Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Internare spital psihiatrie

CM de snooker 2024

Scot penele dupa montajul tamplar...

Masina de spalat vase si grasimea
 Noua lege de acces in paduri

Sunt ouale proaspete?

Aplicatie invatare limba Germana

Presbiopia - la 43 ani ?
 Termen transcriere autovehicul

Cazare Timisoara pe 4-5 zile

Primele zile ale internetului per...

Ditra 25
 Casti USB-C ptr A-54

Aplicatie medicala / asistent med...

De ce vor atația politicieni...

ERR_ADDRESS_UNREACHABLE
 

Industria bucureșteană: ce a fost, câtă a mai rămas

* * * * - 4 votes
  • Please log in to reply
2856 replies to this topic

#1
sturmgeschutze

sturmgeschutze

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 05.06.2007

Quote

Industrie bucureșteană: Ce a fost, câtă a mai rămas
Dosar de presa

Prima întreprindere pe aria bucureșteană care a meritat numele de fabrică - prin utilajele folosite și numărul muncitorilor - a fost aceea de postav, fondată de marele vornic Niculae Băleanu, în 1843, la Tunari. A fost urmată de morile acționate cu motoare cu aburi ca, de exemplu, bine-cunoscuta moară Assan cu motor și cu cazan de 7.000 kg aduse de la Viena.
Numărul întreprinderilor industriale și al manufacturilor mari din București a sporit după Unirea din 1859-1862 și ajunge la 51 în 1878. Legile pentru protecția industriei naționale din 1887 și 1912 au dat un nou impuls înființării de noi fabrici.
În 1914, Bucureștii erau - prin numărul lucrătorilor și al întreprinderilor - cel dintâi oraș industrial al țării și depășeau celelalte capitale și mari centre din zonă - Sofia, Belgrad, Atena, Salonic.
Pe primele locuri venea industria ușoară, alimentară, textile, de bunuri de consum. Lipseau aproape complet metalurgia și industria chimică.
Între cele două războaie mondiale apar uzinele metalurgice de mari proporții Malaxa și aceea de țevi trase (în partea de est a Capitalei). În paralel, se măresc unele întreprinderi mai vechi - Lemaître, Wolf, Atelierele CFR-Grivița. În ansamblul industriei bucureștene, metalurgia reprezenta numai 10%, în timp ce industria ușoară ocupa 32% și aceea alimentară - 26%1).
*
După naționalizările de la 11 iunie 1948, în cincinalele cu începere din 1951, dezvoltarea industrială (inclusiv a Bucureștilor) a fost realizată în două direcții: pe de o parte, constituirea ramurilor deficitare: chimie, electronică, mașini unelte, produse industriale grele; pe de altă parte, reutilarea și extinderea întreprinderilor existente.

În intervalul 1955-1989 (Congresul III PMR-Congresul XIII PCR), industrializarea Capitalei a fost realizată după anume principii directoare, anume:
– gruparea întreprinderilor din aceeași ramură (cât posibil), pe platforme industriale, situate spre exteriorul orașului;
– construirea obiectivelor în proximitatea mijloacelor de transport, a surselor de energie și a forței de muncă;
– protejarea zonei centrale a Capitalei de poluare și de noxe inevitabile procesului de producție;
– construirea de către stat a unor cvartale de locuințe - adevărate orașe - în apropierea noilor obiective industriale, cu repartizarea apartamentelor prioritar către persoanele care lucrau în unitățile industriale din apropiere.

*
Este prea bine cunoscut faptul că după revoluția din decembrie 1989 a fost lichidată în decurs de două decenii aproape întreaga industrie românească, sub pretextul că ar reprezenta o tehnologie depășită. Metoda utilizată a fost de obicei „privatizarea", alternând cu falimentarea. Noul proprietar a avut grijă să închidă unitatea; utilajul a fost demontat, fragmentat și vândut ca fier vechi.
Investiții de miliarde de dolari - în fond munca întregii societăți românești - s-au dus pe apa sâmbetei.
La scara întregii Românii, producția atunci existentă (1989) a fost înlocuită cu importuri, de la chibrituri la produse agroalimentare de tot felul, la bunuri de consum de lungă durată și până la utilaje complexe.
Precizez dintru început că lista cuprinde numai o parte din întreprinderile dispărute - am început cu cele mai importante. Îmi dau seama că această listă va trebui completată.
Informația am adunat-o din aproape în aproape.
Țin să exprim și pe această cale cele mai alese mulțumiri domnului general ® Ion Stoica pentru tot ajutorul acordat în documentarea articolului de față.
Mi-am propus să recapitulez unitățile industriale bucureștene importante existente în 1989, în comparație cu situația de astăzi, 2011.
Este o primă încercare și care va cunoaște, desigur, completări. Chiar și așa, simpla alăturare a ceea ce a fost în 1989 cu ceea ce este astăzi arată oricui mărimea dezastrului industrial.

