Redeschidere Parc Ciresarii (Oraselul Copiilor)

Pichetam zona?

Asa, pasnic, o data pe saptamana, juma'de ora in weekend, pana cand ne ia cineva in seama. Eu ma ocup de fotografii si de trimisul lor la ziare :->

Am idei si de o campanie guerilla style.

friedman, on 31st May 2012, 20:17, said:

Este un spatiu de care dispun din cate stiu... daca nu e asa si are cineva informatii concrete sa zica... la Bazilescu e cu totul alta treaba sunt entitati separate. In concluzie trebuie sa definim ce inseamna abuziv in raport cu relatia intre minister si teren... adica zice pe undeva ca in acel teren nu e voie sa faci x si y (tinand cont ca este proprietate guvernamentala) ?

friedman, on 31st May 2012, 20:17, said:

Ok, asta zici dar pe ce te bazezi ?

Edited by andreic, 31 May 2012 - 20:23.

Si eu am trecut ieri pe str Copilului sa vad ce-i cu cortul-sala.
Cum am postat mai inainte se pare ca s-a incercat o colaborare cu Tandarica sa aiba cateva spectacole aici (conf unui articol din ziarul Adevarul, 16 mai). Din pacate a plouat mult si se pare ca majoritatea spectacolelor au fost anulate - am sunat la Tandarica sa intreb daca la Ciresarii se refera articolul. Totusi ieri dimineata am vazut un autobuzi "Elevi" trecand dinspre Domenii spre Chibrit. Poate mergea aici sau spre Masca.
Deci eu cred ca ieri il strangeau, nu-l faceau. Si e aiurea ca exact langa cort (ridicat pe un teren de handbal) e un mare schelet de la fosta scena.
Da, ar trebui sa se ajunga si la pichetari, dar sa nu ne pripim. Sa stim exact care e situatia si toata povestea. Ieri in parculetul mic-mic de pe str Copilului am numarat in viteza vreo 15 copii mici, deci 30 persoane. Eu cred ca intr-o dupa-amiaza normala se pot strange usor 100-200 copii cu parinti care se plimba prin zona. Nu cred sa-i deranjeze sa stea vreo 30 min (sau cat e termenul legal fara aprobari) in fata parcului.
Ideea e ca Parcul nu e folosit si s-a dorit ajungerea lui intr-o stare in care sa nu mai poata fi folosit.

Chiar azi, de 1 Iunie, am primit o descriere despre cum era parcul in anii ’60-’70:

