sunt forme ale Domnului Transcendental - akhilam sthāsnu cariṣṇu ca bhagavat-rūpam
În acest sens nu există nici o altă substanță - iha na anyat kiñcana vastu

sarveṣām api vastūnāṁ
 bhāvārtho bhavati sthitaḥ
tasyāpi bhagavān kṛṣṇaḥ
 kim atad vastu rūpyatām 57

Întradevăr cauza existenței tuturor obiectelor - api arthaḥ bhāva sarveṣām vastūnām
Este stabilită în Domnul Transcendental Krișna - bhavati sthitaḥ tasya api bhagavān kṛṣṇaḥ
Cum altfel s-ar putea forma obiectele? - kim atat rūpyatām vastu
asemenea maimuțelor ș.a.m.d. - markaṭa ādibhiḥ

Tika:
Jocul de a construi poduri și a sări peste ape era o imitare a jocurilor din Ramayana,
în care armata de maimuțe umanoide a lui Ramaceandra au trecut oceanul în Lanka
pentru a-l ataca pe Ravana și a o salva pe Sita, soția Domnului Rama-ceandra.

Edited by madhukar, 24 February 2017 - 08:07.

Șrimad Bhagavatam 10.14.58-61  (Cantoul 10, Capitolul 14 Strofa 58-61)

Ajungerea în lăcașul suprem
Efectul ascultării și incantării faptelor Domnului Transcendental

samāśritā ye pada-pallava-plavaṁ
 mahat-padaṁ puṇya-yaśo murāreḥ
bhavāmbudhir vatsa-padaṁ paraṁ padaṁ
 padaṁ padaṁ yad vipadāṁ na teṣām 58

Pentru cei al căror adăpost este marea ambarcațiunea - ye samāśritāḥ mahat plavam
Lăcașul celor pioși - padam puṇya
Care sunt picioarele asemenea mugurilor - pada pallava
Ale faimosului dușman al lui Mura (Șri Krișna) - yaśaḥ murāreḥ
Oceanul existenței materiale este asemenea urmei pasului unui vițel - ambudhiḥ bhava vatsa-padam
Peste care trec ajungând în lăcașul suprem - yat padam padam param padam
Nu cel al calamităților - na teṣām vipadām

etat te sarvam ākhyātaṁ
 yat pṛṣṭo ’ham iha tvayā
tat kaumāre hari-kṛtaṁ
 paugaṇḍe parikīrtitam 59

Așa cum m-ai întrebat, ți-am descris toate aceste - yat pṛṣṭaḥ aham te ākhyātam tvayā sarvam etat
Activități ale lui Hare (Domnului Transcendental) - hari-kṛtam
De la vârsta de cinci ani și anunțate la șase ani - tat kaumāre parikīrtitam paugaṇḍe

etat suhṛdbhiś caritaṁ murārer
 aghārdanaṁ śādvala-jemanaṁ ca
vyaktetarad rūpam ajorv-abhiṣṭavaṁ
 śṛṇvan gṛṇann eti naro ’khilārthān 60

Acele persoane care ascultă sau incantează aceste activități - naraḥ śṛṇvan gṛṇan etat caritam
ale ale dușmanului lui Mura (Krișna) cu dragii săi prieteni - murāreḥ suhṛdbhiḥ
Despre anihilarea lui asura Agha - agha-ardanam
Luarea prânzului pe pajiște - jemanam śādvala
Și manifestarea formelor transcendentale - ca vyakta itarat rūpam
Multele laude ale lui Brahmaa - uru abhiṣṭavam aja
Atinge toate scopurile - eti akhila-arthān

evaṁ vihāraiḥ kaumāraiḥ
 kaumāraṁ jahatur vraje
nilāyanaiḥ setu-bandhair
 markaṭotplavanādibhiḥ 61

În acest fel și-au petrecut jocurile copilăriei timpurii - evam kaumāram vihāraiḥ kaumāraiḥ
fiind satisfăcuți în Vrindavan - jahatuḥ vraje
în jocuri de-a V-ați Ascunselea, - nilāyanaiḥ
construind de poduri și sărind (peste ape) - setu-bandhaiḥ utplavana

Șrimad Bhagavatam 10.15.1-9  (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofa 1-9)

SB 10.15.1-9

Krișna este întâmpinat de locuitorii pădurii

¶rī-¶uka uvāca
tata¶ ca paugaṇḍa-vayaḥ-¶rītau vraje
 babhūvatus tau pa¶u-pāla-sammatau
gā¶ cārayantau sakhibhiḥ samaṁ padair
 vṛndāvanaṁ puṇyam atīva cakratuḥ 1

Šrī Šuka spuse, apoi atingând vârsta poganda (6 ani) - ¶rī-¶ukaḥ uvāca ¶ritau vayaḥ ca paugaṇḍa
cei doi (Bal și Kṛṣṇa) au fost investiți ca păstori în Vraja - tau babhūvatuḥ sammatau pa¶u-pāla vraje
Păstorind vacile împreună cu prietenii lor - cārayantau gāḥ sakhibhiḥ samam
Făcând cu urmele picioarelor lor Pădurea Vrindei deosebit de auspicioasă - cakratuḥ padaiḥ vṛndāvanam atīva puṇyam

tan mādhavo veṇum udīrayan vṛto
 gopair gṛṇadbhiḥ sva-ya¶o balānvitaḥ
pa¶ūn puraskṛtya pa¶avyam āvi¶ad
 vihartu-kāmaḥ kusumākaraṁ vanam 2

