Marea Neagră.

paradigmatic, on 1st January 2012, 19:46, said:

Eu văd povestea cam în felul acesta.
În jurul acelui lac se formaseră mai multe civilizații.  Acestea aveau anumite legături și probabil interacționau.
Abundența de hrană (pește, vânat, plante) i-a ținut legați de această zonă timp de mii de ani.

La un moment dat, nivelul oceanului planetar se ridică suficient de mult ca să inunde o mare parte a Mării Mediterana.  Procesul continuă și apă începe să treacă peste bariera Bosforului.  Procesul de revărsare este lent la început.  Se formează un fel de râu, care mai apoi începe să se lărgească, prin erodare.  Poate că acest râu a curs inițial vreo câțiva zeci de ani, pentru ca mai apoi, ori din cauza unui cutremur(e), ori ca efect a unor fenomene tip maree ori tsunami, să se fi lărgit brusc, timp de câteva săptămâni.   Cu cât curgerea era mai puternică, cu atât efectul de eroziune era mai rapid.   Întrucât diferența de nivel era mare, această curgere a săpat un canal destul de adânc.  

Pentru grupările de locuitori aflate în jurul lacului, a fost o catastrofă pe care ei nu și-o puteau imagina.  Viața lor s-a schimbat brusc și tragic.   Totul a fost înghițit de ape, iar modul de viață pe care îl cunoșteau, a dispărut.   Peștele de apă dulce a murit în scurt timp, datorită creșterii bruște a salinității.  Tot ecosistemul a fost răvășit, iar toți acei aoemni s-au văzut obligați să plece în alte locuri.    

Întrebarea fundamentală este aceasta:
Dacă faci parte dintr-o civilizație obișnuită să se hrănească în jurul apei, ce faci dacă sursa de hrană devine inutilizabilă ?  În mod logic, te vei strădui să cauți o altă sursă asemănătoare, pentru că acesta este modul cel mai simplu de a trăi și unicul pe care îl cunoști.   Astfel, triburile au plecat în pribegie.   Au iradiat în toate părțile lacului, urmând cursurile de apă.  A urmat o adaptare la noile condiții, probabil că au fost lupte pentru ocuparea celor mai bune locuri și de aceea, aceste civilizații s-au lungit pe sute de kilometri în jurul râurilor mari, intrând adânc în continent.    Au plecat pe Prut, Nistru, Volga, Don către Nord și Nord Est, pe Dunăre înspre vest.  Au urmat căile simple, ușor de parcurs, fără să se aventureze prin munți.   Peste tot pe unde au ajuns, fie și temporar, au lăsat semne.  

De aceea este posibil să avem similarități între culturi despărțite și împrăștiate pe mari întinderi.   Acestea posedă mituri comune (potopul) datorită faptului că au în comun o istorie transmisă oral.   Deeasemenea, grădina Edenului poate fi un mit în care este descrisă lumea pierdută, văzută a fi fost ceva paradisiac, în antiteză cu condițiile grele în care trăiau după aceea.  Putem să speculăm și despre Geneză, ca fiind o interpretare orală a ”paradisului pierdut”, evident cu modificările și explicațiile ulterioare.     Putem să vedem acest fenomen și astăzi.  După numai 20 de ani, apar tineri care susțin că epoca de dinainte era paradisică față de ce este acum.  Și vorba ceea, fu colea ...   Dar după câteva sute ori mii de ani ?  

Culturile Vinca-Schela Cladovei sunt interesant de studiat pentru că apar ca din neant.    Avem de a face cu așezări umane bine organizate, în care oamenii sunt departe de a fi doar simpli vânători culegători rătăciți.  Sunt straturi suprapuse de artefacte, fapt care ne arată că erau stabili și că acele sate nu erau doar niște tabere de vânătoare/pescuit.

Tot apar discuții despre ”cine a inventat scrisul” ori care civilizație a fost prima care a scris pe tăblițe, ori a făcut semne pe obiecte de ceramică.  În opinia mea, fără a avea la bază un studiu, mă gândesc că este posibil ca toate acestea să fie derivații ale unor culturi străvechi care aveau legături.   Poate că erau doar niște sisteme de contabilitate, precum ar fi fost nump
ărul coșurile cu pește pescuit, ori rudimente de calendar (câte zile ai fost plecat), care mai apoi au evoluat în scriere.