*
În 1989 funcționau în București următoarele platforme industriale:
I. 23 August
II. IMGB (Întreprinderea de Mașini Grele București - Berceni)
III. Pipera
IV. Militari
V. Băneasa-Otopeni
VI. alte întreprinderi mari din Capitală.


În continuare, prezint unitățile ce funcționau pe fiecare platformă, după următoarea schemă:

a. Numele întreprinderii
b. Specializarea, producția ei
c. Numărul de muncitori (salariați)
d. Evoluția după decembrie 1989

I. Platforma industrială 23 August
1. a. Uzinele 23 August, numite și „mecanicul șef al țării"
b. locomotive diesel hidraulice, echipamente de frână și alte componente pentru vagoane de cale ferată, echipamente complexe pentru foraj-metrou, felurite piese forjate și turnate, motoare mari pentru motonave, instalații petroliere de foraj la mari adâncimi...
Dispunea și de o secție nouă de producție specială, folosită integral pentru tancurile românești și alt armament necesar înzestrării armatei. Producția mergea și la export.
c. 18.000 salariați - disponibilizați cu salarii compensatorii.
d. Uzina a fost „privatizată" pe bucăți. Utilajele - unele de înaltă tehnicitate, din ultima generație - au fost tăiate și vândute, ca fier vechi, la export.
Câteva foste hale de producție sunt astăzi folosite de firme străine pentru depozitarea de mărfuri.
Uzina 23 August a fost complet desființată.

2. a. Întreprinderea Republica, în proximitatea celei precedente
b. Țevi laminate de toate dimensiunile.
c. Nu cunosc numărul de salariați.
d. „Privatizată" pe bucăți; utilajele demontate și vândute ca fier vechi. Construcțiile sunt în curs de demolare pentru a „reda" terenul „circuitului imobiliar". Azi complet desființată.

3. a. Întreprinderea de Mașini Unelte și Agregate București (IMUAB), construită în 1963-1967 pe teren viran
b. Mașini unelte și agregate de mare precizie, mașini cu comandă program, cu citire optică și numerică - destinate altor întreprinderi constructoare de mașini. Exporta cca. 30-32% din producție.
c. Avea peste 6.000 salariați, cu personal românesc calificat în Germania și Elveția. A fost în întregime disponibilizat.
d. În prezent funcționează o mică secție cu 160 (una sută șaizeci) persoane care produce repere pentru echipamente nucleare.
Clădirile sunt „programate" spre dărâmare pentru a „reda" terenul „circuitului imobiliar".
IMUAB a fost practic desființată.

4. a. Întreprinderea de cabluri și materiale electroizolante (ICME) construită în zona „Cățelu"
b. producea majoritatea sortimentelor de cabluri și materiale electroizolante, cabluri telefonice pentru intern, pentru export.
c. Avea 2.400 salariați. Mai funcționează o secție cu 80 de persoane.
d. Clădirile lăsate în paragină, instalațiile demontate și vândute ca fier vechi.

5. a. Întreprinderea de Material de Construcții Granitul, aflată la capătul tramvaiului 14 pe Șoseaua Pantelimon
d. Demontată și înlocuită cu trei supermarketuri: Cora, Bricostore, Dedeman.

6. a. Filatura Română de Bumbac
d. Lucrează cam la 1/3 din capacitate. Se preconizează închiderea și demolarea, cu motivarea scoaterii întreprinderilor industriale din aria orașului propriu-zis. Motivarea este falsă deoarece s-au efectuat închideri și dărâmări de unități industriale, fără a le muta în afara orașului.

7. a. Întreprinderea Optică Română (IOR) cu două sedii: Balta Albă și zona Cățelu.
b. Aparatură optică pentru aria medicală; echipamente speciale pentru armată: binocluri, lunete pentru artileria antiaeriană, lunete pentru ochire pe timp de noapte.
c. Nu cunosc efectivele care lucrau în ambele sedii.
d. Sediul din Balta Albă a fost închis și urmează a fi (sau a fost) dărâmat pentru că se află „în incinta orașului". Unitatea din Cățelu a fost „privatizată", nu mai produce nimic, iar construcțiile sunt folosite ca depozite de mărfuri.

8. a. Întreprinderea Electroaparataj
b. producea aparatură electrotehnică pentru întreprinderile din România și pentru export.
c. circa 1.200 salariați.
d. a fost închisă și nu mai produce.

9. a. Întreprinderea Policolor
b. Producea lacuri și vopsele pentru piața românească.
c. Circa 1.200 salariați.
d. A fost privatizată cu un investitor străin și a funcționat mai bine de 3 ani; după aceea, investitorul a mutat cele mai mari secții de producție în Bulgaria.
În București au rămas două secții care produc lacuri și vopsele pentru piața locală. Celelalte secții s-au închis și câteva clădiri au fost demolate.