Astfel dorind să se bucure de jocuri Šrī Mādhava (Krișna) - tat vihartu-kāmaḥ mādhavaḥ
Cânta din flaut înconjurat de păstori care incantau gloriile sale (din jocurile anterioare) - udīrayan veṇum vṛtaḥ gopaiḥ gṛṇadbhiḥ sva-ya¶aḥ
Și însoțit de Bal și ținând animalele în față - bala-anvitaḥ puraskṛtya pa¶ūn
A intrat în pădurea care era plină de hrană și flori - āvi¶at vanam ākaram pa¶avyam kusuma

tan mañju-ghoṣāli-mṛga-dvijākulaṁ
 mahan-manaḥ-prakhya-payaḥ-sarasvatā
vātena juṣṭaṁ ¶ata-patra-gandhinā
 nirīkṣya rantuṁ bhagavān mano dadhe 3

Domnul Transcendental o privi încântat, răsunând - bhagavān tat nirīkṣya mañju ghoṣa
de albine, păsări și animale - ali dvija mṛga
Și plină de parfumul purtat de brize - ākulam gandhinā vātena
a sute de lotuși aflați pe apa lacurilor - ¶ata-patra payaḥ sarasvatā
(liniștite) asemenea minților mulțumite ale marilor suflete - prakhya manaḥ juṣṭam mahat

sa tatra tatrāruṇa-pallava-¶riyā
 phala-prasūnoru-bhareṇa pādayoḥ
spṛ¶ac chikhān vīkṣya vanaspatīn mudā
 smayann ivāhāgra-jam ādi-pūruṣaḥ 4

Domnul Suprem primordial văzând de jur împrejur marii copaci - ādi-pūruṣaḥ vīkṣya tatra tatra vanaspatīn
Înfrumusețați de marea povară a mugurilor roșiatici, florilor și fructelor - ¶rīyā uru-bhareṇa pallava aruṇa prasūna phala
Atingându-i picioarele cu vârfurile ramurilor lor - spṛ¶at saḥ pādayoḥ ¶ikhān
Râse cu bucurie și se adresă fratelui său mai mare - smayan mudā iva āha agra-jam

¶rī-bhagavān uvāca
aho amī deva-varāmarārcitaṁ
 pādāmbujaṁ te sumanaḥ-phalārhaṇam
namanty upādāya ¶ikhābhir ātmanas
 tamo-’pahatyai taru-janma yat-kṛtam 5

Domnul Suprem spuse, oh, cel mai de seamă dintre domni -¶rī-bhagavān uvāca aho deva-vara
Acești (zei) nemuritori distrug propria ignoranță - amī amara apahatyai ātmanaḥ tamaḥ
Creată de nașterea ca și copaci - kṛtam taru-janma
Pleacându-și capetele - upādāya ¶ikhābhiḥ
Și oferind picioarelor Tale asemenea lotușilor - arcitam arhaṇam te pāda-ambujam
flori și fructe se pleacă (în fața Ta) - sumanaḥ phala namanti

ete ’linas tava ya¶o ’khila-loka-tīrthaṁ
 gāyanta ādi-puruṣānupathaṁ bhajante
prāyo amī muni-gaṇā bhavadīya-mukhyā
 gūḍhaṁ vane ’pi na jahaty anaghātma-daivam 6

Cel fără de păcat, deși te-ai ascuns în pădure - anagha api gūḍham vane
Acestea triburi de mari înțelepți spirituali - amī muni-gaṇāḥ
Pentru care ești zeitatea sufletului lor, nu te-au părăsit - ātma-daivam na jahati
Domn Primordial, Începând să te urmeze și să te venereze - ādi-puruṣa prāyaḥ anupatham bhajante
ei sunt aceste albine ale căror guri incanteză - ete alinaḥ mukhyāḥ gāyantaḥ ya¶aḥ tava
gloria și onoare ta - ya¶aḥ bhavadīyatava
Care este un loc spiritual pentru toate planetele - tīrtham akhila-loka

nṛtyanty amī ¶ikhina īḍya mudā hariṇyaḥ
 kurvanti gopya iva te priyam īkṣaṇena
sūktai¶ ca kokila-gaṇā gṛham āgatāya
 dhanyā vanaukasa iyān hi satāṁ nisargaḥ 7

O cel demn de laudă acești păuni dansează cu bucurie - īḍya amī ¶ikhinaḥ nṛtyanti mudā
Căprioarele te privesc cu drag asemenea gopiilor - hariṇyaḥ te kurvanti īkṣaṇena priyam iva gopyaḥ
Iar grupurile de cuci reictă laude - ca kokila-gaṇāḥ sūktaiḥ
Rezidenții pădurii sunt fericiți că ai sosit în casa lor - vana-okasaḥ dhanyāḥ āgatāya gṛham
Asemenea naturii persoanelor spirituale - iyān hi nisargaḥ satām

dhanyeyam adya dharaṇī tṛṇa-vīrudhas tvat-
 pāda-spṛ¶o druma-latāḥ karajābhimṛṣṭāḥ
nadyo ’drayaḥ khaga-mṛgāḥ sadayāvalokair
 gopyo ’ntareṇa bhujayor api yat-spṛhā ¶rīḥ  8

Acum acest pământ este fericit - adya iyam dharaṇī dhanyā
Pentru că ai atins iarba și tufișurile cu picioarele Tale - spṛ¶aḥ tṛṇa vīrudhaḥ tvat pāda
Iar copacii și plantele cățărătoare le-ai atins cu unghiile Tale - druma latāḥ abhimṛṣṭāḥ kara-ja
Râurile, munții păsările și animalele cu privirea ta miloasă - nadyaḥ adrayaḥ khaga mṛgāḥ avalokaiḥ sadaya
Și mai mult decât atât, ai luat în brațe păstorițele - api antareṇa bhujayoḥ gopyaḥ
Ceea ce-și dorește Zeița Fericirii - yat spṛhā ¶rīḥ

