Industria bucureșteană: ce a fost, câtă a mai rămas

Asa impopotonat cu mesaje era tot timpul sau la data pozei era vreo ocazie speciala?

pavoazarea cu drapelele lungi se facea doar de 1 mai, 23 august si probabil, dar nu mai tin minte, 30 decembrie. spun probabil pentru ca in nemernicia lor de idioti, totusi, se gindeau ca bate vintul si se poate rupe "simbolurile nationale" si nu dadea bine sa fie urit ..

ah, si nu se facea doar pe instituriile publice sau intreprinderi, ci si pe blocurile "de la strada".

Edited by r_murphy, 30 March 2019 - 12:28.

Dacă tot suntem la capitolul Industrie Bucureşteană, niciuna din centralele folosite în Palatul Telefoanelor nu cred că era de producţie Românească. Totul fusese instalat în anii '30, poate să fi adăugat ulterior ceva la manuala interurbană. Nici în interubana automată de alături nu cred că au fost din alea Made in Romania (clădirea îmbulinată, care cică va fi consolidată), cel puţin nu în cazul celei instalate în 1967 (poate ulterior să fi fost instalată vreo Penta Made in Romania). Din păcate Românii s-au apucat să facă ieconomie la centralele produse aici      (nu ştiu dacă şi la Rotary, dar la Penta au făcut...). Vă daţi seama că nu a ieşit nimic bun din ieconomie...

Ăsta e subiectul cu Retro R.A.T.B.: https://forum.softpe...b/page__st__324
În cartea lui George Potra "Din Bucureştii de ieri" se menţiona că tramvaiul 17 o luat pe Clopotarii Vechi şi Romană. Am crezut că e eroare, că doar Clopotarii Vechi e între Bd. Lascăr Catargiu şi Bd. Iancu de Hunedoara şi Romană = între P-ţa Romană şi Cal. Moşilor. Privind harta din 1911 mi-am dat seama că am greşit... Clopotarii Vechi era şi Str. Henri Coandă şi Str. Romană era Nicolae Iorga... niciodată nu mi-a putut trece prin minte că tramvaiele au circulat pe acolo. Şi 15 tot aşa o lua. Singura explicaţie logică e că liniile de pe Lascăr Catargiu aparaţiunea unei alte societăţii şi nu se împărţea calea de rulare mai multor societăţi.

Atelierele C.F.R. actuale când au apărut? Oricum, o dată cu aparaţia lor aveau temei să le facă praf pe alea vechi, de lângă Gara de Nord, unde e acum Min. Transporturilor (Palatul C.F.R.).
24 le conecta în perioada comunistă şi pe ele, şi Uzinele "23 August/FAUR" (Faur se numea o parte din produse în perioada Ceauşistă... nu am aflat dacă vine de la fierar sau era vreun acronim) care dădeau Ţării material rulant feroviar. Bănuiesc că şi ţevile de la "Republica" foloseau celor de la C.F.R ... 2 mari fabrici una lângă alta ("23 August" şi "Faur"... fondate de acelaşi N. Malaxa) care azi nu mai lucrează  
Nu mă pot obişnui cu ideea dezindustrializării şi aia cretină cu fără fabrici în oraş (de acord să fie mutate cele poluante). Mi se pare o idee copiată aiurea. Mai ales că aveam şi căi ferate industriale. Să vedeţi ce reţea de căi ferate în oraş concepuseră în interbelic..

Fabricile se construiau în orașe la început pentru că de fapt se dezvolta orașul în jurul fabricii, după al doilea război mondial au fost două curente diferite aplicabile la construcția și poziționarea fabricilor, în orașe pentru ca în caz de război să poată fi folosită populația ca scut uman și dispersate uneori pe zone extinse pentru a împiedica distrugerea ușoară în caz de conflict.

Treaba asta cu scutul uman nu prea a functionat niciodata. Cei care bombardau....  erau total insensibili la populatia civila, nemailuand in calcul si faptul ca existau erori de tintire foarte dese. Exista si acum, d-apai atunci.....   Orasul Leipzig a fost ras efectiv de pe fata pamantului.  Nici Berlinul nu a scapat prea ieftin.