Povestea de mai sus este o ipoteză care încearcă a face conexiuni între elemente disparate, pe baza unor similarități.

tomaso, on 3rd January 2012, 00:01, said:

De ce oceanul planetar sa inunde Marea Mediterana?
Stramtoare Gibraltar are o adancime maxima de 980 m.
Nivelul apei a crescut la sfarsitul epocii glaciare cu numai (110...120)m.
Ipoteza asta cade.

tomaso, on 3rd January 2012, 00:01, said:

Ai stabilit tu ad-hoc ca marea Neagra a fost un lac cu apa dulce?

Vezi Caspica. Nu s-a revarsat Mediterana peste ea si este tot sarata. Cu cat este mai adanca este mai sarata.

Marea Neagra este de doua ori mai adanca decat Caspica.

Restul le pui tu cap la cap ca esti baiat destept.

Mount_Yermom, on 3rd January 2012, 03:33, said:

Ballard a descoperit departe în larg specii de cochilii de apă dulce.
Mai exact 2.
Acestea erau adânc îngropate în sedimente, nu la surpafață.
Deasemenea, Pitman și Ryan au scos mostre din diverse zone ale Mării Negre care prezintă în secțiune indicii clare de fost strat vegetal fosilizat.
Inclusiv toxinele din adâncuri sunt consecința unor reacții chimice ce au la bază tot același strat vegetal fosilizat.
Cel puțin asta susțin ei.

Caspica este sărată.
Probabil are depozite de sare sau râuri subterane care comunică cu oceanul planetar.
Sau poate a comunicat în trecut cu oceanul planetar.

Inclusiv Marea Mediterană a fost secată complet în trecut, fiind un mare deșert.
Asta cu mult înainte de apariția omului.
Forările s-au făcut în anii 70 de nava Glomar Chalenger.
[ http://christofforr89.edublogs.org/files/2011/01/glomar-challenger-1h4jzoo.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by paradigmatic, 03 January 2012 - 10:21.

asterix1, on 3rd January 2012, 02:31, said:

La această creștere, de peste  100m mă refeream.  

Profilul Mării mediterana a fost destul de diferit față de cel care este acum.
[ http://www.nefkom.net/z-bau/celestia/screenshots/SLD110-Mediterranean%20Sea.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Dacă privim imaginea generală, putem face conexiuni.

Ma gandesc ca s-a petrecut un fenomen asemanator cu asta
http://en.wikipedia....wiki/Doggerland

Cert este faptul că procesul de ridicare a nivelului Mării Mediterane era în evoluție, la un moment dat, undeva între 8500 și 5500 BC.    
Data inundării Mării Negre pare a fi anul 5700 BC.

Ridicarea nivelului Mării Mediterane, în acea perioadă, e dovedită de  studiul cavernei Cosquer, a cărei intrare a fost scufundată în acea perioadă (conform datării cu carbon).

Dau citatul mai jos:
The cave entrance (–37 m below sea level, Photo 2) was closed by the sea during a period to be determined. Taking into account the eustatic curves obtained in Languedoc (Aloisi et al., 1978) and the dating obtained after the submarine excavations near Cassis in the Trémie Cave (Bonifay, 1970, 1995; Bonifay et al., 1971) we could estimate that the flooding of the entrance occurred between 8000 and 6000 BP.

Așadar, dacă de atunci nivelul a crescut cu 37 de metri, se susține ideea că a existat o presiune exercitată de creșterea nivelului mării Mediterane.

Kokoshmare, on 3rd January 2012, 11:07, said:

Nu doar aici s-au descoperit așezări neolitice.
Și în Danemarca există un platou inundat unde s-au găsit vestigii ale oamenilor din trecut.

tomaso, on 3rd January 2012, 11:26, said:

Ca și curiozitate.

Quote

Edited by paradigmatic, 03 January 2012 - 12:53.

paradigmatic, on 3rd January 2012, 10:18, said:

Ipoteza 1. este de varsta pipi-caca

Ipoteza 2. este mai mult decat o ipoteza, este fapt dovedit stiintific.

La fel sta cazul si cu Marea Neagra. A comunicat cu Oceanul. A devenit landlocked. Salinitatea i s-o fi modificat dar nu ar fi avut cum sa devina un lac cu apa dulce. Cand Mediterana s-a revarsat a gasit-o sarata.

WTF?

Ipotezele sunt doar ipoteze.
Repet.
S-au găsit cochilii de specii de apă dulce adânc îngropate. Cică s-au și datat și corepsund cu perioada probabilei inundații.
Există în secțiunea forajelor un strat vegetal fosilizat.

Marea Neagră o fi comunicat cu Oceanul în Proterozoic...who knows.

Edited by paradigmatic, 04 January 2012 - 11:46.

Mi-am adus aminte o chestie.
Cercetătorul român pomenit în posturile anterioare, a făcut un foraj de 42m adâncime, într-un studiu despre formarea Deltei Dunării.

Chiar dacă obiectul cercetării nu a fost studiul ipotezei despre care discutăm, sunt destule elemente din care a rezultat că în straturile de la adâncime sunt multe fosile de apă dulce.

tomaso, on 3rd January 2012, 00:01, said:

O ipoteza foarte realista. Cu diferenta ca acea cultura Schela Cladovei e mai veche decat presupusa inundare a Marii Negre de catre Mediterana. Vinca-Turdas apare dupa, adevarat, si inglobeaza si acel teritoriu, dar am citit undeva ca pe unele portiuni insemnate de pe malul Dunarii acea continuitate dintre culturi a incetat pe o perioada de aprox 300 de ani, imi pare rau ca nu retin perioada, poate fi aceeasi cu presupusa inundare, cand or fi avut loc anumite modificari ale cursului apei. Mai ales daca a avut loc un cutremur de mari dimensiuni, care ar fi provocat si ceva probleme pe la Cazane si Portile de Fier

Edited by lupu2, 04 January 2012 - 12:53.

tomaso, on 4th January 2012, 12:18, said:

Cum te-ai astepta sa gasesti la gura de varsare a unui fluviu.

paradigmatic, on 4th January 2012, 11:43, said:

Everybody knows, you should know too.

Fii antena: Caspica si Marea Neagra au comunicat una cu cealalta si impreuna cu Oceanul.

Dintre cele doua, prima care a devenit landlocked trebuie ca a fost Caspica. Si care a ramas landlocked spre deosebire de Marea Neagra.

Or, cum Marea Neagra este mai adanca decat Caspica, avand un volum de apa de vreo 4 ori mai mare sau chiar ma mult, nu este rezonabil sa ne imaginam un scenariu in care sarea din apa sa fi disparut iar apa sa fi devenit dulce.

Cum Caspica este inca sarata chiar daca a devenit landlocked si a ramas landlocked pentru mai mult timp decat Marea Neagra, aceasta din urma nu avea cum sa se transforme intr-un lac cu apa dulce.

E simplu, e basic.

paradigmatic, on 3rd January 2012, 10:18, said:

Ca acea teorie sa fie corecta ar trebui gasite cochilii de apa dulce la adancimi foarte mari.
Ideal ar fi undeva peste 2000m.
Dar cum nu s-a intamplat asta concluzia logica este ca,undeva la sfasitul epocii glaciare in Marea Neagra s-a adaugat o cantitate mare de apa dulce din topirea ghetarilor din stepa rusa.
De ce nu ar fi plausibil si alt scenariu.
Acela in care nivelul apei din Marea Neagra sa fi crescut suficient de mult si astfel sa se fi revarsat in Marea Mediterana?
Acest scenariu al revarsarii de apa dulce in oceanul planetar in urma ruperii unui baraj de gheata la sfarsitul epocii glaciare este confirmat in Canada.  

Quote

Irelevant.
Daca nu se gasesc fosile la mare adancime acele indicii sunt inutile.
Toxinele din adancuri?La ce te referi?
Daca este vorba doar de acele bacterii ce transforma materia organica si sulfatii in hidrogen sulfurat nu este nimic anormal.
Acele bacterii se gasesc peste tot pe glob.Culmea ironiei este ca ele sa gasesc pana si in conductele de canalizare.Au fost accidente in care lucratori au murit intoxicati cu hidrogen sulfurat in conducte de canalizare.
Ca acele bacterii sa prospere sunt necesare substante organice,sulfati si o concentratie foarte mica de oxigen.
Marea Neagra are conditii ideale tocmai datorita lipsei de oxigen in straturile de adancime.

Edited by asterix1, 04 January 2012 - 18:57.

asterix1, on 4th January 2012, 18:56, said:

Am citit și eu despre acest scenariu.
Cică ar fi exista un lac uriaș, cam cât jumătate din Mediterana, situat în stepa rusească.  Acesta ar fi fost blocat, dar la un moment dat, barajul natural s-a rupt și valul a măturat totul, pe mii de kilometri, trecând peste Caspica, Aral, Marea Neagră și în final spărgând strâmtoarea Bosfor.   Acest aport de apă ar fi ridicat nivelul Mediteraniei și ar fi dus la dispariația Atlantidei.