"Eu si parintii mei ne-am mutat in 1 Mai, asa cum era cunoscuta zona, in anul 1962, cand eram in clasa a II-a, la Scoala nr. 175 de pe str Lainici.
Pe timpul acela “Parcul Copilului” era ca toate parcurile, cu alei, banci, locuri de joaca pentru copii, spatiu verde cu o multime de flori si un mic bazin din ciment aflat în partea dinspre terenul de rugby.
In dreptul intrarii principale de pe str. Herman Oberth era un spatiu mare, un oval lung, cu iarba si multe flori - corespunzător spatiului care a devenit mai tarziu teren de fotbal. “Ovalul” era taiat la jumatate de o alee transversala.
In jurul acestui spatiu era aleea principala, cu banci. Aleea principala a ramas multi ani in aceasta forma, in jurul gardului care s-a ridicat ulterior pe marginea terenului de fotbal. Mai tarziu a fost transformata in pistă de atletism prin trasarea de culoare cu vopsea, dar nici pomeneală de asa ceva prin anii '60-‘70.
Privind parcul dinspre poarta principal (str. H.O.) in dreapta pornea o alee mai îngusta si care mergea aproape de gardul lateral dinspre str. Athanasie Enescu. Aici erau mulți copaci (mai sunt și acum), putine banci si aleea era preferata de romantici sau de copii care puteau juca "hoții și gardiștii". Acum în dreapta este un mic deal cu o “sonda” infipta in el si cu un bazin ingropat in pamant (in spatele casutei portarului). Nu era în 1962. E posibil sa fi apărut prin anii '75-‘80. Pe linia acestei aleei de langa gard sunt acum cele 2 terenuri: de volei si baschet.
In stanga intrarii principale (str. H.O.) pornea o alee care mergea paralel cu gardul si in continuare pe langa gardul terenului de rugby, spre str. Copilului. Langa aceasta alee era un mic bazin din ciment, de forma boabei de fasole, la un capat avea cateva “mici stanci” pe unde curgea apa si in jur nisip. Tin minte ca ne jucam cu masinutele acolo - era dragut. Tot pe latura dinspre terenul de rugby era un loc de joaca cu leagane si tobogan.
In partea opusa intrarii principale, paralel cu str. Copilului, era o alee cu banci, printre copaci si arbusti ce erau plantati ca un gard viu, pe latura parcului. In parc se putea intra si pe poarta mica aflata la coltul dintre strazile Copilului si Athanase Enescu. Se putea intra si direct prin capatul dinspre terenul de rugby si str. Copilului (cam pe unde a aparut acum un Mega), fiindca pe acolo ajungeai mai repede la locul de joaca.
In acei ani nu era nici vorba de baza sportiva acolo. Activitatea sportiva, respectiv rugby-ul, se desfasura pe terenul vecin cu parcul.
"Baza sportiva" a început prin anii '75. Cam in acea perioada la noi incepea sa prinda contur ideea de sport in masa si se pregatea intens prima editie Daciada din 1979: http://erasmusisha.w...1/0...popor”/ . Atunci au construit o mica sala de gimnastica in partea stanga a parcului (unde se tin probabil acum cursurile afisaste la poarta parcului) si au inceput sa strice cele trei alei laterale. Apoi au stricat zona centrala, facand terenul de fotbal. Adica au scos florile si au pus gazon peste tot. Au urmat sa fie construite terenurile de tenis si zidul pentru tenis. Mai tarziu se face si scena pentru spectacole cu un spatiu pentru banci in fata. Pentru scena s-a turnat mult ciment si s-au pus banci de fier in locul copacilor. Transformarea parcului a continuat cu montarea figurinelor uriase din tabla si a unui chisc langa mesele de ping-pong – mai mare dragul. Apoi, ceva mai tarziu, apare si dovleacul. Stiu bine pentru ca am lucrat si eu intr-un an la amenajarile din parc - cum se facea munca patriotica atunci.
Despre asa zisa activitate sportiva imi aduc aminte ca doar un an sau doi s-a jucat un pic tenis acolo. Se duceau niste colegi cu fileul lor si asa puteau jucau, terenurile neavand fileuri. Nu stiu sa se fi facut lectii de tenis. Dar au fost echipe de pitici la fotbal, gimnastica si arte martiale.
Dar repet: înainte să devină bază sportivă sau cum s-o chema acum, a fost un parc ca oricare, cu mulți copaci, arbuști, flori, cu alei, banci și loc de joacă pentru copii, cunoscut ca „Parcul Copilului””

Am gasit aceasta bucata de harta veche a Bucurestiului (din 1936) cu zona Domenii. Aici apare "Fabrica de Cue", locul viitorului parc.
Link: http://bonaparte-si-...or.blogspot.ro/


Iata aici o harta a Bucurestiului (cu transportul in comun) din 1966 unde apare foarte clar "PARCUL COPILULUI"!

Link: http://harti.tramclu.../Bucuresti.html


In 2006 se intampla:
http://doc.pmb.ro/mo...6/volumul_1.pdf
Hotararea nr 169 din 06.07.2006 privind inaintarea catre Guvernul Romaniei a propunerii de emitere a unei hotarari privind transmiterea din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Educatiei si Cercetarii in domeniul public al statului si administrarea Consiliului Local al Sectorului 1, a terenurilor sportive si cladirilor aferente acestora, situate la intersectia dintre Str. Athanasie Enescu si Str. H. O. si Str. Coplilului (pag 5, respectiv 46, 47)

Fabrica de cuie a mai rezistat pana a luat foc acu cativa ani dar avea teren mult mai mic ca s-au facut case in jur.
Apropo ai mai multe planse din harta aia veche ? Ma intereseaza zona fostului pod din dreptul actualului Grant, parcul Reginei Maria si strazile limitrofe.