¶rī-¶uka uvāca
evaṁ vṛndāvanaṁ ¶rīmat
 kṛṣṇaḥ prīta-manāḥ pa¶ūn
reme sañcārayann adreḥ
 sarid-rodhaḥsu sānugaḥ 9

Šrī Šuka spuse, astfel fiind satisfăcut - ¶rī-¶ukaḥ uvāca evam prīta-manāḥ
Cu prea frumoasa Vrindavan -¶rīmat vṛndāvanam
Krișna s-a delectat în păstorirea animelelor - kṛṣṇaḥ reme sañcārayan pa¶ūn
Pe munte și pe malurile râului cu însoțitorii lui – adri rodhaḥsu sarit sa-anugaḥ

Șrimad Bhagavatam 10.15.10-13  (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofa 10-13)
SB 10.15.10-13

Krișna jucându-se în pădure

kvacid gāyati gāyatsu
 madāndhāliṣv anuvrataiḥ
upagīyamāna-caritaḥ
 pathi saṅkarṣaṇānvitaḥ 10
anujalpati jalpantaṁ
 kala-vākyaiḥ śukaṁ kvacit
kvacit sa-valgu kūjantam
 anukūjati kokilam  11
kvacic ca kāla-haṁsānām
 anukūjati kūjitam
abhinṛtyati nṛtyantaṁ
 barhiṇaṁ hāsayan kvacit 12
megha-gambhīrayā vācā
 nāmabhir dūra-gān paśūn
kvacid āhvayati prītyā
 go-gopāla-manojñayā

Uneori albinele datorită extazului orbite începeau să cânte - kvacit aliṣu mada andha gāyati gāyatsu
Iar însoțitorii săi imitându-le incantau - anuvrataiḥ anujalpati upagīyamāna
(și ei) împreună cu Sankarșan (Bal) pe drum despre caracterul său - saṅkarṣaṇa-anvitaḥ pathi caritaḥ
Uneori (Krișna) imita cu voce dulce chemarea cucilor - kvacit anukūjati sa valgu kūjantam kokilam
Alteori imita vorbele stâlcite ale papagalilor - kvacit anukūjati kūjitam jalpantam kala-vākyaiḥ śukam
și chemarea lebedelor - ca kala-haṁsānām
uneori dansa imitând dansul păunilor - kvacit abhinṛtyati nṛtyantam barhiṇam
când norii tună cu sunete profunde - megha vācā gambhirayā
și ceilalți râdeau - hāsayan
uneori chema pe numeanimalele răspândite departe  - kvacit āhvayati nāmabhiḥ paśūn dūra-gān
încântând mințile vacilor și păstorașilor - manaḥ-jñayā prītyā go; gopāla

cakora-krauñca-cakrāhva-
 bhāradvājāṁś ca barhiṇaḥ
anurauti sma sattvānāṁ
 bhīta-vad vyāghra-siṁhayoḥ 13

Și striga imitând păsările ceakora, krauñcea, ceakrāhva bhāradvāgi și păunii - anurauti sma cakora-krauñca-cakrāhva-bhāradvājān ca barhiṇaḥ
ca și cum ar fi fost speriate de tigri și lei - bhīta-vat sattvānām vyāghra-siṁhayoḥ

Edited by madhukar, 06 March 2017 - 15:59.

Șrimad Bhagavatam 10.15.14-19  (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofele 14-19)
SB 10.15.14-19

Schimburile de afecțiune dintre Krișna și prietenii săi

kvacit krīḍā-pariśrāntaṁ
 gopotsaṅgopabarhaṇam
svayaṁ viśramayaty āryaṁ
 pāda-saṁvāhanādibhiḥ 14

Uneori păstorașii fiind obosiți datorită jocurilor - kvacit gopa pariśrāntam krīḍā
Puneau picioarele în poala pritenului (lor Șri Krișna) - pāda utsaṅga āryam
Folosind-o ca o pernă - upabarhaṇam
Începând să fie masați personal (de Acesta) - saṁvāhana-ādibhiḥ svayam

nṛtyato gāyataḥ kvāpi
 valgato yudhyato mithaḥ
gṛhīta-hastau gopālān
 hasantau praśaśaṁsatuḥ 15

În unele locuri păstorașul (Krișna) dansa, cânta, , - kvāpi gopālān nṛtyataḥ gāyataḥ
mânca împreună (cu aceștia) - valgataḥ mithaḥ
se lupta prinzându-se de mâini râdeau și se împăcau - yudhyataḥ gṛhīta-hastau hasantau praśaśaṁsatuḥ

kvacit pallava-talpeṣu
 niyuddha-śrama-karśitaḥ
vṛkṣa-mūlāśrayaḥ śete
 gopotsaṅgopabarhaṇaḥ 16

Uneori fiind obosiți datorită luptei - kvacit śrama niyuddha
faceau un pat din pânze uzate la baza unui copac - talpeṣu pallava karśitaḥ
luând adăpost la rădăcinile copacilor - āśrayaḥ mūla vṛkṣa
(Iar Krișna) folosea poala păstorașilor ca pernă - śete gopa-utsaṅga upabarhaṇaḥ

pāda-saṁvāhanaṁ cakruḥ
 kecit tasya mahātmanaḥ
apare hata-pāpmāno
 vyajanaiḥ samavījayan 17

