Originea românilor

atunci ce te face sa crezi ca la nord de dunare n-ar fi putut supravietui dispersat grupuri romanizate de oameni?

Daca au supravietuit grupuri romanizate la nord dar au avut loc si migratii de la sud de dunare?

cel putin asta se sustine aici

http://www.snpa.nord...apter-XII16.htm

In classical times Transylvania, Wallachia, and Moldavia formed what known as Dacia, and the Dacians were considered to be a branch of the Thracians. The Dacians included an upper class, distinguished by the practice of wearing brimless felt hats, Scythian style, and a peasantry, among whom the men went bare-headed, with their hair long, as do the older and more conservative of the present-day Rumanian peasants. Between 105 and 107 A.D. Trajan conquered Dacia, and made it a Roman province; the warlike inhabitants, who had long resisted the Romans, fled in great numbers, while their villages were being plundered; later, many are said to have returned. The Romans placed many colonists in Dacia, and for its defense established there the permanent headquarters of the thirteenth legion. In 256 A.D. the Goths arrived, and the Romans began a hasty departure; it is likely that many of the inhabitants of the country left with them.

During the century and a half of Roman rule, the language of Dacia became Latin, and modern Rumanian is without doubt a descendant of that colonial speech. During the maximum extension of the empire, Latin and its derivatives were spoken in a wide zone peripheral to Rome, including the Iberian peninsula, Gaul, Switzerland, the Tyrol, and much of the territory lying between the head of the Adriatic and the Black Sea. Albanian, with its strong Latin infusion, must be considered a partial product of this extension; elsewhere Ladin, Romansch, and Rumanian must be considered survivals in the face of the barbarian invasions which converted most of southeastern Europe to Germanic, Slavic, Uralic, and Altaic speech.

The use of a Romance language in Rumania today is not a simple case of a Romanized Dacian survival; the history of Rumania is too complicated to permit this explanation alone. After the departure of the Romans, Dacia was overrun by Goths, by Slavs, by Bulgars, by many kinds of Tatars, and by Ottoman Turks. It is very likely that the Vlach survival in these lands was only partial until the late Middle Ages, when the peasants who had resisted the inroads of these conquerors were joined by their kinsmen returning from Bulgaria and Macedonia, and from beyond the Carpathians. Since then the expansion of the Viachs in what is now Rumania has been constant and, east of the Carpathians, nearly complete.

The Vlachs have always been far wanderers; many of them are shepherds, and the pastoral life has been as important to them, until modern times, as agriculture. In Macedonia and northern Greece, and in Southern Albania, Vlach colonists are nomads living in black tents like those of Arabs, and like those which one may suppose the Scythians used before them. In Dalmatia they were during the Middle Ages an important people. Dubrovnik (Ragusa) was originally a Vlach town. In the peninsula of Istria, now inhabited mostly by Slovenes and Italians, a small group of Vlach speakers, the Èièi, has resisted assimilation to this day. These Istrian Vlachs, early invaders of Illyrian territory, are the remnants of a former link in the continuity of the Roman Empire between the Atlantic and the Black Sea.

In view of the complex ethnic history of Rumania, the living Rumanians may be expected to show evidence of a multiplicity of racial origin. To native Dacian elements, which must have included a blend of indigenous Neolithic peoples with Satem-speaking Nordics, have been added whatever population the Romans brought and which did not run away, and a multitude of early Slavs whom the Vlachs absorbed. Other elements, Ugric, Tatar, and Gothic, were probably of lesser importance.

Edited by Caddy88, 09 December 2007 - 04:14.

 stefanmm, on Dec 8 2007, 18:37, said:

Totuși fenomenele de osmoză, de convertire reciprocă în perioade diferite sunt mai degrabă excepții cauzate de fenomen punctuale, precum au fost forțarea abandonării catolicismului sau înființarea căpitănatului secuiesc, în condițiile de circulație anevoioasă, care îi făcea pe ce despărțiți de cultura-mamă să rămână astfel, un pelerinaj de Rusalii nemicorectând mare lucru. În trecut relațiile interetnice erau de coexistență relativ pașnică sau de asimilare nemiloasă a celor desprinși de turmă, sau a turmelor slabe. Așa era cel puțin în trecut, naționalismele au accentuat în mod grotesc diferențele aflate de o parte și alta a granițelor. Viitorul va fi sigur altceva. De-aceea deocamdată populațiile cu trăsături mixte sunt destul de rare, adevărate curiozități ale naturii. Hărțile etnice nu realizează treceri prea line, cum o fac cele genetice. De-altfel dacă nu ar fi trecerile bruște cred că nici nu am vorbi de etnii.