Hotararea e tare, insemana ca nu mai sunt ale statului ca pana in 2006... deci teoretic e al primariei.

Edited by andreic, 01 June 2012 - 23:22.

Eu din acea hotarare de la jumatea anului 2006 inteleg ca Primaria Sector 1 solicita Guvernului Romaniei o hotarare prin care Consiliul Local sa preia administrarea Complexului sportiv Ciresarii (teren si cladiri). Acest parc apartine statului Roman si momentan problema este ca e prost administrat de catre Ministerul Educatiei.
Ministerul se pare ca a preluat spatiul in administrare in 1972.
Deci tot ce trebuie facut acum este de gasit un administrator de buna credinta care sa lucreze in interesul locuitorilor zonei si pentru sanatatea copiilor. Doar se stie ca sportul si miscarea in aer liber (cat mai curat) contribuie la sanatate.

Deci consiliul a cerut guvernului, dar ministerul probabil a ținut cu dinții, și s-a mai și "răzbunat" pe sectorul 1 închizând de tot parcul.

Pentru clarificari va trebui gasit raspunsul Guvernului Romaniei la cererea Primariei Municipiului Bucuresti.
Daca o fi fost unul pozitiv, ratacit prin vreun sertar ramas incuiat?

Edited by decanu, 02 June 2012 - 23:55.

Recapitulare:

1895 - se infiinteaza "fabrica sistematica" de caramizi la marginea Caii Grivitei si a Filantropiei de catre inginerul N. Cutarida. Locurile ramase dupa scoaterea pamantului vor fi cunoscute sub numele "Gropile Cutarida"
1936 - pe o harta a Bucurestiului din acel an apare "Fabrica de Cue"
1947 - se amenajeaza "Parcul Copilului"
1966 - pe harta Bucurestiului apare "Parcul Copilului"
1972 - parcul intra in administrarea "Ministerului Educatiei si Invatamantului"
1975? - incep sa se construiasca cateva terenuri de sport si o sala de gimnastica, se modifica spatiul verde de la intrare (se scot florile, dispare o alee) si se face terenul de fotbal
1975-1980? - se aduc figurinele mari din tabla, trenul compus din locomotiva cu aburi si doua vagoane
1985? - se face scena
1972-anii 2000 - parcul este deschis in permanenta publicului si au loc unele activitati sportive
'80-'2000 parcul este cunoscut sub numele de "Parcul Ciresarii" (se pare ca numele a fost inspirat de romanul "Ciresarii") sau de vechii locuitori ca "Parcul Copilui"
2004 - pe harta Ghidul Bucurestiului apare denumirea "Parcul Sportiv Ciresarii"
200? - se strica "castelul" de la intrarea principala vopsindu-se in albastru si apare denumirea "Complexul Sportiv Ciresarii"
1998 - 2005? parcul este distrus si in acelasi timp lasat neingrijit
2006 - mai multi locuitori vecini cu parcul trimit sesizari autoritatilor despre neregularitatile petrecute in parc
2006 - la jumatea anului Primaria Minicipiului Bucuresti, avand in vedere starea in care ajunge parcul, doreste trecerea lui in administrarea Primariei Sectorului 1 si se adreseaza Guvernului Romaniei
2007 - ONGul "Eco-Civica" depune o sesizare la "Garda Nationala de Mediu asupra unor ilegalitati ce se petrec pe teritoriul parcului Ciresarii de pe strada Copilului din zona Pietei Domenii. Aici s-au ridicat ilegal noi constructii si se taie copaci intr-o veselie"
2007 - apare povestea distrugerii parcului pe blogul "Post-Industrial"
2008 - ziarul "Gandul" scrie despre sezisarile facute de locuitorii vecini cu parcul in anul 2006
2011 - apare iar trista poveste a parcului pe site-ul "Metropotam"

Inginerul N. Cuțarida infiintează o "fabrica sistematica" de caramizi la marginea Caii Grivtei si a Filantropiei. Locurile ramase dupa scoaterea pamantului vor fi cunoscute sub numele "Gropile Cuțarida". In 1947 se va amenaja aici Parcul Copilului.
(IR date, 244; II, 239; Istorie, 338; Ionescu Șt.-Considerații, 102) - Gheorghe Parusi - "Cronologia Bucurestilor"
http://atelier.liter...curestilor.html