La Bucuresti singurele lucruri pe care mi le-as dori bombardate ar fi guvernul si parlamentul, atunci cand au sedinte in plen. Am scapa de-o grija si de o adunatura de jeguri.

Bogotta, on 05 aprilie 2019 - 07:27, said:

Ba a funcționat și încă va funcționa foarte bine datorită propagandei, orice eroare care duce la victime civile va fi foarte eficient exploatată de propagandă, în al doilea război mondial întradevăr precizia bombardamentelor lăsa de dorit, este cunoscut faptul că dintr-o eroare nemții în loc să bombardeze docurile din Londra au bombardat un cartier de alături și au fost foarte multe pierderi civile, ca răspuns englezii au organizat un raid în Berlin și acest lucru a dus la salvarea Angliei deoarece nemții în loc să se concentreze mai departe pe distrugerea aerodromurilor și aviației britanice care erau aproape la limită au început o campanie de bombardamente pe orașele englezești și datorită organizării eficiente a apărării britanice datorită radarului și-au consumat resursele în piloți și avioane pe bombardamente.

Nemţii au pierdut în faţa Englezilor pe motiv că au bombardat oraşele în loc să termine aerodromurile. R.A.F. nu mai avea mult până era terminată de tot sau ajungea să fie incapabilă, dar Nemţii lăsând aerodromurile în pace, le-au dat şansă Englejilor să-şi refacă aviaţia şi să le ţină piept atacatorilor... fără apărare aeriană ar fi fost praf şi Nemţii şi-ar fi făcut de cap distrugând industria Britanică... nu cred că ar fi debarcat pe insulă, dar ar fi avut mai puţine probleme în Vest şi deşi probabil nu ar fi distrus U.R.S.S.-ul, ar fi redus pericolul comunist. Dar ...

Una dintre cele mai vechi unităţi industriale ale Bucureştiilor e U.R.A.C.-ul (Uzina de Reaparaţii "Atelierele Centrale"). Din păcate nu s-a investit de mult timp acolo şi utialeje nu fac faţă cerinţelor din ziua de azi. În anii '30 mergea cu mergea, dar probabil dacă s-ar fi continuat serios investiţiile, ar fi ajuns mai departe. Ceva capacitate au, dar finanţare nu au. Eu cred că o parte din activitate ar trebui transferată la "Faur", unde există spaţiu mai mare, se pot face anumite invesiţii, dar totul e să se vrea şi să fie bani, dar S.T.B.-ul de acuma se vrea a devenit o umbră a celui de pe vremuri (sau chiar al R.A.T.B.-ului). În anii '30 a fost nasol la S.T.B. că după ce au primit exclusivitate au trebuit să cumpere autobuzele particularilor şi pe motiv că erau vechi le-au retras pe toate din circulaţie, în loc să mai păstreze din ele până făceau rost de altele... a rezultat aglomeraţie.
Ce mi-e ciudă că au chinuit şi distrus tramvaiele alea Nemţeşti albastre... erau super-frumoase  
În intrerbelic carosam autobuze ca să iasă mai ieftin. Se foloseau şi caroserii din lemn. Garajele Leondia de lângă P-ţa Victoriei (cred că aparţin de guvern, deşi văd că ar fi şi service pe acolo) făceau aşa ceva: https://www.google.r...!7i13312!8i6656

Şi aici cred că a funcţionat un Garaj S.T.B.: https://www.google.r...!7i13312!8i6656

Planul industrial din 1928 găsi pe aici: https://www.ideiurba...alte-documente/
Trebuie să ajung la Bibloteca Muzeului Municipiului Bucureşti (era să zic Muzeul S.T.B.) ca să pozeze explicaţiile hărţii... le notasem pe undeva, dar nu cred că mai am foile. Că degeaba te uiţi pe harta aia, dacă nu ştii ce reprezintă carourile şi numerele. Pun însă de pe acum harta că pe net nu ştii când dispar lucrurile.
O pun ca arhivă pentru că forumul face resize şi după aia nu veţi mai vedea detaliile...

 Bucuresti industrial harta 1928.rar   13.75MB   3 downloads

Oare astea o fi fost carosate în Bucureşti?  

 R.A.T.A. la P-ta Unrii din Bucuresti (1948). In fundal Patriarhia 56419486_1815240358577909_6140355666092490752_n.jpg   112.09K   11 downloads

Edited by djl, 05 April 2019 - 15:53.

Vad ca sunt Chevrolet. M-as mira sa fie carosate la noi ......

Garajul de pe Dorobanti a fost inchiriat sau cumparat de STB in 1936 ca sa aibe unde sa-si tina autobuzele proaspat achizitionate de la particulari iar dupa aceea nu stiu cat a fost tinut ca baza tehnicoadministrativa.

Ca tot s-a vorbit mai sus de URAC,iata chiar ieri ce material a facut ziarul Libertatea despre situatia tramvaielor si a societatii: https://www.libertat...-nu-sti-2595420

Langa Fabrica de Sticla,pe Bd. Basarabiei,acel teren paralel cu bulevardul unde erau balarii si calea ferata,a fost curatat si ras tot de pe el,lucrarile sunt in toi,oare ce or avea de gand?
Au mai ramas in drum stalpii de lemn care mai sustin o linie electrica,cand se vor lamuri ce-i cu ea cred ca vor da jos si acei stalpi.

De ce nu ar fi carosate acele "Chevrolet"-uri pe aici? Că am importat în interbelic, dar şi în 1945-1947, poate chiar 1948 chestii din ţările capitaliste.

djl, on 06 aprilie 2019 - 10:21, said:

Depinde cum a fost făcut contractul, să cumperi un produs e una dar să primești know-how-ul ca să îl faci singur este altceva, chiar dacă e vorba doar de caroserie. Era un proverb chinezesc care spunea că dacă îi dai unui om un pește îl saturi pentru o zi, dar dacă îl înveți să pescuiască îl saturi pentru toată viața. Deci în perioada interbelică ar putea să fi fost posibil un astfel de contract dar după război când se știa că eram în zona de influență rusească nu cred că mai era posibil să se importe tehnologie din west.

acel teren apartinea CFU - cai ferate uzinale, pe acolo treceau liniile (pentru ca erau doo) care alimentau silozurile fabricii de paine titan. cine stie cine s-o fi pricopsit cu acel teren, moca, fireste, iar acum parca vezi ca se va dezvolta un "ansamblu rezidential"

Eu mă referam la "cutiile" pentru călători, nu la cabina şoferului.
Cu căile ferate industriale industria Bucureşteană ar fi putut fi rămas în continuare în oraş, dar i-am copiat fără cap pe cei din afară + tunuri imobiliare.

Am vazut ca vor continua cu lucrarile spre gara Titan dar acolo se infunda in statia de metrou,sa vedem ce urmeaza.

În Frankfurt pentru a încuraja folosirea transportului în comun au băgat tramvaie cu bere , presimt că o să merg mai des cu tramvaiul, vorbiți cu madam Firea că poate bagă și în București din astea.

Edited by eugeniusro, 06 April 2019 - 17:53.

Pe vremuri gara era mai înspre oraş.
Sunt curios dacă atunci pe când calea ferată încă traversa Pantelimonul o fi fost folosită şi de "Electroparataj" (fabrica fost înfiinţată în 1949 şi au mai trecut câţiva ani trenuri pe acolo).
În Cart. Socului a existat Str. Macazului pe traseul fostei căi ferate, însă când au construit blocurile, au distrus vechiul traseu.

Dar la care dintre cele 2 fabrici ale Întreprinderii Chimice "Victoria" se producea cerneală pentru stilouri?  

Edited by djl, 06 April 2019 - 17:59.