 Caddy88, on Dec 9 2007, 04:09, said:

La mine la țară a umbla cu capul gol însemna a purta doliu, sau a fi țicnit. Poate că în Extracarpatia este altfel.

Se poate discuta despre supraviețuitorii romani din Dacia Traiană, dar făcând deosebirea dintre mărturii și supoziții. Și în niciun caz pentru a scoate din istoria noastre grămada uriașa de mărturii despre supraviețuirea romanității balcanice în dreapta Dunării între anii 271 -610. Cred că și pentru perioada următoare se pot găsi indici, mărturii, mai ales indirecte, suficiente despre vlahi. Important este să căscăm ochii, să abordăm chestiune rațional, deschiși, fără prejudecăți teritoriale. Nu eliminăm anumite mărturii pentru că vorbesc despre colaborarea vlahilor cu popoarele turcice sau pentru că îi arată pe români migrând cum făceau toți oamenii locului în acele vremuri.

Și nu e vorba numai de considerarea tuturor mărturiilor istorice, adică de a face știință nu politică proastă, ci, așa cum se vede și din discuția de aici, de-a cupla cunoștințele noastre de istorie cu științe teoretice precum etnologia, lingvistica etc. Orice etnie este o cultură și o solidaritate, adică niște valori și niște susținători ale lor. Și unde sunt valori sunt creatori, și preoți și militari, adică sunt elite. Elitele poporului român în formare erau la dreapta Dunării pe vremea lui Dioclețian, Galeriu, Constantin și alții. Deci noi românii ne-am format și am venit de pe Drava, Sava, Morava, Vardar, Iscăr, de pe Dunărea care le unea. De acolo ne-am adus și tricolorul și stemele. Aici, în România de azi, am găsit doar material de umplutură, inclusiv foști coloniști romani.

Edited by Diogene, 09 December 2007 - 09:36.

 Diogene, on Dec 9 2007, 09:32, said:

ce ,nu ai vazut statui de comati daci?normal ca aveau capul descoperit;oare degeaba apostolul Pavel zicea ca barbatul sa aiba capul descoperit,iar femeia acoperit.
faptul ca purtau caciuli de tip scitic ne arata originea elitei dacilor.
de ce au inceput valahii(si europenii in general )sa poarte capul acoperit?pai...s-au boierit

 soka norman, on Dec 9 2007, 09:50, said:

Acolo zice că țăranii recenți umblă cu capul descoperit în fara bisericii. Este complet fals.

 Diogene, on Dec 9 2007, 09:32, said:

One of the very first occurrences of the three official colours of today Romania flag dates back to the Novella XI, issued on April 14, 535 by Emperor Justinian I. Among other things, it describes what was called "Justinian Dacia" (Banat and part of Oltenia) at the time, and contains a coat of arms for it. "Ex parte dextra, in prima divisione, scutum rubrum, in cuius medis videtur turris, significans utramque Daciam, in secunda divisione, scutum coelesti, cum (signum) tribus Burris, quarum duae e lateribus albae sunt, media vero aurea." Translation: "On the right, in the first section, a red shield, on which towers can be seen, signifying the other Dacia, in the second section, a blue-sky shield, with the ensigns of the Bur tribe, the sides are white, and golden in the middle."

The three colours stand for the three historical provinces of Romania, as a symbol of unity: Transylvania, Țara Românească(Wallachia) and Moldova.



http://en.wikipedia....i/Romanian_flag

Edited by Caddy88, 09 December 2007 - 11:01.

 Caddy88, on Dec 9 2007, 05:09, said:

"the older and more conservative of the present-day Rumanian peasants" isi pun caciula sau palaria in cap si cand se duca pana la privata din fundul curtii.

n-am inteles niciodata cum rezistau comati aia in toiul iernii fara caciula.

 ego_zenovius, on Dec 9 2007, 12:26, said:

Erau tarani. Taranul iarna nu prea iese din casa.