II. Platforma industrială IMGB (Berceni)
A fost construită în anii '60 pe un teren viran în aria de sud a Capitalei.

10. a. Prima unitate a fost Întreprinderea de Mașini Grele București (IMGB)
b. Profil metalurgic și construcții de mașini; producea oțel în cuptoare electrice gigant de 50 și 100 tone; înzestrată cu forje și tratamente termice.
A livrat turbine pentru centralele hidro și termoelectrice de 300 Megawați și demarase și pentru cele de 700 Megawați.
Dispunea de cea mai mare presă din țară (a treia din lume după SUA și URSS), cu o putere de 12.000 tone-forță. Cu aceasta se forjau axele rotoarelor gigant pentru turbinele electrice montate la Turceni, Rogojelu și Porțile de Fier.
c. Cca 6.000 salariați, care au fost cu toții disponibilizați.
d. Gigantul industrial a fost adus în stare de prefaliment și „privatizat" către o firmă străină pe suma de 500.000 $ (o jumătate de milion de dolari).
Noul „proprietar" a trecut la demolarea unor părți și vânzarea altora. Astfel, a vândut sediul fostei case de cultură IMGB cu 1.500.000 de dolari, de trei ori prețul pe care-l plătise pentru întregul complex industrial, cu instalații, clădiri și terenul aferent!!
„Strălucite" exemple de privatizare!

11. a. O secție a Uzinei Vulcan funcționa pe platforma industrială IMGB
b. Producea pereți membrane pentru cazanele mari de 1.000 tone aburi/oră, folosite la centralele termoelectrice.
c. Nu cunosc efectivul de salariați.
d. Și-a încetat producția odată cu închiderea Uzinei Vulcan București.

12. a. Centrala Electrică de Termoficare (CET Sud)
b. Funcționa tot în incinta industrială IMGB. Producea energie electrică pentru Platforma industrială și energie termică pentru Cartierul Berceni (cu peste 250.000 locuitori).
c. Nu știu efectivul de salariați.
d. Și-a redus treptat activitatea; astăzi mai produce cca 40% din nivelul 1989.
Personalul „excedentar" a fost disponibilizat - pensionat anticipat, trimis în șomaj tehnic temporar, apoi definitiv!

III. Platforma industrială Pipera

13. a. Întreprinderea Electronică
b. Producea televizoare, aparate de radio etc.
c. Lucrau cca 3.000 persoane, care au fost dispozibilizate.
d. A fost închisă, iar producția autohtonă a fost înlocuită cu marfă de import.

14. a. Întreprinderea de Cinescoape
b. Producea tuburi cinescop pentru televizoare.
c. Cca 800 salariați.
d. A fost închisă; halele sunt goale; cuptoarele și alte instalații s-au demontat și vândute ca fier vechi.

15. a. Întreprinderea Conect
b. Producea contactori pentru toată industria din țară cât și pentru export.
c. Circa 1.200 salariați.
d. A fost închisă; clădirile sunt în ruină.

16. a. Microelectronica
b. Producea circuite multistrat pentru industria electronică și electrotehnică.
c. Dispunea de cca 700 salariați, personal ultracalificat.
d. Și-a încetat orice producție.

17. a. Întreprinderea de Calculatoare
b. Producea calculatoare electronice de felurite capacități, marca „Felix".
c. Avea cca. 2.000 salariați.
d. A fost închisă. Clădirile au fost închiriate unor firme de comerț, iar utilajele, demontate și vândute ca fier vechi.

18. a. Fabrica de Elemente pentru Automatizare (FEA)
b. Producea felurite elemente de automatizare necesare industriei românești și pentru export.
c. Nu cunosc numărul salariaților. Avea personal ultracalificat.
d. Fabrica s-a închis, utilajul vândut, iar spațiile au fost închiriate.

19. a. Întreprinderea Automatica (pe Calea Floreasca)
b. producea panouri de automatizare.
c. salariați: circa 1.800.
d. Închisă, nu mai produce nimic, clădirile sunt închiriate.

20. a. IPRS Băneasa
b. Producea piese radio și semiconductori.
c. Nu cunosc numărul de salariați.
d. Unitatea a fost închisă, clădirile propuse pentru dărâmare.

21-22. a. Institutul de Cercetări pentru Industria Electrotehnică (ICPE) și Institutul de Cercetări Electronice (ICE)
Ambele au fost închise, clădirile au fost închiriate.

23. a. Combinatul de Prelucrarea Lemnului - Pipera (CPL)
b. Producea tâmplărie și mobilă trimisă la export - în proporție de 80% - în țări din UE, URSS, China.
c. Numărul salariaților: 3.400.
d. Produce, în prezent, circa 28% din nivelul anului 1989. A rămas cu cca 600 salariați.
Multe spații au fost închiriate și au primit alte utilizări.