Referire la "Groapa lui Ouatu" si "Gropile Cutarida"
http://bucurestiulne...t.blogspot.com/

Implicare ECO-CIVICA pt Parcul Ciresarii: 16-02-2007
http://www.eco-civic.../jurnal2008.pdf
16.02 - Sesizam Garda Nationala de Mediu asupra unor ilegalitati ce se petrec pe teritoriul parcului
Ciresarii de pe strada Copilului din zona Pietei Domenii. Aici s-au ridicat ilegal noi constructii si se taie
copaci intr-o veselie

"Groapa lui Ouatu"
Dupa o documentare mai atenta am gasit o alta referire la "Groapa lui Ouatu". Astfel se povesteste ca Biserica Podeanu (zona Chibrit) s-a facut chiar pe maidanul unde era si groapa:
"Biserica Podeanu a fost ridicată în anul 1930 de preotul Mihail Șerpoianu pe un maidan, la margine de București. O mențiune despre slujitorul altarului făcea scriitorul Eugen Barbu în romanul său, "Groapa", în care se amintește atât despre Groapa lui Ouatu, unde era biserica, dar și despre preot. "Majoritatea celor de aici erau săraci lipiți și aflați în bezna necredinței", era o știre în revista "Păstorul Ortodox", la 1 ianuarie 1933. Părintele Șerpoianu era un om mic la stat, dar foarte inimos, fiind trimis aici de patriarhul Miron Cristea mai mult ca să i se satisfacă cererea îndrăzneață, de a face o biserică pe maidanul rău famat. A fost primit de mahala cu o batjocură zdrobitoare. Totuși, părintele nu s-a descurajat"
http://www.ziarullum...a-Galileii.html
http://www.formula-a...a-podeanu-13499

Edited by decanu, 05 June 2012 - 12:19.

Denumirea "Ciresarii" se pare ca vine de la cartile lui Constantin Chirita (n. 12 martie 1925, Ibanesti, Vaslui — d. 14 noiembrie 1991, Konigswinter, Germania):
1. Cavalerii florii de cires (numit initial "Teroarea neagra") - 1956
2. Castelul fetei in alb -1958
3. Roata norocului - 1965
4. Aripi de zapada (numit initial "Teroarea alba") - 1968
5. Drum bun, Ciresari - 1963
In 1972 am a aparut prima ecranizare sub forma unui serial, dar si prima reeditare a celor 5 volume intr-o colectie. Deja in anul 1971 volumele se vandusera in 1.000.000 de exemplare!
Anul 1972 corespunde cu anul preluarii Parcului in administrarea Ministerului Educatiei.
Poate ar fi bun un sfat de la inteligentul Victor si descurcaretul Tic.

Alte idei despre originea numelui actual?

Groapa lui Barbu era situata pe unde e acum Podul Grant. Mai multe elemente din roman, ca si studierea unor harti vechi, indica treaba asta. Cimpul Cutaridei se intindea mai mult decit marginile Gropii, dar tot nu ajungea pina la Chibrit. Biserica din romanul Groapa e Sf Maria de la Podul Grant. Groapa efectiva, mlastina, era fix pe locul pe unde trece acum strada Turda si urca podul, strada Turda trece exact prin mijlocul fostei gropi.

Numele Ciresarii nu are cum sa vina decit de la romanul lui Chirita, nu vad alta posibilitate.

Conform acestui site:
http://webcache.goog...r...=en&ct=clnk (in cache)
In anul 2005 Primaria Sectorului 1, prin dl. Mihai Bazgan, propune o colaborare cu Ministerul Educatiei pentru redeschiderea parcului:

