Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

Domnul florin evolutia din latina care a dat pe echivalentul romanesc si pe cel pugliez exact la fel este o simpla coincidenta.
Dar,pornind de la considerent ca Roma de unde s-a raspandit limba latina in imperiu este mai aproape geografic de puglia decat dacia,putem spune ca pugliezii l-au invatat de la romani.

florrea2, on 12th July 2012, 11:10, said:

Nea Florica, de ce vrei sa le dărâmi castelul de nisip si sa le risipesti visurile fetișiste ??

Castelul de nisip consider ca e ala al dacomaniacilor care nu au nimic din limba daca: nicio scriere,niciun document,nu stiu cum arata si mai ales nu stiu s-o vorbeasca.

marcuzzzo, on 12th July 2012, 10:44, said:

Nu prietene de clasa a II a. Rom^na l-a luat pe muiere din dacicul muiere ca asta era drumul cel mai simplu si cel mai logic. Dar, oh Doamne, ce tot spun eu de logica cand stau de vorba cu niste saraci posesori de infima materie cenusie. Un fel de zero barat.

marcuzzzo, on 12th July 2012, 11:14, said:

Auzi mai asta cu nume de cimitir? Da' pana pana la Remus si Romulus, pugliezii cum ziceau la muiere? Sau erau muti pugla?

florrea2, on 12th July 2012, 11:10, said:

Puteau sa ramana dar nu are nicio importanta pentru ca toate limbile indo-europene au un fond de cuvinte dintr-un trunchi comun, asta nu schimba cu nimic datele problemei, germana tot nu seamana cu latina, rusa cu greaca si asa mai departe chiar daca toate au forme apropiate pentru "muter/mater/mana, etc.".

In daca s-ar putea ca "germe" din "germisara" (apa calda, germe-calda, sara-apa) sa insemne "cald" ca si "therme" grecesc, dar nu e nicio branza, astfel de coincidente sunt naturale fiind limbi indo-europene.

Nu erau apropiate, nu avea cum sa semene cu romana de azi, dovada stau putinele inscriptii ramase in limbile tracice, toponimele si alte cateva cuvinte ramanse din idiomurile geto-daco-moesice. Sunt 2-3 cuvinte care au supravietuit in romana, alte cateva care au corespondent in limbile balto-slave, e clar ca limbile astea vechi-balcanice nici macar nu erau in aceeasi categorie cu limba rom^na ci mai degraba cu cele balto-slave si iranice.

Edited by turcoctonul, 12 July 2012 - 12:31.

raman, on 12th July 2012, 11:54, said:

Da' unde stii tu ca n-ai nicio scriere daca cum ii ziceau ei?
Esti chiar culmea scuza-ma! De la latini avem consemnat ca scriau "mulier" pe cand de la daci ai 0 fix!
Pe langa asta mai stii ca Traian a purces la colonizarea daciei cu colonistii venind din tot imperiul.
Doar iti place sa te flatezi de unul singur cu idea asta proasta dar n-ai nimic s-o sustii.

In ce priveste pe pugliezi nu stiu,vorbeau limbi italice din apulii,iar sigur nu latineste inainte de cucerirea romana.

Edited by marcuzzzo, 12 July 2012 - 12:22.

marcuzzzo, on 12th July 2012, 10:14, said:

Ia, vezi că mai sînt coincidențe din astea ceea ce arată că nu e vorba de coincidență.
Cu ce ocazie au învățat puliezii pe romîni?Au umblat și prin Basarabia să le explice? Și ceilalți italieni nu au vrut să învețe pe MUIERE de la puliezi dar au vrut romînii!! Bă, tu crezi ce spui?

cristiany, on 12th July 2012, 11:02, said:

Nu se dărîmă. Visul lor e mai tare. Dacă visurile ar fi putut fi dărîmate nu ar mai fi fost biserici, sinagogi, geamii sau alte asemenea lăcașuri.

marcuzzzo, on 12th July 2012, 11:11, said:

plăcile de plumb, băiete. Puteți să muriți de oftică. Iele  sînt pe lumea asta și sînt dovada că teoria voastră nu ie bună!
A fi...io sînt, tu iești, iel ieste...noi sîntem, voi sînteți, iei sînt. Așa spunea și Burebista.
Degeaba profesori latinomani demenți învață poporul că se zice SUNT și că trebuie scris ESTE în loc de IESTE.NU zice nimeni ESTE.TOți spun IESTE. Așa spuneau și tracii.

florrea2, on 12th July 2012, 12:22, said:

Fi atent. Roma si-a impus suprematia pe toata peninsula italiana in urma cu razboaiele ce s-au petrecut intre romani si italici.
Limba latina se raspandeste in Italia.
Romanii cuceresc Dacia in 105-106 dupa ultimul razboi si aduc colonistii din tot imperiul.

Deci,pugliezii l-au invatat de la romani,si daci tot de la romani;ce-i atat de greu sa pricepi?

Si oricum nu este nici adevarat ca altii italieni nu-i spun "nevestei" muiere.
Asta o stiu intrucat mai vorbesc milaneza de la bunica si la noi in Milano se spune "mijé".

In sicilia se spune "mugghiere" la palermo.

marcuzzzo, on 12th July 2012, 12:21, said:

io pun plăcile de plumb aici, arăt sistemul de scris, arăt diferențele de înțeles ale unor cuvinte ca DACEBALĂ de ex care pe acst text nu e nume propriu, explic expresiile folosite ( stă peste armăsa rumunăsă) și tu din timp în timp vii ca un copil mkic și scrii aici că....nu există scris dacic. Pt șmecherii d-stea de doi bani nu mai dă nimeni doi bani pe ce zici tu.
Traian nu a purces la colonizare. Scrie peste tot căp statul roman nu a organizat colonizări. Nici nu a prea avut timp că în 117 a murit în Parția (Irak). DEci după 11 de la victoria asupra Daciei lui Diurpan (Decebal) Trăienel a dat ortu popii.
Da, încă nu a citit nimeni toate plăcile dacice, așa că nu știm ce avem acolo în afară de faptul că sînt în limba romînă. Adică asta oameni răi ca tine nu vor să știe.
Deci crezi că puliezii înainte au vorbit limbi italice și aceste limbi italice nu semănau cu latina. Latina desigur a venit din cer. Limbile celelalte italice cu ce semănau?
---------------------------------------------------
dacii au auzit la romani MULIER și au învățat MUIERE.
Puliezii tot la fel.
Ăilalți,nu! Ăilalți iatalieni de ce nu au învățat de la latini MUIERE? Și alți italieni de ce spun MUGGHERE? De ce nu spun MULIER?

Edited by florrea2, 12 July 2012 - 12:36.

Domnul florin "mugghiere" vine de la "mulier" latinesc nici atat nu reusiti sa vedeti?

Iar,ca sa nu stati prea mult nedumerit intr-o zi am sa va pun cum ii se zice pe la diverse dialecte italiene de astazi.

turcoctonul, on 12th July 2012, 12:15, said:

Nu are importanță? Vă strică teoria.Cum să nu schimbe datele problemei? Ba le schimbă foarte tare. Pînă acum ați susținut că nu au rămas din traco-dacă decît mînz, viezure....170 de cuvinteAcum dacă se adaugă și cele din fondul comun se fac peste 1.000 și multe sînt de bază! Așa că iar recurgeți la argumente de doi bani sau negați.
Tocmai dovada sînt acele inscripții! Eu le-am descifrat corect pt prima dată în istorie! Eu sînt groparul vostru; al lui Iorga, Rosetti și a altor batalioane de savanți latinomani romîni și străini!
Adică scrie pe un inel antic "Polisteneasne, Penea ți-l tea. Niesc-o-a paciea! Do mea-nțileci vii ta miie paciea ta" și oameni ca tine spun că le-am potrivit eu din condei. A scris un om simplu, fără școală. Trebuia de ex să fi scris MO ( DO MO NTZILEGI; nu să scrie  DO MEA NTZILECI). Dar e clar pt oamenii cinstiți și care vor adevărul nu povești frumoase, e clar că e un text în romînește și asta înseamnă că nu a fost nici o romanizare în Balcani. Asta e dovadă nu teorie stearpă.
Germana nu seamănă cu latina și tot are cuvinte care seamănă cu cele latinești și sanscrite. Tracii nu puteau avea? Nu vreți voi.Repetați ca papagalii că nu erau deloc cuvinte asemănătoare.Uite negru pe alb textul pe inel; pronumele personale se văd acolo, a da, a naște, pace, pronume posesiv scris din greseală, MEA, a înțelege, pronume posesive , TA.
Voi ce aveți? Teorie. Vorbe goale. Acrobații cu vorbele. UIte vorbe traco-dace pe un text din sec 5 îen. Ce era atunci Roma?Nici nu se auzise de ea prin locul unde un trac care se numea atunci PENEA îi scria ceva unuia , tot trac, Polisteneas. Penea e un nume astfel atestat în scris care există și azi mai ales în acele locuri cu makedoni.
Marcuzzzo dacă vine de la MULIER acel MUIERE din Puglia de ce nu a venit tot așa și în restul Italiei. De ce exact aCOLO UNDE POPULAȚIA ARE GENE BALCANICE; ÎN puglia? nICI ATÎT NU EȘTI TUI ÎN STARE SĂ VEZI ȘI NU PRICEPI , CĂ NU VREI SĂ PRICEPI, NICI CU EXPLICAȚII.

Edited by florrea2, 12 July 2012 - 13:01.

L-am pierdut si pe domnul florin,irecuperabil.

Oricum ceva voiam sa te intreb: din buna stiinta dumitale probabil l-ai citit pe "muiere" undeva in placile de plumb pe care le-ai descoperit sau,pus si simplu,l-ai extrapolat din alte studii de-ale tale.
Ai fi amabil sa raspunzi prin ce parghii mentale ai ajuns sa consideri ca nu dacii l-ar fi invatat de la latini,ci invers?
Cu dovezi,probe inconfutabile,texte s.a.m.d.

As mai vrea sa te intreb pornind de la o premiza: bun l-au luat latinii de la daci si atunci cum gasim acest cuvant pe la mai toate dialectele italiene plus in romania (fosta dacie),spania si portugalia? Adica pe un aeral care calchiaza exact tinutul pe care-l stapaneau romanii de la Roma?

De ce nu s-a existins printre germani? Nu de mult cineva aici mi-a explicat de cum elita razboinica din Danemarca era compusa din daci.
De ce in Daneza si in alte limbi germane ale altor populatii conlocuitoare nu-l avem pe "mulier/mujer/muiere"?

Quote

Catania: Mugghieri

Bari: Migghiri

Foggia: Muiere

Avellino: Mugliera

Sarda (dialect din dorgali): muzzere

Napoli: Muglier'

Genova: Muggè

Torineza: mujè



Ai nevoie de mai multe florine?


http://it.answers.ya...14114631AAJKExg

turcoctonul, on 12th July 2012, 13:15, said:

*gwer-(e)je/o- warm
*gwormo- warm


http://www.gaelic.ru...roto-Celtic.pdf




Dece-bal

*balo- white faced(balai,balan)


tarabostes

*bosta- palm,fist


http://www.wales.ac....ishWordlist.pdf


*maro- large

Edited by Trogldyte, 12 July 2012 - 13:50.

Atat CALD cat si RECE (ger) au aceeasi etimologie insemnand la baza PISCATOR, USTURATOR:

GER -> GIAR - JIAR <- JAR


SAL? (ard? - c-ard ?- cald?) ----------> JAR ------------->JER

SALD ---------------------------------------------------> COLD

Germanic: COLD = rece


CALD:
Lithuanian: karčtis

Lithuanian: karčtis, kaitra


Romanian: a (se) încălzi
Russian: na- caliatîsia

warm, cold = Osset. sald (vs. CALD) , Pers. /سرد (sard), Lat. calēre, Kurd. sarr

Alb. zjarr, Russ. жар (Ÿar), Lith. garas, Ltv. gars, Phryg. germe, Arm. jerm/èerm, = JAR.

COLD (engl.) = frig / vs. CALD
GER = frig /vs.  JAR=cald, fierbinte.

GER :
ger (géruri), s.n. – Frig foarte mare. Mr. ger. Lat. gĕlum (Pușcariu 707; Candrea-Dens., 732; REW 3718; DAR), cf. it. gelo, prov., cat. gel, sp. hielo. – Der. Gerar, s.m. (ianuarie), pe care Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 224, îl considera rezultat al unei încrucișări a lat. Ianuarius cu ger, și Pascu, Beiträge, 10, drept rezultat al lui ghenar ‹ ngr. γενάρι; geros, adj. (glacial); gerui, vb. (a îngheța, a se face frig); geruială, s.f. (frig; promoroacă). – Cf. degera.


JE(a-)R / jear - (frig)  ---------------------------- JAR - (cald); atat in slava cat si in latina are si sensul de “a pisca, ustura, arde”.


fire1 [ˈfaiə] noun
anything that is burning, whether accidentally or not
Example: a warm fire in the kitchen; Several houses were destroyed in a fire.

Czech: po-jar
Danish: flammer

French: feu
German: das Feuer
Greek: fotia, foton

Italian: fuoco

Portuguese (Brazil): fogo
Portuguese (Portugal): fogo

Romanian: foc

Slovak: po-Ÿiar

Edited by Endinion, 12 July 2012 - 14:14.

Dece-bal

*ballo- member



Argessos,Argedava

*argjo- white

Etymology 1
From Old English wearm, from Proto-Germanic *warmaz, with different proposed etymologies
1. Ultimately from Proto-Indo-European *gʷʰer- (warm, hot), related to Ancient Greek θερμός (thermos), Latin formus, Sanskrit घर्म (gharma).


CALD:

Armenian: ջերմ (hy) (ǰerm)
Hindi: गरम (hi), गर्म (hi) (garam, garm
Urdu: گرم (ur) (garam, garm
Talysh:
Asalemi: گرم (garm
Persian: گرم (fa) (garm

FIERBINTE:

Arabic: ḥār
Belarusian: haráèy
Czech: horkę
Hebrew: חם (he) (kham)
Hindi: गरम (hi), गर्म (hi) (garam, garm
Hungarian: forró
Kurdish: germ (ku), kel (ku)
Sorani: گه‌رم (ku)

Zazaki: germ
Urdu: گرم (ur) (garam, garm
Russian: (water, food) горячий (ru) (gorjáèij), (weather) жаркий (ru) (Ÿárkij)

Marathi: गरम (garam)
Pashto: تود (ps) (tod), ګرم (ps) (garëm)
Polish: gor±cy
Latvian: karsts

BURN:
Arabic: حرق (ar) (Harq

RECE:
Faroese: kaldur
German: kalt
Icelandic: kaldur

Latin: algidus (similar cu ACIDUS?-otzet?), frigidus, frigeo (i am cold), algeo (i am cold) - Confuzia FRIG- FRIGE sau similaritatea FRIGE!

Latvian: auksts m, auksta f, salts (lv)
Lithuanian: čaltas m, čalta

Zazaki: serd
Pashto: سوړ (ps) (soṛ)
Persian: سرد (fa) (sard
Norwegian: kald

marcuzzzo, on 12th July 2012, 13:11, said:

șI NICĂIERI NU E mulier, afară de Neapolis care era în Latium. Deci în Latium MULIER s-a păstrat exact.Păi, înseamnă că ceilalți nu l-au învățat pe MULIER pt că aveau deja ceva asemănător.
Am spus eu că nu pricepi nici cu explicații.De fapt nu pt tine am scris ci pt alții care pot pricepe.Pe tine te știu.Nu aș discuta în doi cu tine.

Nu vreau sa spamez ori sa va acopar asa ca aici inchei si revin la discutia voastra!

Avem FRIG- = rece si FRIG- = a arde, a prajii, ...
Avem JAR = jaratic, foc si avem GER = frig, rece...

Evident ca celelalte etimologii conexe sprijina aceste legaturi CALD vs. COLD si SAR vs. JAR...

Evident GELUM si RECENS privesc doar colateral tot ansamblul, adica in mod particular regional (Latium-Roma?).

marcuzzzo, on 12th July 2012, 14:11, said:

Adica MUZA= muiere, adica MUGGE =muiere, adica m...e = muiere ?!     


FATA, femeie, muiere, nevasta:

http://en.wiktionary.org/wiki/girl

Arabic: FATA !!!
Bulgarian: momièe, momá (muma, muiere ?)
Dutch: meisje
German: Mädchen (de) n, (regional) Mädel
West Frisian: famke (fy) n, faam
Old English: mægþ
Marathi: mulagi

WOMEN:
Malayalam: mahiLa
Arabic: al-mara’a
Maltese: mara

Lithuanian: moteris

Telugu: mariLa
Tetum: feto
Hindi: mahilā

WIFE:

Egyptian Arabic: MERAT

marcuzzzo, on 12th July 2012, 14:11, said:

http://en.wiktionary...


Old Armenian: մայր (mayr) (genitive մաւր (mawr))
Armenian: մայր (mayr)
Celtic: Breton: moereb
West Frisian: moer
Old Norse: móðir
Icelandic: móðir
Faroese: móðir

French: mère
Scots: moder ->moer?

Araba-malteza avem OM = mama, femeie pe cand in domeniul IE avem pe MAN (barbat) = OM !



Deci cum este Marcuzzzo, nu exista, nu se poate ... poi daca nu stii sa citesti ...

Edited by Endinion, 12 July 2012 - 16:38.