IV. Platforma industrială Militari,, situată în vestul Capitalei

24. a. Întreprinderea de băi, radiatoare, elemente și armături sanitare (IREMOAS)
b. Utilată pentru turnarea din fontă a radiatoarelor, căzilor de baie și felurite elemente sanitare.
c. Număr salariați 2.800.
d. „Privatizată" pe bucăți, unele secții desființate, celelalte și-au redus activitatea.
Lucrează în prezent 480 persoane.

25. a. Întreprinderea de materiale de construcții (BCO)
b. Producea bolțari pentru zidărie din beton celular autoclavizat (BCA). Avea tehnologie nouă de import, inclusiv cuva de autoclavizare și centrala termică producătoare de abur folosit la autoclavizare.
c. Avea circa 1.600 salariați.
d. Mai lucrează 420 persoane, a fost privatizată și produce cam 40% din nivelul anului 1989.

26. a. CESAROM
b. Producea faianță, gresie, plăci ceramice.
c. Avea 2.100 salariați.
d. Privatizată; produce cca 30% din volumul anului 1989 și are 530 persoane.
„Privatizarea" și reducerea drastică a producției au deschis calea importurilor de materiale de construcții din Italia, Spania, Grecia, China...

27. a. Turbomecanica, construită în anii 1974-1980, pe autostrada A1, tot în zona Militari, cu tehnologie și asistență de specialitate britanică.
b. Producea motoarele pentru avioanele Rombac, IAR 80 și IAR 90 - sub licență britanică.
c. Avea cca 3.000 salariați, parte din ei specializați în Marea Britanie.
d. „Privatizată" pe „sectoare" (bucăți). Nu mai produce nimic. Halele au fost închiriate unor firme străine pentru a fi folosite ca depozite de mărfuri.

28. a. Centrala electrică de termoficare (CET Vest)
b. Producea energie electrică pentru toate întreprinderile din zonă și energie termică pentru cartierele de locuințe Militari și Drumul Taberei.
c. Efectiv de 2.300 salariați când a funcționat cu randament. Azi mai produce 40-45% din capacitate, cu cca 1.100 oameni.

V. Platforma industrială Băneasa-Otopeni

29. a. Întreprinderea de avioane București-Băneasa
b. Construia, sub licență britanică, avioane de pasageri ROMBAC - cu 110 locuri, cu motoare - licență britanică - fabricate la Turbomecanica.
c. Peste 2.000 salariați, o parte din ei specializați în Marea Britanie.
d. Producția a încetat. O parte din hale folosite la întreținerea și reparația avioanelor TAROM.
Alte hale folosite pentru felurite expoziții, inclusiv Salonul Internațional al Automobilului - București (SAB)

30. a. Întreprinderea de piese turnate și forjate pentru aviație, construită în 1976-1980 pe un teren liber, în proximitatea fabricii de avioane (vezi nr. 29 mai sus)
b. A funcționat:
– ca institut de cercetare;
– unitate de producție pentru piese necesare construcției de avioane.
c. Peste 1.800 salariați, din care 350 ingineri.
d. A fost închisă. Producția a încetat. Unele hale folosite ca depozite de mărfuri.

31. a. Întreprinderea de aparate de măsură și control - Otopeni construită lângă calea ferată de centură
b. Producea aparatură de măsurat și control de diferite tipuri și destinații.
c. Cca 800 salariați.
d. Mai lucrează cu 400 oameni și produce macarale mici și schele pentru construcții.

32. a. Laromet, în zona de nord a Capitalei, spre Bucureștii Noi
b. Producea profiluri laminate.
c. Peste 1.300 salariați.
d. Privalizată; astăzi cu 350 muncitori și o producție limitată la câteva profiluri.

VI. Alte întreprinderi în aria Bucureștilor

33. a. Flamura Roșie, pe strada Lânăriei
b. Producea îndeosebi țesături din lână și bumbac, în mare parte pentru export.
c. Peste 1.700 salariați.
d. Fabrica a fost închisă. „Investitorul" care a preluat totul a transformat halele în depozite-magazin de mobilă.

34. a. Steaua Roșie (fosta Wolf) situată pe Dealul Spirii. Extinsă și reconstruită în anii '80, ca o fabrică nouă
b. Fabrica utilaje pentru construcții.
c. Avea circa 1.200 salariați, acum disponibilizați.
d. Fabrica a fost complet închisă.

35. a. Electrotehnica, situată în cartierul Drumul Taberei
b. Producea aparatură electrotehnică pentru toate fabricile din țară și pentru export.
c. Avea 1.800 salariați, care au fost disponibilizați.
d. Întreprinderea a fost demolată.

36. a. Întreprinderea de mașini electrice București (IMEB) situată în spatele fabricii de confecții APACA
b. Producea motoare electrice. Utilată cu mașini automate de bobinat, rotori și statori, importate din Elveția.
c. Avea de cca 2.100 salariați.
d. Utilajele au fost tăiate și date la fier vechi. Pe terenul fostei întreprinderi s-au deschis două supermarketuri.