"Un proiect ambitios initiat de Viceprimarul Sectorului 1, Mihai Bazgan, in beneficiul copiilor din sector este refacerea Bazei Sportive "Cireșarii". Stiti de unde vine denumirea "Ciresarii"? In urma cu vreo trei decenii (*1958-1968), facea furori printre adolescenti (si nu numai), seria romanelor lui Constantin Chirita: "Ciresarii", "Roata Norocului", "Castelul fetei în alb" sau "Drum bun, Cireșari!". Fiindca pe atunci nu exista Harry Potter, exista in schimb un grup de adolescenti dintr-un oras din Romania cu nume ca: Victor, Ursu, Laura, Maria, Lucia, Dan și Tic, ale caror aventuri palpitante, pline de neprevazut si primejdii, probau calitati precum curajul, inteligenta, altruismul, spiritul de echipa si prietenia, de care copiii nostri au cam uitat. Denumirea, pe care au transformat-o in renume si-o luasera in cel mai simplu mod cu putinta: locuiau pe strada Ciresului!... Asa se explica numele bazei sportive din cartierul 1 Mai, după ce treci de Piata Domenii, aflata langa o adevarata pepiniera de "ciresari": Colegiul National "Aurel Vlaicu".
De 15 ani, Baza Ciresarii a suferit o degradare continuă. In momentul de fata se a?a in paragina. Locul ciresarilor a fost ocupat de boschetari, aurolaci si vagabonzi, aciuati aici, care terorizeaza copiii si locuitorii din zona. Viceprimarul Sectorului 1, Mihai Bazgan, fost sportiv de performanta, a demarat un amplu proiect de renaștere a "Ciresarilor" si de restituire a Bazei Sportive celor in drept, copiilor si elevilor, dornici de sport și recreere. Baza sportiva Ciresarii, apartine prin Clubul Copiilor Nr. 1, Ministerului Educatiei si Cercetarii. La data de 20 mai 2005, fostul administrator al bazei - Florin Irimia, Directorul Colegiului National "A. Vlaicu" - prof. dr. Ion Toca si Viceprimarul Sectorului 1 - Mihai Bazgan, au pus la punct un Protocol de Parteneriat privind reamenajarea acestei baze, cu finantarea Primariei Sectorului 1. Protocolul prevede refacerea unui teren de rugby, cu toate anexele necesare (vestiare, dusuri, magazii sportive), un teren de minifotbal cu iarba sintetica si o baza de joaca pentru copii la standarde europene.
Se vor amenaja si reamenaja aleile parcului cu iluminarea necesara, astfel incat bunicii și parintii sa-si poata plimba copiii pe sub umbra copacilor la a caror plantare unii au contribuit. In plus, la intrare va fi amplasat un panou video pentru proiectarea filmelor de desene animate pentru copii si alte informatii pentru comunitate. Primaria, prin Viceprimarul Bazgan, a solicitat ca pe acesata baza sa se dispute competitiile sportive ale elevilor din Sectorul 1. De subliniat ca una dintre clauze prevedea ca baza sportiva sa ramana in continuare in patrimoniul Clubului Copiilor Nr. 1.
Din data de 15 iulie 2005, protocolul se afla pentru avizare la Ministerul Educatiei si Cercetarii, care nu a dat inca nici un raspuns. Viceprimarul Mihai Bazgan a discutat cu conducerea ministerului, dar lucrurile treneaza. Primaria Sectorului 1 este ferm hotarata sa redea Baza Sportiva "Ciresarii", ciresarilor!"

Edited by decanu, 06 June 2012 - 15:03.

Bulevardul pe care se ajunge la Parcul Ciresarii se numeste in prezent Ion Mihalache. Iata o scurta istoriei a bulevardului:

-Bdul Filantropiei (Col. Mih. Ghica) – cum apare pe harta din *anii 1930 – denumire de la Spitalul Filantropia din Pta Victoriei
Anul 1811: istoria spitalului Filantropia este legata de numele Dr Constantin Caracas. Roman mecedonean, absolvent al Universitatii din Viena, Dr Caracas se reintorce in Bucuresti si incepe sa practice medicina alaturi de tatal sau, Dr. Dimitrie Caracas. Constantin Caracas, in calitatea sa de medic al orasului Bucuresti, a initiat si organizat construirea Spitalului Filantropia. Cronologic al treilea spital al Bucurestiului, dupa Coltea si Pantelimon, Spitalul Filantropia s-a numit initial "Spitalul Mavrogheni" sau al "Iubirii de oameni" sau al "Filantropiei".
Dr Constantin Caracas a propus Marelui logofat Grigore Baleanu, aga al politiei orasului Bucuresti, deschiderea unei subscriptii publice in vederea infiintarii unui spital pentru "ingrijirea atator bolnavi fara mijloace, fagaduindu-ma si eu, sa-i caut fara plata, toata viata mea".