In Revista Magazin Istoric, Nr. 9 din septembrie 1970, Dr. Marius Bizerea la p.50-51 in articolul ?Tricolorul romanesc peste veacuri? spune: ?cel mai vechi document cunoscut, in care tricolorul rosu-galben-albastru este descris ca formand culorile Daciei dateaza de la inceputul secolului al VI-lea

Dumnealui spune ca a cercetat in Biblioteca Vaticanului lucrarea Novella XI data 14 aprilie 553 d. Hr. si aici a gasit urmatorul text (a carui explicatie pe larg o gasiti in link-ul indicat anterior):

Ex parte dextra, in prima divisione, scutum rubrum in cuius medio videtur turris, significans ultramque Daciam, in secunda divisione scutum coelesti cum (signum) tribus Burris, quarum duae e lateribus albae sunt, media vero aurae.

Traducerea: Din partea dreapta, in prima diviziune, scut rosu, in mijlocul caruia sunt vazute turnuri, insemnand Dacia de dincolo, in a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adica albastru), cu semnele tribului burilor, ale carui doua laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (campul dintre cele doua scuturi) auriu (galben).

Se observa imediat in mod special referirea la Dacia si la tribul dacilor burri din Oltenia de azi.



daca ar fi avut loc o migratie de la sud de Dunare acestia au fost asimilati de catre cei de la Nord de Dunare din moment ce se regasesc atatea dovezi ( limba, steag, obiceiuri, traditii, etc) care ne conduc la o continuitate romanica pe teritoriul Daciei.

Edited by Caddy88, 09 December 2007 - 12:05.

 alalaltu, on Dec 9 2007, 12:39, said:

ce vorbesti?
da' de vite cine se ingrijeste?
lemne cine-i aduce din padure si cine i le taie?
cu apa de la fantana (care nu e intotdeauna in curte) cine il aprovizioneaza?
graul (mai tarziu si porumbul) cine i-l duce la moara?
micile reparatii (acoperis, gard,...) cine i le face?

tot n-am inteles cum rezistau comati fara caciula.

 ego_zenovius, on Dec 9 2007, 12:03, said:

aveau peruci  

 ego_zenovius, on Dec 9 2007, 12:03, said:

Daca omul e supus elementelor naturii, atunci viata nu are sens.

Dacii nu se temeau de moarte, cum putea sa le fie frica de ger?

 Ramunc, on Dec 9 2007, 13:10, said:

asta nu e o explicatie. daca nu le era frica de ger ar fi trebuit sa nu poarte nici camasa, cojoc, nadragi, opinci,...

 ego_zenovius, on Dec 9 2007, 13:03, said:

Cu beutura multa!

Quote

Aveau glugi, nu e o gluma.

 ego_zenovius, on Dec 9 2007, 12:24, said:

Ar fi fost necuviincios. Spre deosebire de celti, germani, ne-mai-vorbind de popoarele mai sudice (greci, romani etc) dacii, ca si evreii, erau un popor cu puternice principii religioase, ei nu sunt înfatisati despuiati, asa cum sunt înfatisati celtii, germanii, grecii si romanii. Doar în lupta se pare ca barbatii erau dezgoliti pâna la brâu (metopele de la Adamclisi).

Quote

Ceea ce e azi necuviincios nu era si petru vremurile alea. Atunci era in plina paganitate, multe obiceiuri stricate aveau si dacii si grecii si toti si la fel aveau si o urma de moralitate sanatoasa. Vreau sa spun ca imaginea asta a ta despre dacii "drepti si cuviinciosi" nu e reala. Ei erau drepti si cuviinciosi in raport cu propriile lor norme, nu cu ale noastre.

 tihomir, on Dec 9 2007, 12:46, said:

Gresit.

Dacii erau un popor cu totul special, sunt stiri ca erau vegetarieni, ca traiau în castitate. La nici un popor nu a fost o reforma religios-morala ca aceea a lui Deceneu, cu exceptia evreilor.

Iar lipsa totala a fricii fata de moarte era nascuta din reala credinta în viata de dincolo de moarte.