37. a. Întreprinderea Electromagnetica, pe Calea Rahovei
b. Producea centrale telefonice (sub licență), telefoane, echipamente de telefonie și transmisiuni. Folosită și la export, ca, de exemplu, în Grecia.
c. Avea în jur de 1.700 salariați.
d. Mai funcționează o secție cu 90 oameni care produce aparate telefonice.

38. a. Uzina Vulcan (în gard cu Electromagnetica)
b. Producea cazane cu aburi pentru termocentrale și echipamente pentru calea ferată.
c. Lucrau peste 3.000 oameni.
d. Închisă, în curs de demolare.

39. a. Timpuri noi, fosta Lemaître
b. Producea compresoare de felurite tipuri, echipamente pentru metrou.
c. Lucrau cca 1.600 salariați, disponibilizați cu salarii compensatorii.
d. Închisă și demolată.

40. a. Țesătoria 7 noiembrie Dudești
c. Lucrau cca 800 persoane (femei).
d. Demolată. Pe terenul ei s-au ridicat 6 blocuri cu apartamente.

41. a. Întreprinderea textilă Flacăra de pe strada Lânăriei.
d. Închisă, halele utilizate pentru depozitarea feluritelor mărfuri.

42. a. Adesgo, pe Calea Șerban Vodă
b. Producție bine-cunoscută de ciorapi.
c. Avea 600 lucrătoare.
d. Mai lucrează o singură secție, iar ciorapii de damă se importă.

43. a. Întreprinderea Tehnica Medicală, pe șoseaua Berceni.
b. Aparatură medicală de profil.
c. Lucrau circa 700 persoane.
d. Întreprinderea a fost lichidată, fostele spații sunt astăzi depozite și urmează a fi dărâmate.

44. a. Întreprinderea de încălțăminte Carmen, pe șoseaua Panduri. Marcă bine-cunoscută.
b. Avea circa 1.200 salariați. Privatizată prin metoda MEBO, s-a închis după 4 ani.

45. a. Uzinele Chimice Române, pe șoseaua Panduri
b. Produceau o gamă variată de vopsele.
c. Lucrau cca 700 persoane.
d. A fost închisă. Halele de producție parțial demolate, restul transformat în spații de depozitare. Programată pentru demolare.

46. a. Atelierele 9 Mai, vis-à-vis de APACA
b. Producea utilaje și instalații pentru construcții.
c. Avea 900 salariați.
d. În prezent demolate.

47. a. Uzinele Semănătoarea, extinse în 1985-1986
b. Producea mașini și utilaje agricole, semănători, combine de recoltat grâu și porumb, pluguri pentru tractoare, alte utilaje complexe.
c. Avea 2.800 salariați.
d. În prezent 400 salariați produc pluguri, sape, cazmale, lopeți, alte mici unelte.

Pe lângă cele 47 întreprinderi (uzine) mai sus-arătate, mai funcționau alte zeci de unități mai mici, plus atelierele cooperativelor de producție în cele mai variate domenii. Cu puține excepții (frizerii și saloanele de coafură, unele croitorii) atelierele s-au închis. Este tot mai anevoios să găsești vreo unitate să-ți poți repara ceva.
Privatizarea industriei a reprezentat o imensă cacealma, care a dus la desființarea, în proporție de peste 90%, a unităților existente în 1989. Investițiile în aceste unități cu tehnologia aferentă s-au pierdut în întregime.
Cu câteva excepții (automobile, combinatul de la Galați...), România nu mai are o bază industrială.
O evaluare pe fiecare centru al țării ar prezenta magnitudinea dezastrului industrial al României.

Este greu de aflat în Europa sau în alte părți o țară care în mod deliberat, dar și din inconștiență și-a distrus propria ei bază industrială, înlocuind-o cu importuri de tot felul, greu uneori de imaginat.

Notă. Cifrele de mai sus sunt simplu estimative. O cercetare a arhivelor întreprinderilor privatizate și desființate - dacă s-au mai păstrat - ar reda o situație mai exactă.
http://www.cotidianu...ata-a-mai-ramas

#2
eiffel

eiffel

    BusyWorm

  • Grup: Moderators
  • Posts: 68,540
  • Înscris: 15.06.2004
Cam inexact articolul. Mai sunt cateva intreprinderi lipsa pe-acolo...
De ex - pe platforma PIPERA - lipsesc FEPER, ROM CONTROL DATA si IIRUC.

Edited by eiffel, 04 July 2011 - 13:29.