-Bdul 1 Mai – dupa sarbatoarea muncii importata de la americani (1886)
Dupa venirea la putere a comunistilor (1948) acestia schimba denumirea in "1 Mai". Sarbatoarea a fost adoptata de comunisti ca "Ziua Oamenilor Muncii". Motiv de parada, defilari pe stadioane si mai ales, gratare.

-Bdul Ion Mihalache – om politic
Dupa 1989 numele 1 Mai a fost considerat prea legat de vechiul regim, asa ca bulevardul a fost redenumit Ion Mihalache.
Dl. Mihalache (1882-1963) a fost taranist, adjunct al lui Iuliu Maniu. A fost Ministrul Agriculturii si Domeniilor in majoritatea perioadei Regentei (1928-1930). Ulterior, a fost mutat la Ministerul de Interne (1930-1933).
In al II-lea Razboi Mondial, a luptat pentru eliberarea Basarabiei, insa apartenenta sa la unul din partidele istorice (PNT) a dus la arestarea sa in inscenarea de la Tamadau, in 1947. A fost inchis la Ramnicu Sarat, in inchisoarea cu regim de exterminare fizica a detinutilor.
In concluzie, era si normal sa avem un bulevard cu numele lui, macar la nivel de reparatie morala.
Surse:
http://www.rezistent...-partea-vi.html
http://www.spitalulf...ro/istoric.html

Despre terenul pe care s-a amenajat parcul:
Pe o harta mai veche (*posibil anii 30-40) in zona parcului apar doua fabrici: Fabrica Sfinx si Fabrica de Cue. Cel mai probabil cele doua au fost grav afectate de bombardamentele americanilor si englezilor din 1944, pentru ca putin mai sus, intre cele doua fabrici si str Lainici, se gasea Fabrica de Petrol Steaua Romana. Putin mai la dreapta, peste Lacul Herastrau se afla si Rafinaria Petrol Block.
Pe locul Fabricii Sfinx apare Fabrica de textile Grivita, inchisa si daramata dupa 1989. Pe acel spatiu au inceput sa se construiasca blocuri "de lux".
*Pe harta apare Strandul Kiseleff  (Pavel Kiseleff, general rus, n. 1788- d. 1872), deschis in 1929. Multumesc celui care a pus harta: http://www.muzeuldef...lui-interbelic/

Miercuri (6iun) am vazut in sfarsit, dupa muuulta vreme (nu as vrea sa zic 2 ani), un fel de activitate sportiva pe ce a ramas din terenul de fotbal: un nene pe la 30-35 ani si doi pustani pe la 10 ani aruncau o minge de la unul la altul.
Dupa descrierea parcului din anii '60 am incercat o schita a Parcului Copilului. De remarcat ca locul de joaca (cu galben, de la nisip) era foarte bine amplasat: exact in mijloculu spatiului verde ferit de zgomotul strazii. In dreapta se afla terenurile de rugby: Rugby Club Grivita - cum am gasit intr-o poza.

mi-am facut un obicei: de doua ori pe zi fac o tura de parc ca sa vad si eu ce se intampla acolo... foarte slaba miscarea. I-am vazut si eu pe acei copii miercurea trecuta, apoi am mai vazut in weekend cate o miscare (de obicei astea dureaza cateva ore si se petrec pe unul-doua terenuri maxim), iar in rest... pustiu, gol, trist. Deci pentru "siguranta" practicantilor acestor cateva ore pe saptamana ministerul s-a gandit ca e mai bine sa tina parcul inchis permanent.
In alta ordine de idei, până la urmă Nicușor Dan e consilier!

friedman, on 11th June 2012, 22:15, said:

La ce scor are nu prea mai cantareste.

nu înțeleg... a luat locul 3 în cursa pentru primărie, și a luat mai mult decât dublu față de minim cât trebuia ca să ajungă consilier. Nu cred că se aștepta la mai mult