Unde se povesteste despre Rai, viata vesnica

archaeus5, on 5th May 2012, 19:49, said:

Vorbesti de "viitorul si bunastarea umanitatii", dar esti sigur ca drumul pe care il imaginezi este cel ce va duce acolo?
Iti spun eu ca pierzi multe date din vedere datorita faptului ca nu poti fi obiectiv. Ce te vei face daca drumul de care vorbesti este o fundatura?
O sa-mi spui ca nu. De ce te-as crede?

archaeus5, on 5th May 2012, 19:49, said:

Se poate. Doar ca sigur nu faci si tu parte dintre acei "unii carora chiar le pasa" de adevar si corectititudine, ca, altfel, de viitorul si bunastarea ta (care esti de altfel si umanitatea), pot sa te cred ca iti pasa.

Stii, unii preferam sa parem niste lasi decat sa ne aruncam cu gatul in prapastie.   Dar sa nu crezi ca asta inseamna ca nu te intelegem.

johnnickelby, on 5th May 2012, 18:58, said:

Ce am mai ras ... Buna gluma.
Obiectiv esti cand judeci precum un judecator in sala de tribunal. Tu esti departe de asa ceva. Acolo intreaga ta pledoarie ar fi respinsa cu un simplu: "Speculatie ...".

karuna, on 5th May 2012, 19:05, said:

Vorbeste tanti care considera ca moartea unor copii poate fi lectie pentru parinti.

archaeus5, on 5th May 2012, 20:14, said:

Archaeus, n-ai inteles. Nimeni nu poate fi obiectiv, trebuie doar sa poti constientiza asta.
In acel moment poate ai putea deveni mai atent cu verdictele.
Deocamdata nu este cazul tau.

archaeus5, on 5th May 2012, 20:17, said:

Din pacate, da,  e o lectie dura pentru unii parinti, si care e foarte greu de acceptat de cei care nu pot renunta la confortul lor emotional si care traiesc intr-o lume teribil de stramta precum un tunel care coboara catre ghena de gunoi...

archaeus5, on 5th May 2012, 20:17, said:

bineinteles ca e si o lectie. si ce mai lectie!...

johnnickelby, on 5th May 2012, 19:18, said:

Eu vorbeam din perspectiva umana ... Niciodata nu vei avea alta perspectiva. Asa ca nu are rost sa discutam de dragul de a discuta. Get used with it.

karuna, on 5th May 2012, 19:26, said:

nuda, on 6th May 2012, 19:39, said:

Lectii de genul asta poate meritati voi ca sa va treziti la realitate. Dar, chiar daca as avea putere de a o administra, nu as face-o caci e o pedeapsa prea dura pentru prostia si insensibilitatea voastra care se reflecta si in religia la care aderati, desi aceasta s-a dedat la astfel de pedepse in trecut, dar noi ateii credem in responsabilitatea personala si pedeapsa justa in scopul corectarii comportamentului, si nu in transmiterea vinei din generatie in generatie si pedeapsa pentru satisfactia personala,asa cum religiile voastre va invata. Consider ca pedeapsa justa deja o primiti fiind obligate sa asistati la umilirea si prabusirea religiei. Noi, ateii, nu suntem razbunatori, grandomani si plini de ura sa va condamnam la chinuri vesnice sau uciderea copiilor pentru simplu fapt ca nu punem botul la niste basme ... Ne multumim cu pedeapsa justa si nu cu una exagerata, dar care satisface egoul incomensurabil pe care il aveti.

PS: Veti spune ca nu voi dati verdictele si pedesele, ci zeul ... Ei bine, chiar daca ar exista zeul, prin simpla asociere cu el, nu faceti decat sa ne aratati adevarata voastra fata ... Eu unul, chiar daca ar exista, as refuza sa am de a face cu un astfel de psihopat egomaniacal indiferent cu ce ma ameninta sau imi promite.

Edited by archaeus5, 07 May 2012 - 13:19.

sa revenim la subiect.

Quote

cred ca nu prea inteleg acest text. omul dupa ce a "pacatuit" a ajuns ca "dumnezeii" ? deci noi dupa ce am pacatuit fara interventia "dumnezeului" am fi ajuns nemuritori?

cirus6, on 10th May 2012, 06:30, said:

Pomul cunoașterii binelui și răului reprezenta un drept special care îi aparține doar lui Dumnezeu: dreptul de a hotărî ce este bine și ce este rău (Ieremia 10:23).
Pe de altă parte, pomul vieții simboliza un dar pe care numai Dumnezeu îl poate oferi: viața veșnică (Romani 6:23).