#3
starpom

starpom

    Senior Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 3,953
  • Înscris: 06.09.2006

View Posteiffel, on 4th July 2011, 14:28, said:

Cam inexact articolul. Mai sunt cateva intreprinderi lipsa pe-acolo...
De ex - pe platforma PIPERA - lipsesc FEPER, ROM CONTROL DATA si IIRUC.

rom control data a aparut dupa 1989

#4
DIVX2006

DIVX2006

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,598
  • Înscris: 15.07.2007
da, sa ne traiti iubiti conducatori ...21 de ani de marete succesuri si realizari :curse:

#5
bogdan2011

bogdan2011

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,097
  • Înscris: 07.01.2011
Mai era Tricodava, iar pe platforma Policolor - Stirom (nu stiu daca mai lucreaza), Sicomed (cumparat de Zentiva), Chimopar (demolata).
Adevarul este ca de asta a cazut Ceausescu - pentru ca Romania sa nu mai fie asa "independenta". Iar dupa Ceausescu au respectat intocmai ordinele venite din afara.

Edited by bogdan2011, 04 July 2011 - 14:03.


#6
eiffel

eiffel

    BusyWorm

  • Grup: Moderators
  • Posts: 68,540
  • Înscris: 15.06.2004

Quote

rom control data a aparut dupa 1989
Ma tem ca.. NU. Era mai veche sigur. Prin 87-88 am lucrat la un prototip de plotter ptr ei.

#7
Iulianix

Iulianix

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 264
  • Înscris: 27.06.2005

Quote

rom control data a aparut dupa 1989
incorect, in '83 cand lucram la FEPER exista, aveam o colaborare, ei fiind furnizori.
eeeh, ce vremuri...

#8
duculeana

duculeana

    Erou de sacrificiu

  • Grup: Banned
  • Posts: 7,889
  • Înscris: 08.10.2006
Ati uitat fabrica de textile Dacia, langa statia de metrou Jiului, recent deschisa. O tempora...Au distrus nenorocitii tot, toata floarea industriei si agriculturii, iar acum ne plangem in pumni si cersim de la FMI...
Credeti ca numarul somerilor raportati de AJOFM-uri e real? E cu mult, mult mai mic decat numarul adevarat de someri. Aia 4 milioane de angajati care au fost dati afara in ultimii 20 de ani se uita...nu mai exista in nicio evidenta, sunt ca si inexistenti pentru stat!  :angry:
E adevarat, s-au facut multe mall-uri si hypermarketuri, supermarketuri prin Bucuresti dar cam atat -dar cati oameni lucreaza in total acolo?

#9
blitz09

blitz09

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 425
  • Înscris: 05.11.2007
Au disparut pentru ca fie ce produceau a devenit depasit intre timp, fie ce produceau era prea scump in raport cu calitatea.

In prima categorie ar intra tuburile cinescop, calculatoarele Felix, avioanele ROMBAC. Proabil si acele "panouri de automatizare", centrale telefonice, telefoanele, microelectronica.

Cesarom-ul si Adesgo exemplifica bine a doua categorie. Cine vrea calitate cumpara gresie si faianta din UE, cine vrea ceva ieftin cumpara din China sau Turcia. Putine firme au reusit sa reziste, de obicei cele privatizate ( Dacia, Arctic, Electolux Satu Mare ).

De multe ori le-a fost mai convenabil investitorilor straini sa construiasca o fabrica de la 0 decat sa preia una existenta si sa o retehnologizeze. Mai simplu sa pleci de la 0, fara vechiul personal, fara sindicate, fara directori smecheri si secretarele aferente, fara personal TESA care de-abia descoperea calculatorul. E interesant ca privatizarile de succes par sa se fi facut mai ales in provincie, nu in Bucuresti. Probabil aici sunt interese imobiliare mai mari, si cei interesati de productie nu au putut concura cu smecherii imobiliari. In plus probabil ca investitorii mari stiau ca salariile vor creste mai mult in Bucuresti decat in provincie. Asa ca e normal ca Electromagnetica sa fie pe moarte in timp ce Nokia a deschis fabrica de la Jucu.

Nu, industria nu era un morman de fiare vechi, dar era in general depasita, si avea nevoie de retehnologizare chiar din anii '80. Cine a lucrat pe vreme aia site ca nu se importa aproape nimic, totul trebuia facut in RSR; asa ca de unde retehnologizare? Fabricile alea cu mii de muncitori poate erau profitabile la salariile din '89, in nici un caz nu mai puteau fi profitabile.

Aratati-mi o capitala din UE in care industria sa fie foarte dezvoltata. In general in capitala ai administratie publica, invatamant superior, institutii de cultura, sedii centrale ale firmelor, departamente de relatii cu publicul/vanzari/marketing, servicii, nu industrie, si mai ales nu industrie grea.