Dintre marile suflete unii îi masau picioarele - mahā-ātmanaḥ kecit cakruḥ tasya pāda-saṁvāhanam
Alții ale căror păcate fuseseră distruse îi făceau vânt cu evantaie - apare hata-pāpmānaḥ vyajanaiḥ samavījayan

anye tad-anurūpāṇi
 manojñāni mahātmanaḥ
gāyanti sma mahā-rāja
 sneha-klinna-dhiyaḥ śanaiḥ  18

O mare rege, alții, corespunzând mărețelor suflete - mahā-rāja anye tat-anurūpāṇi mahā-ātmanaḥ
cu minți înțelepte cântau suav- manaḥ-jñāni gāyanti sma śanaiḥ
cu inimi topite de afecțiune - dhiyaḥ klinna sneha

evaṁ nigūḍhātma-gatiḥ sva-māyayā
 gopātmajatvaṁ caritair viḍambayan
reme ramā-lālita-pāda-pallavo
 grāmyaiḥ samaṁ grāmya-vad īśa-ceṣṭitaḥ 19

Astfel Sursa sufletelor (Krișna) ascuns de propria sa energia - evam ātma-gatiḥ nigūḍha sva-māyayā
(și) Ale cărui picioare asemenea mugurilor sunt dorite de Zeița Fericirii - pāda-pallavaḥ lālita ramā
Imitând caracterul fiului unui păstor - viḍambayan caritaiḥ gopa-ātmajatvam
Asemenea unui sătean se bucură împreună cu sătenii - grāmya-vat reme grāmyaiḥ samam
Afișând puterea sa supremă - ceṣṭitaḥ īśa

Șrimad Bhagavatam 10.15.20-27  (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofele 20-27)
SB 10.15.20-27

Krișna, Raam și prietenii lor se îndreaptă spre pădurea palmierilor Tala-van

¶rīdāmā nāma gopālo
 rāma-ke¶avayoḥ sakhā
subala-stokakṛṣṇādyā
 gopāḥ premṇedam abruvan  20

rāma rāma mahā-bāho
 kṛṣṇa duṣṭa-nibarhaṇa
ito ’vidūre su-mahad
 vanaṁ tālāli-saṅkulam 21

Un păstoraș pe nume Șridam (fratele Radhei) - ¶rīdāmā nāma gopālaḥ
Prieten al lui Raam și Krișna - rāma-ke¶avayoḥ sakhā
Subal, Stoka-kṛṣṇa și alți păstorași - subala-stokakṛṣṇa-ādyāḥ gopāḥ
Cu iubire spuseră aceasta: - premṇā abruvan idam 20
"Raam, Raam, preaputernicule, - rāma rāma mahā-bāho
O Krișna, cel ce elimină ceea ce e rău, - kṛṣṇa duṣṭa-nibarhaṇa
Nu departe de aici este o pădure foarte mare - avidūre itaḥ su-mahat vanam
Plină de șiruri de palmieri" - tāla-āli saṅkulam

Tika:
În Šrī Varāha Purāṇa se spune:
asti govardhanaṁ nāma
 kṣetraṁ parama-durlabham
mathurā-pa¶cime bhāge
 adūrād yojana-dvayam

În partea de vest nu departe (de orașul) Mathura - bhāge pa¶cime adūrād mathurā
La două yogeane (depărtare) se află locul numit Govardhan - yojana-dvayam asti govardhanaṁ nāma
Care e foarte greu de atins - parama-durlabham

Este greu de atins în sensul că numai cei dotați cu activități pioase eterne pot ajunge acolo; i
ar rezidenții sunt calificați pentru eliberarea din lumea materială.

De asemenea în Varāha Purāṇa:

asti tāla-vanaṁ nāma
 dhenakāsura-rakṣitam
mathurā-pa¶cime bhāge
 adūrād eka-yojanam

În partea de vest nu departe (de orașul) Mathura - bhāge pa¶cime adūrād mathurā
La o yogeană se află pădurea numită Tala (pădurea Palmierilor -Tala-van) - eka-yojanam asti tāla-vanaṁ nāma
Care este păzită de zeul asura Dhenuka – dhenuka-asura-rakṣitam

Pădurea Palmierilor - Tālavana este descrisă și în Šrī Hari-vaṁ¶a:
sa tu de¶aḥ samaḥ snigdhaḥ
 su-mahān kṛṣṇa-mṛttikaḥ
darbha-prāyaḥ sthulī-bhūto
 loṣṭra-pāṣāṇa-varjitaḥ

“Regiunea este plată și agreabilă - sa tu de¶aḥ samaḥ snigdhaḥ
Abundentă în pământ negru - su-mahān kṛṣṇa-mṛttikaḥ
Fără lut sau pietre - varjitaḥ loṣṭra-pāṣāṇa

phalāni tatra bhūrīṇi
 patanti patitāni ca
santi kintv avaruddhāni
 dhenukena durātmanā 22

Acolo sunt foarte multe fructe - tatra bhūrīṇi phalāni
Iar ele cad (din pomi) (în timp ce altele) sunt deja căzute - patitāni ca santi patanti
Și totuși Dhenuka cel rău le păzește - kintu dhenukena durātmanā; avaruddhāni


so ’ti-vīryo ’suro rāma
 he kṛṣṇa khara-rūpa-dhṛk
ātma-tulya-balair anyair
 jñātibhir bahubhir vṛtaḥ 23

O Rāma, O Kṛṣṇa! Acesta este un zeu asura viteaz - he rāma kṛṣṇa saḥ ati-vīryaḥ asura
Care și-a asumat forma unui măgar - dhṛk khara-rūpa
Ceilalți mulți însoțitori ce-l înconjoară– vṛtaḥ bahubhiḥ jñātibhiḥ
au aceași dispoziție și putere - ātma-tulya balaiḥ

tasmāt kṛta-narāhārād
 bhītair nṛbhir amitra-han
na sevyate pa¶u-gaṇaiḥ
 pakṣi-saṅghair vivarjitam 24

vidyante ’bhukta-pūrvāṇi
 phalāni surabhīṇi ca
eṣa vai surabhir gandho
 viṣūcīno ’vagṛhyate 25

Acesta a mâncat oameni - kṛta-nara-āhārāt
Ca urmare oamenii și turmele de animale se tem de el - tasmāt nṛbhiḥ pa¶u-gaṇaiḥ bhītaiḥ
O cel ce-și ucide dușmanii (chiar și) cârdurile de păsări mici - han amitra na pakṣi-saṅghaiḥ
Ocolesc (locul unde) el trăiește - vivarjitam sevyate
Unde se află fructe aromate, care n-au mai fost gustate - vidyante phalāni pūrvāṇi abhukta
Iar mirosul aceastor arome - ca gandhaḥ eṣaḥ surabhiḥ vai
Este perceput peste tot - viṣūcīnaḥ avagṛhyate

prayaccha tāni naḥ kṛṣṇa
 gandha-lobhita-cetasām
vāñchāsti mahatī rāma
 gamyatāṁ yadi rocate 26

O Kṛṣṇa! Dă-ne și nouă - kṛṣṇa prayaccha tāni naḥ
Mințile ne sunt lacome după aroma lor - cetasām lobhita gandha
Raam (aceasta) este dorința (noastră) - rāma asti mahatī vāñchā
Ce-ar fi să mergem să le gustăm - gamyatāṁ yadi rocate

evaṁ suhṛd-vacaḥ ¶rutvā
 suhṛt-priya-cikīrṣayā
prahasya jagmatur gopair
 vṛtau tālavanaṁ prabhū  27

Astfel auzind dragile cuvinte - evam ¶rutvā vacaḥ suhṛt
Ce exprimau dorințele dragilor prieteni, - cikīrṣayā suhṛt priya jagmatuḥ
cei doi râseră și înconjurați de păstorași - prahasya vṛtau gopaiḥ
porniră spre Pădurea Palmierilor - prabhū tāla-vanam

Șrimad Bhagavatam 10.15.28-35 (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofele 28-35)
SB 10.15.28-35

Bal îl ucide pe Asura Dhenuka

balaḥ praviśya bāhubhyāṁ
 tālān samparikampayan
phalāni pātayām āsa
 mataṅ-gaja ivaujasā 28

Cel puternic (Raam) intrând (în Pădurea Palmierilor) - balaḥ praviśya
Începu să scutere cu cele două brațe puternice palmierii - samparikampayan bāhubhyām tālān
cu puterea unui elefant furios – iva ojasā matam-gajaḥ
Făcând să cadă fructe - pātayām āsa phalāni

phalānāṁ patatāṁ śabdaṁ
 niśamyāsura-rāsabhaḥ
abhyadhāvat kṣiti-talaṁ
 sa-nagaṁ parikampayan 29

Auzind sunetele căderii fructelor - niśamya śabdam patatām phalānām
Zeul asura sub form unui măgar alergă - asura-rāsabhaḥ abhyadhāvat
Pe suprafața pământului - kṣiti
Făcând să tremure palmierii și celelalte plante și copaci - parikampayan talam sa-nagam

sametya tarasā pratyag
 dvābhyāṁ padbhyāṁ balaṁ balī
nihatyorasi kā-śabdaṁ
 muñcan paryasarat khalaḥ 30

Puternicul măgar îl ajunse pe Bal repede - balī khalaḥ sametya balam tarasā
Și îl lovi cu cele două picioare din spate în piept - nihatya dvābhyām padbhyām pratyak urasi
Scoțând sunete urâte și alergând împrejur - muñcan kā-śabdam paryasarat

punar āsādya saṁrabdha
 upakroṣṭā parāk sthitaḥ
caraṇāv aparau rājan
 balāya prākṣipad ruṣā 31

sa taṁ gṛhītvā prapador
 bhrāmayitvaika-pāṇinā
cikṣepa tṛṇa-rājāgre
 bhrāmaṇa-tyakta-jīvitam 32

tenāhato mahā-tālo
 vepamāno bṛhac-chirāḥ
pārśva-sthaṁ kampayan bhagnaḥ
 sa cānyaṁ so ’pi cāparam 33

O, rege, ajungând din nou la Bal, - rājan āsādya punaḥ balāya
furiosul mâgar stând cu spatele, - saṁrabdhaḥ upakroṣṭā sthitaḥ parāk
își aruncă plin de furie cele două picioare din spate (către Bal) - prākṣipat ruṣā caraṇau aparau
El (Bal) l-a prins pe acesta de copite cu o singură mână - saḥ gṛhītvā tam; prapadoḥ eka-pāṇinā
Și învârtindu-l l-a aruncat în vârful unui palmier - bhrāmayitvā cikṣepa tṛṇa-rāja-agre

Din învârtire acesta și-a pierdut viață - bhrāmaṇa; tyakta jīvitam
Lovită de acesta, marea coroană a mărețului palmier - āhataḥ tena bṛhat-śirāḥ mahā-tālaḥ
a început să se îndoie, făcând să se îndoaie - vepamānaḥ kampayan
un alt (palmier) de lângă acesta, care s-a rupt - pārśva-stham saḥ bhagnaḥ
apoi un altul și apoi alții - ca anyam saḥ api ca aparam

balasya līlayotsṛṣṭa-
 khara-deha-hatāhatāḥ
tālāś cakampire sarve
 mahā-vāteritā iva 34

Jocul lui Bal de a arunca corpul măgarului, - līlayā balasya utsṛṣṭa khara-deha
Care a lovit palmierii unul după altul, i-a făcut să se îndoaie - hata tālāḥ āhatāḥ cakampire
Ca și cum ar fi fost toți loviți de o puternică rafală de vânt - iva īritāḥ sarve mahā-vāta

naitac citraṁ bhagavati
 hy anante jagad-īśvare
ota-protam idaṁ yasmiṁs
 tantuṣv aṅga yathā paṭaḥ 35

Acest lucru nu este suprinzător pentru Domnul Transcendental (Bal) - etat na citram bhagavati
Care este într-adevăr nelimitatul Controlor Universal - hi anante jagat-īśvare
Ca și cum acest univers ar fi o pânză - yathā idam paṭaḥ
Ca o pânză de păianjen pe orizontală și verticală - tantuṣu ota-protam
Care este o expansiune a acestuia (în care toți sunt prinși) - aṅga yasmin

Șrimad Bhagavatam 10.15.36-40 (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofele 36-40)
SB 10.15.36-40

Bal și Krișna îi ucid pe furioșii prieteni ai lui Dhenuka
Persoane celeste au făcut să curgă o ploaie de flori, au cântat și au oferit laude

tataḥ kṛṣṇaṁ ca rāmaṁ ca
 jñātayo dhenukasya ye
kroṣṭāro ’bhyadravan sarve
 saṁrabdhā hata-bāndhavāḥ 36

Atunci toți ceilalți măgari ce-l știau pe Dhenuka - tataḥ sarve kroṣṭāraḥ ye jñātayaḥ dhenukasya
devenind furioși datorită uciderii prietenului lor - saṁrabdhāḥ hata-bāndhavāḥ
i-au atacat pe Krișna și Raam (Bal) - abhyadravan kṛṣṇam ca rāmam

tāṁs tān āpatataḥ kṛṣṇo
 rāmaś ca nṛpa līlayā
gṛhīta-paścāc-caraṇān
 prāhiṇot tṛṇa-rājasu 37

O, rege, fiind atacați Krișna și Raam (Bal) - nṛpa āpatataḥ kṛṣṇaḥ rāmaḥ ca
Rând pe rând, i-a luat pe fiecare și în joacă - tān tān līlayā
Prinzându-i de picioarele din spate - gṛhīta paścāt-caraṇān
i-a aruncat în regii copacilor (palmierii) - prāhiṇot tṛṇa-rājasu

phala-prakara-saṅkīrṇaṁ
 daitya-dehair gatāsubhiḥ
rarāja bhūḥ sa-tālāgrair
 ghanair iva nabhas-talam 38

Pământul era acoperit de o grămadă de fructe - bhūḥ saṅkīrṇam phala-prakara
cerul (acoperit de palmieri) era ca și cum ar fi fost cu nori - nabhaḥ talam iva ghanaiḥ
pentru că în vârful palmierilor - sa-tāla-agraiḥ
străluceau trupurile zeilor daitya uciși - rarāja - daitya-dehaiḥ gata-asubhiḥ

tayos tat su-mahat karma
 niśamya vibudhādayaḥ
mumucuḥ puṣpa-varṣāṇi
 cakrur vādyāni tuṣṭuvuḥ 39

Văzând această activitate deosebit de măreață a celor doi - niśamya tat karma su-mahat tayoḥ
Persoanele înțelepte (din ceruri) au făcut să curgă - vibudha-ādayaḥ mumucuḥ
O ploaie de flori, au cântat și au oferit laude - puṣpa-varṣāṇi cakruḥ vādyāni tuṣṭuvuḥ

Șrimad Bhagavatam 10.15.40-42 (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofele 40-42)
SB 10.15.40-42

Dorul gopiilor de Krișna, și privirile lor furișe la întâmpinarea Acestuia la reântoarcerea în Vraja

kṛṣṇaḥ kamala-patrākṣaḥ
 puṇya-śravaṇa-kīrtanaḥ
stūyamāno ’nugair gopaiḥ
 sāgrajo vrajam āvrajat 40

taṁ gorajaś-churita-kuntala-baddha-barha-
 vanya-prasūna-rucirekṣaṇa-cāru-hāsam
veṇum kvaṇantam anugair upagīta-kīrtiṁ
 gopyo didṛkṣita-dṛśo ’bhyagaman sametāḥ 41

Apoi Krișna, ai cărui ochi sunt asemenea petalelor de lotus și - kṛṣṇaḥ kamala-patra-akṣaḥ
A cărui glorificare - stūyamānaḥ
ascultare și istorisire (despre faptele Sale) reprezintă fapte pioase eterne - puṇya-śravaṇa-kīrtanaḥ
s-a reîntors în Vraja însoțit de păstorași și fratele său mai mare (Bal) - āvrajat vrajam anugaiḥ
În grup gopiile (păstorițele), ai căror ochi erau dornici să-l vadă - sametāḥ gopyaḥ dṛśaḥ didṛkṣita
i-au ieșit în întâmpinare. - sametāḥ gopyaḥ abhyagaman
În părul buclat al Acestuia, acoperit de praful ridicat de viței, - kuntala tam churita go-rajaḥ
Erau legate pene de păun și flori de pădure - baddha barha vanya-prasūna
Ochii săi erau încântători și zâmbind frumos - rucira-īkṣaṇa cāru-hāsam
Cânta la flaut - kvaṇantam veṇum
Însoțit de cântecul (păstorașilor) (despre propriile Sale) activități - anugaiḥ upagīta

pītvā mukunda-mukha-sāragham akṣi-bhṛṅgais
 tāpaṁ jahur viraha-jaṁ vraja-yoṣito ’hni
tat sat-kṛtiṁ samadhigamya viveśa goṣṭhaṁ
 savrīḍa-hāsa-vinayaṁ yad apāṅga-mokṣam  42

Cu ochi asemenea albinelor, domnișoarele din Vraja beau – akṣi-bhṛṅgaiḥ vraja-yoṣitaḥ pītvā
Fața asemenea mierii - mukha sāragham
a Celui ce dă Eliberarea (din ciclul nașterii și-al morții - Krișna) - mukunda
(și ale cărui) activități sunt transcendentale - sat-kṛtim
Scăpând (astfel) de tristețea datorată dorului de El - jahuḥ tāpam viraha-jam tat
(simțit) în timpul zilei. - ahni
Ele îl priveau cu priviri piezișe, furișe și rușinoase - yat apāṅga vinayam sa-vrīḍa
Dând drumul la râs - mokṣam hāsa
În timp ce El intra în satul păstorilor -samadhigamya viveśa goṣṭham

Edited by madhukar, 24 March 2017 - 09:17.

Șrimad Bhagavatam 10.15.40-42 (Cantoul 10, Capitolul 15. Strofele 43-45)

Mamele le oferă mâncare
îi spală, îi decorează și îi pune să doarmă

tayor yaśodā-rohiṇyau
 putrayoḥ putra-vatsale
yathā-kāmaṁ yathā-kālaṁ
 vyadhattāṁ paramāśiṣaḥ 43

Yașoda și Rohini, care erau pline de afecțiune - yaśodā-rohiṇyau vatsale
Pentru cei doi fii ai lor - tayoḥ putrayoḥ
Conform timpului și dorințelor fiilor - yathā-kālam yathā-kāmam putra
Le-au oferit cele mai gustoase mâncăruri - vyadhattām parama-āśiṣaḥ

gatādhvāna-śramau tatra
 majjanonmardanādibhiḥ
nīvīṁ vasitvā rucirāṁ
 divya-srag-gandha-maṇḍitau 44

Fiind îmbăiați, masați ș.a.m.d. – majjana unmardana ādibhiḥ
Oboseala le-a fost disipată - gata adhvāna-śramau
Au fost îmbrăcați și decorați - tatra nīvīm vasitvā maṇḍitau
Cu girlande încântătoare a căror mireasmă era divină - srak rucirām gandha divya

janany-upahṛtaṁ prāśya
 svādy annam upalālitau
saṁviśya vara-śayyāyāṁ
 sukhaṁ suṣupatur vraje 45

După ce au mâncat delicioasa mâncare - prāśya svādu annam
Oferită de mame - upahṛtam jananī
Fiind răsfățați au fost așezați în paturi excelente - upalālitau saṁviśya vara śayyāyām
Culcându-se fericiți în Vraja - suṣupatuḥ sukham vraje

SB 10.15.47-52

Krișna și prietenii Săi se duc pe malul Yamunei
unde apa era otrăvită

evaṁ sa bhagavān kṛṣṇo
 vṛndāvana-caraḥ kvacit
yayau rāmam ṛte rājan
 kālindīṁ sakhibhir vṛtaḥ 47
atha gāva¶ ca gopā¶ ca
 nidāghātapa-pīḍitāḥ
duṣṭaṁ jalaṁ papus tasyās
 tṛṣṇārtā viṣa-dūṣitam 48

O, rege, astfel El, Domnul Transcendental, Krișna, - rājan evam saḥ bhagavān kṛṣṇaḥ
Odată, hoinărind prin Vrinda-van s-a dus fără Raam - vṛndāvana-caraḥ kvacit yayau rāmam ṛte
Însoțit de prieteni la râul Yamuna - vṛtaḥ sakhibhiḥ kālindīm
Atunci vacile și păstorii fiind afectați - atha gāvaḥ ca gopāḥ pīḍitāḥ
De soarele arzător al verii și suferind de sete - ca ātapa nidāgha tṛṣa-ārtāḥ
Au băut din apa contaminată a acestuia - papuḥ jalam duṣṭam tasyāḥ
Stricată de otravă - dūṣitam viṣa

viṣāmbhas tad upaspṛ¶ya
 daivopahata-cetasaḥ
nipetur vyasavaḥ sarve
 salilānte kurūdvaha  49
vīkṣya tān vai tathā-bhūtān
 kṛṣṇo yoge¶vare¶varaḥ
īkṣayāmṛta-varṣiṇyā
 sva-nāthān samajīvayat  50

Doar la atingerea apei otrăvite - tat upaspṛ¶ya viṣa-ambhaḥ
Zeitatea i-a făcut să-și piardă conștiința - daiva upahata cetasaḥ
Și-au căzut cu toții fără viață pe marginea apei - nipetuḥ sarve vyasavaḥ salila-ante
O, erou din dinastia Kuru, văzându-i în acea condiție - kuru-udvaha vīkṣya tān vai tathā-bhūtān
Krișna, cotrolorul tuturor controlorilor (puterilor mistice) yoga - kṛṣṇaḥ yoga-ī¶vara-ī¶varaḥ
Stropindu-i cu nectarul privirii Sale - amṛta-varṣiṇyā īkṣayā
Propriul lor Domn i-a adus la viață - sva-nāthān samajīvayat

te sampratīta-smṛtayaḥ
 samutthāya jalāntikāt
āsan su-vismitāḥ sarve
 vīkṣamāṇāḥ parasparam  51

Recâștigându-și aducerea aminte -te sampratīta smṛtayaḥ
s-au ridicat de lângă apă - samutthāya jala-antikāt
și s-au privit cu toții unul pe altul foarte surprinși - vīkṣamāṇāḥ sarve parasparam āsan su-vismitāḥ

anvamaṁsata tad rājan
 govindānugrahekṣitam
pītvā viṣaṁ paretasya
 punar utthānam ātmanaḥ 52

O rege, ei s-au gândit ulterior că Govinda - rājan anvamaṁsata tat govinda
După ce au băut otrava și și-au pierdut viața – pītvā viṣam paretasya
Prin privirea sa miloasă - anugraha-īkṣitam
i-a ridicat din nou - ātmanaḥ utthānam punaḥ

SB 10.16.1-6

Domnul Transcendental acționează în general din propria dorință
Fiindu-i suficient să fie păstor
Fiind un avatar (formă a Domnului Transcendental ce coboară în lumea materială)
Se urcă într-un copac Kadamba foarte înalt
Își strânse cureaua și cu vitejie sări în apele otrăvite bătând din palme

¶rī-¶uka uvāca
vilokya dūṣitāṁ kṛṣṇāṁ
 kṛṣṇaḥ kṛṣṇāhinā vibhuḥ
tasyā vi¶uddhim anvicchan
 sarpaṁ tam udavāsayat

Șri Șuka spuse - ¶rī-¶ukaḥ uvāca
Preaputernicul Domn Krișna văzând - kṛṣṇaḥ vibhuḥ vilokya
că Întunecatul Râu (Yamuna) era contaminat de întunecatul șarpe - kṛṣṇām dūṣitām kṛṣṇa-ahinā
dorindu-și să-l purifice l-a alungat pe șarpe - anvicchan tasyāḥ vi¶uddhim udavāsayat tam sarpam

¶rī-rājovāca
katham antar-jale ’gādhe
 nyagṛhṇād bhagavān ahim
sa vai bahu-yugāvāsaṁ
 yathāsīd vipra kathyatām  2

Regele spuse: „O învățatule, explică - ¶rī-rājā uvāca vipra kathyatām
Cum l-a supus Domnul Transcendental pe șarpele - katham nyagṛhṇāt bhagavān ahim
din apele adânci - antaḥ-jale agādhe
Care-și avea astfel rezidența acolo timp de multe ere - saḥ yathā āsīt āvāsam vai bahu-yuga

brahman bhagavatas tasya
 bhūmnaḥ svacchanda-vartinaḥ
gopālodāra-caritaṁ
 kas tṛpyetāmṛtaṁ juṣan  3

Brahmane, în general Domnul Transcendental - brahman bhūmnaḥ bhagavataḥ
Acționează din propria dorință - vartinaḥ sva-chanda
Fiindu-i suficient să fie păstor - juṣan gopāla
Cine se poate sătura de nectarul caracterului său generos - kaḥ tṛpyeta amṛtam caritam tasya udāra

¶rī-¶uka uvāca
kālindyāṁ kāliyasyāsīd
 hradaḥ ka¶cid viṣāgninā
¶rapyamāṇa-payā yasmin
 patanty upari-gāḥ khagāḥ 4

Šrī Šuka spuse - ¶rī-¶ukaḥ uvāca
În Kalindi (Yamuna) exista zona adâncă a șarpelui Kaliya - kālindyām āsīt hradaḥ kāliyasya
A cărui otravă fierbea apa asemenea focului - ka¶cit viṣa ¶rapyamāṇa payāḥ agninā
Și care făcea ca păsările ce zburau deasupra să cadă - yasmin khagāḥ upari-gāḥ patanti

vipruṣmatā viṣadormi-
 mārutenābhimar¶itāḥ
mriyante tīra-gā yasya
 prāṇinaḥ sthira-jaṅgamāḥ 5

Vântul ducea picăturile de apă otrăvită ale valurilor. - mārutena vipruṭ-matā viṣa-da ūrmi
Venind în contact cu acestea - abhimar¶itāḥ yasya prāṇinaḥ
ființele imobile și mobile prezente pe țărm mureau. -sthira-jaṅgamāḥ tīra-gāḥ mriyante

taṁ caṇḍa-vega-viṣa-vīryam avekṣya tena
 duṣṭāṁ nadīṁ ca khala-saṁyamanāvatāraḥ
kṛṣṇaḥ kadambam adhiruhya tato ’ti-tuṅgam
 āsphoṭya gāḍha-ra¶ano nyapatad viṣode 6

Șri Krișna văzând puternica otravă a acestuia - kṛṣṇaḥ avekṣya caṇḍa-vega tam viṣa tena
Poluând râul - duṣṭām nadīm
Și fiind un avatar (formă a Domnului Transcendental ce coboară în lumea materială)- ca avatāraḥ
ce-i supune pe cei răi - saṁyamana khala
Se urcă într-un copac Kadamba foarte înalt - adhiruhya kadambam ati-tuṅgam
Își strânse cureaua și cu vitejie sări în apele otrăvite - gāḍha-ra¶anaḥ vīryam nyapatat viṣa-ude
Bătând din palme - āsphoṭya