"Tot astfel și nouă, credincioșilor tăi, cînd vom fi mai greu înfrînți, cînd ne va strivi lumea sub călcîiul ei, și cînd viața ne va apăsa inima și ni se vor destrăma toate nădejdile, dă-ne curaj Cavalerule, dă-ne nouă suflet și curaj să strigăm din adîncul nimicniciei noastre: Plinătate a plinătăților și totul este plinătate! Că mor în ruga mea? Abia că prin moartea-mi ea se va face mai puternică. Că sînt învins luptînd pentru adevărul meu? Asta nu înseamnă nimic, nu înseamnă nimic, căci el va trăi, și trăind ne va dovedi că nu depinde de mine, ci de sine. Nu acest eu plăpînd și trecător, nu acest eu care mănîncă dintr-ale pămîntului și pe care pămîntul îl va mînca într-o bună zi e cel ce trebuie să-nvingă; nu acesta, ci adevărul meu, eul meu etern, stăpînul și modelul meu dintru începutul începuturilor și pînă la sfîrșitul sfîrșiturilor; ideea ce-o are despre mine Dumnezeu, Conștiința Universului. Și această idee a mea dumnezeiască, această Dulcinee a mea crește și se prea-nfrumusețează prin înfrîngerea și moartea mea. Toată problema ta este aceasta: ori vei întuneca ideea și o vei șterge, făcînd ca Dumnezeu să te uite, ori i te vei jertfi făcînd ca ea să supraviețuiască și să trăiască pentru totdeauna în Conștiința eternă și infinită a Universului. Ori Dunnezeu, ori uitarea. De-ți vei stinge lumina ca să-ți păstrezi opaițul de-ți vei irosi ideea ca să-ți chivernisești viața, Dumnezeu n-o să-și
amintească de tine, înecîndu-te în uitarea sa ca într-o iertare supremă. Și nu se află alt infern decît acesta: ca Dumnezeu să ne uite și să ne întoarcem în inconștiența din care-am apărut. „Pomenește-mă, Doamne", să spunem o dată cu tîlharul ce murea alături de Iisus (Luc, XXIII, 42). Pomenește-mă, Doamne, și să-mi fie viața toată întrupare a ideii mele dumnezeiești. De voi întuneca-o și de voi îngropa-o în carnea mea, și de voi destrăma-o în acest eu al meu pieritor și pămîntesc, atunci, vai mie, Doamne, căci mă vei ierta uitîndu-mă. Nădăjduind întru Tine, voi trăi întru Tine: depărtîndu-mă de Tine, mă voi cufunda în ce nu e al tău, în singurul lucru care se află în afara Ta: în neant."

theteacha, on 10th May 2012, 15:53, said:

si atunci de ce nu scrie clar treaba asta moise? si apropo de acel drept special, daca e asa de special de ce vorbeste la plural? de fapt pe voi nu prea va intereseaza amanuntele astea. voi stiti ca pe dumnezeu il cheama iehova si daca ii rostiti numele veti fi salvati.

johnnickelby, on 5th May 2012, 19:58, said:

O spui de parca ai fi sigur ca nu duce acolo. Esti sigur ca nu duce acolo?

Edited by Metallman, 11 May 2012 - 01:20.

cirus6, on 10 mai 2012 - 21:42, said:

Evident, cunoastere numelui divin este un element important in inchinarea unui crestin. In Romani 10:13 Pavel citeaza din cartea biblica Ioel 2:32.

(Romani 10:13) ... 13 Fiindcă „oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat.

Prin aceste cuvinte Pavel a aratat cat de important este pentru noi cunoasterea numelui lui Dumnezeu. Chiar si Isus a asezat "sfintirea numelui" chiar la inceputul rugaciunii sale model, cunoscuta astazi ca si "Tatal Nostru" sau "Rugaciunea Domnului" .

(Matei 6:9) ... 9 Voi aşa să vă rugaţi: "Tatăl nostru care eşti în ceruri, să fie sfinţit numele tău".

A cunoaste numele lui Dumnezeu inseamna a invata ce reprezinta acest nume si a-i aduce inchinare Dumnezeului care il poarta.
Intrucat Iehova a legat numele sau de calitatile sau insusirile sale, ne putem da seama de ce spune Biblia ca numele lui Dumnezeu este sfant (Levitic 22:32).
El este mare, maiestuos, inspirator de teama si inaccesibil de inalt.

(Psalmi 8:1) ... 8 O, Iehova, Domnul nostru, cât de măreţ este numele tău pe tot pământul, tu, despre a cărui demnitate se vorbeşte mai presus de ceruri!
(Psalmi 99:3) ...  3 Ele să-ţi laude numele. Mare şi de temut, sfânt este acesta.
(Psalmi 148:13) ... 13 Să laude numele lui Iehova, căci numai numele său este nespus de înalt! Demnitatea sa este mai presus de pământ şi cer.

Numele lui Dumnezeu este cu mult mai mult decat o simpla denumire. Acesta il reprezinta pe El ca persoana. El nu a fost un nume care sa fie utilizat doar pentru un timp si apoi sa fie substituit printr-un titlu cum ar fi "Domnul" . Iehova insusi i-a spus lui Moise:

(Exodul 3:15) ... 15 Apoi Dumnezeu i-a zis din nou lui Moise: „Iată ce să le spui fiilor lui Israel: "Iehova, Dumnezeul strămoşilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob, m-a trimis la voi". Acesta este numele meu pe veşnicie şi prin el îşi vor aduce aminte de mine din generaţie în generaţie".

Edited by Catalin-, 18 November 2012 - 22:13.