#10
buteliearagaz

buteliearagaz

    Contabilizez vorbe

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,137
  • Înscris: 13.12.2006
Pai cu impozit pe cladiri de 1,5% si cu impozitele pe forta de munca, nu trebuie sa ne miram ca industria romaneasca a dat faliment .
Eu cred ca a fost o distrugere deliberata, nu au fost numai conditiile economice de vina .
Un inginer francez care a contribuit la modernizarea ALRO Slatina, mi-a spus ca in 1990 multe inteprinderi romanesti aveau o dotare mult mai buna decat multe inteprinderi franceze , pentru ca dotarea multor inteprinderi franceze s-a facut in anii 1960-1975 .

#11
Mosotti

Mosotti

    Geniu umil

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,295
  • Înscris: 21.04.2004
well, asa se intimpla cind se ocupa statul de industrie. acelasi lucru s-a intimplat in toate fostele state comuniste retardate. n-au disparut decit intreprinderile care erau praf si pulbere, fara nici o sansa de a deveni profitabile vreodata. alea care au avut vreo oarecare valoare au fost preluate de cine trebuie si acum fac treaba, vezi dacia.

pe vremea comunistilor retardati nimanui nu-i pasa de eficienta si TOATE productiile raportate erau MINCIUNI PENTRU CRETINI. electronica cu muncitori ultracalificati care faceau televizoare de tot cacatul (tin minte ca la al meu ii stabilizam imaginea dindu-i o bucata zdravana in capatina) si clone (furaciuni) de sinclair spectrum de 7 ori mai mari. yeah, right

#12
Highlander91

Highlander91

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,015
  • Înscris: 05.09.2007

View PostMosotti, on 6th July 2011, 06:58, said:

well, asa se intimpla cind se ocupa statul de industrie. acelasi lucru s-a intimplat in toate fostele state comuniste retardate. n-au disparut decit intreprinderile care erau praf si pulbere, fara nici o sansa de a deveni profitabile vreodata. alea care au avut vreo oarecare valoare au fost preluate de cine trebuie si acum fac treaba, vezi dacia.

pe vremea comunistilor retardati nimanui nu-i pasa de eficienta si TOATE productiile raportate erau MINCIUNI PENTRU CRETINI. electronica cu muncitori ultracalificati care faceau televizoare de tot cacatul (tin minte ca la al meu ii stabilizam imaginea dindu-i o bucata zdravana in capatina) si clone (furaciuni) de sinclair spectrum de 7 ori mai mari. yeah, right
Lasa Sinclair Spectrum, ala a afost bonusul facut de stat pentru Romani, fabrica se ocupa de micro-electronica pentru aviatie, si alte echipamente de procesare pentru industria de armament

#13
SonyAD

SonyAD

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,444
  • Înscris: 24.10.2010
Exact ce are nevoie o țară ca să supraviețuiască pe termen lung ca nație și popor: economia productivă.

Înlocuită cu speculă și himerele efemere ale liberalismului.

Liberalii nu sunt în stare munca și îmbunătățirea și modernizarea mijloacelor de producție.

Sunt incapabili să fie antreprenori în adevăratul sens al cuvântului.

Ei sunt buni doar de speculă, găinării și tunuri, canibalizarea și amanetarea pe nimic în termen scurt.

#14
Mosotti

Mosotti

    Geniu umil

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,295
  • Înscris: 21.04.2004

View PostHighlander91, on 6th July 2011, 11:53, said:

Lasa Sinclair Spectrum, ala a afost bonusul facut de stat pentru Romani, fabrica se ocupa de micro-electronica pentru aviatie, si alte echipamente de procesare pentru industria de armament
care aviatie, bre? rombac 1-11, esecul ala penibil? sau poate exportam electronica pentru boeing si habar n-aveam. industria de armament? eu am facut armata in 2002 la artilerie. stii cu ce se lauda un ofiter de-acolo? ca au fost la niste trageri cu americanii si aemricanii cu tunurile lor controlate te computer n-au fost mai tari ca romanii cu tunurile controlate de laba si manivela.

io ma intreb daca aia care bat cimpii pe-aici au trait pe vremea aia ca sa stie ce calitate geniala aveau produsele romanesti. de exemplu frigideru lu bunica-mea avea prostu obicei sa curenteze :first: televizorul lui bunicu-mio pornea numai daca avea chef, dupa ce ii ghidilam niste cacaturi prin spate (cu curentarile ocazionale). televizorul de-acasa pe baza de scatoalce. am primit odata on ipod comunist, adica cacatul ala de radio ric-3, care nici macar n-a pornit. si era se pare la a treia generatie. io am un singur lucru sa le zic alora care bat cimpii cu industria comunista fantastica: shut the fuck up!

era o industrie de cacat, care nu avea si de la care nu a ramas nici un fel de statistica REALA. costuri, productie, eficienta, poluare etc. NIMIC. toate erau numai brasoave pentru cretini si toti stiau ca se minte la fel cum mintea cacatul ala cu ochi duminica la viata satului ca iti venea sa crezi ca o sa murim ingropati in cereale de la atita productie. vine griul si porumbul in valuri si ne ineaca :death:

as vrea sa vad si io un articol din presa straina care sa plinga industria romaneasca si sa-i duca dorul. ADICA SA NE LAUDE ALTII. sa vad si io macar odata undeva "ce pacat ca romanii NU MAI FAC CHESTIA AIA SUPERMISTO". la sfintu-asteapta

#15
duculeana

duculeana

    Erou de sacrificiu

  • Grup: Banned
  • Posts: 7,889
  • Înscris: 08.10.2006
Poate ca au fost produsele de atunci mai proaste decat cele din vest, dar asta nu inseamna ca trebuia toata industria pusa pe butuci si data la fiare vechi, si 4000000 de oameni lasati pe drumuri! Oamenii aia ce vina au avut? Niciodata nu s-au gandit la ei domnii guvernanti, n-au avut nicio remuscare sa ii dea afara, ne-au promis ca va fi bine daca se vor privatiza toate intreprinderile de dinainte de '89, si a fost pe dracu'! De-aia au ajuns 10 milioane de oameni sa nu aiba loc de munca! :bandit:
Faptul ca eram in urma cu tehnologia nu inseamna ca trebuie sa desfiintezi totul si sa dai lumea afara! De ce nu puteau sa mearga lucrurile in continuare? E mai bine cum am ajuns astazi, ca nu mai producem nimic si importam aproape totul?
De ce nu au fost niciodata trasi la raspundere aia care au facut privatizarile frauduloase sau domnii patroni care si-au luat angajamentul la privatizare ca vor investi nu stiu cate milioane si in loc de asta au dat bir cu fugitii sau au distrus ce mai ramasese?
Care alta tara fosta comunista si-a mai distrus industria si agricultura in halul in care au facut-o domnul Roman&co.? Nu vedeti ca s-a distrus absolut tot, sistematic, doar dintr-o ura absurda fata de Ceausescu, deliberat, si minele, si fabricile, si tot-tot? In schimb n-au fost in stare sa construiasca nimic in loc, doar ce au mai venit nemtii si austriecii sa lanseze cateva hypermarket-uri si atata tot!

#16
Highlander91

Highlander91

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,015
  • Înscris: 05.09.2007

View PostMosotti, on 6th July 2011, 17:40, said:

care aviatie, bre? rombac 1-11, esecul ala penibil? sau poate exportam electronica pentru boeing si habar n-aveam. industria de armament? eu am facut armata in 2002 la artilerie. stii cu ce se lauda un ofiter de-acolo? ca au fost la niste trageri cu americanii si aemricanii cu tunurile lor controlate te computer n-au fost mai tari ca romanii cu tunurile controlate de laba si manivela.
Rachetele Aer-Aer si Sol-Aer aveau procesoare RISC fabricate acolo. Iti spun sigur! La vremea respectiva Texas Instruments era miezul, si ei incercau sa reproduca cat de cat. Parerea mea e ca trebuia investit in industria aia de rahat, pana in anii 00 am fii fost mici chinezi, dar azi aveam sansa unei industrii, nu al unui faliment!

#17
blitz09

blitz09

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 425
  • Înscris: 05.11.2007
Daca produsele erau mai proaste, cine crezi ca le cumpara de buna-voie? Tu ce preferi, o Dacia 1310 sau o masina germana la mana a doua? Majoritatea fabricilor supravietuiau pentru ca romanii nu puteau sa aleaga altceva si prin exporturile CAER ( adica la alti amarati care nu puteau sa aleaga altceva ). Exporturile in vest se faceau prin dumping; orice, numai sa mai puna mana pe ceva valuta.

Cum se face ca acum se exporta mai mult decat pe vremea cizmarului, desi in industrie sunt angajati de 3-4 ori mai putini oameni?

#18
duculeana

duculeana

    Erou de sacrificiu

  • Grup: Banned
  • Posts: 7,889
  • Înscris: 08.10.2006
Dar eu te intreb: chiar toate erau "mamuti energofagi", si alea din Iasi, Timisoara, Constanta, Giurgiu, etc.? Absolut toate? Eu nu cred! De ex. intreprinderea Integrata din Constanta, Fabrica de celuloza si hartie, Comtim din Timisoara, Fabrica Kandia, etc.! Chiar trebuiau rase intreprinderile din toata tara?
Au venit dispozitii de sus, sa distrugem tot, sa nu mai avem nimic si astfel sa fim obligati sa cumparam de la ei, din afara, fiindca chipurile e mai ieftin! Si uite asa s-au incurajat importurile si am ajuns azi sa traim aproape in totalitate din importuri! Daca maine tarile la care avem datorii inchid robinetul si pun embargo, din ce mai traim? Ce mai misca in tara asta in afara de Sidex, Oltchim (am auzit ca si asta e pe butuci), CET-urile, termocentralele, hidrocentralele si cateva mine din Valea Jiului?

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate