probleme psihice

am probleme psihice foarte grave. tocmai ce am iesit dintr-o criza de plans groaznica. m-am certat cu taica-miu si am inceput sa plang. problema este ca atunci cand incep sa plang nu ma mai pot opri usor. de multe ori din cauza plansului in exces , nu mai puteam nici sa cobor scarile normal, ori incepea sa imi tremure maxilarul inferior, ori ma intepa inima rau de tot cand respiram. anul trecut din cauza crizelor de plans repetate am inceput sa imi pierd memoria de scurta durata si atentia. mi-a fost afectat creierul si timp de o saptamana m-a durut emisfera cerebrala stanga ingrozitor, desi luam algocalmin, durerea revenea. am mers la psihiatru care mi-a prescris calmepam pentru calmare si pentru oprirea crizelor de plans. dar daca nu elimin cauza, degeaba. toate astea din cauza ca acum un an cineva m-a bruscat, m-a apucat  strans de brate si a inceput sa ma zgaltaie pana am izbucnit in plans.
pe taica-miu il urasc si nu inteleg cum se poate ca maica-mea sa mai ramana cu el dupa atata timp si dupa cate i-a facut. nu il respect ca parinte si nu il iubesc. mi-a vorbit foarte urat in trecut si s-a comportat ca un animal. un asemenea om cred eu nu are dreptul la viata. ce e si mai urat este ca locuiesc in aceeasi casa cu el si trebuie sa il suport zilnic. daca mi-as permite, m-as muta in alta locuinta, dar am salariul prea mic ca sa pot face ceva. exclud din start bancile si imprumutul in banca pentru ca asta ar insemna sa imi dau aproape tot salariul lor. ce ati face daca ati fi in locul meu ? eu nu stiu ce sa mai fac.

Edited by selena000, 21 April 2011 - 15:14.

Scuze ca te intreb, cati ani ai?

 miki07, on 21st April 2011, 16:22, said:

29.

 selena000, on 21st April 2011, 16:12, said:

Cauta-ti barbat si, "maritisul este de tine". Desi daca iti urasti tatal, iti va fi cam greu. Intai trebuie sa fii impacata cu tine (ca sa poti "sa stai" bine cu ceilalti).

 selena000, on 21st April 2011, 16:12, said:

Hey, nimeni nu are o viata perfecta !   Fiecare dintre noi sta mai rau sau mai bine pe anumite planuri. Gandeste-te ca totusi ai de ce sa fii fericita, sunt alti oameni care sunt bolnavi si nu au o viata inainte, exista oameni fara locuinta, fara familie, fara prieteni , oameni nevinovati  care isi pierd viata..etc.  Nu le poti avea pe toata, fii multumita ca esti cine esti si nimic mai putin de atat!
Cred ca e posibil sa exagerezi putin in legatura cu simptomele tale. Nu cred ca ai chiar probleme psihice foarte grave. Ai trecut printr-o trauma , si ea te-a afectat la un asa nivel incat ai pierdut putin controlul asupra emotiilor tale. Nu exista om care sa treaca prin ce ai trecut tu fara sa fie afectat deloc.
Sfatul meu? Apeleaza la un psiholog. Contrar modului de gandire a romanilor, psihologii nu trateaza nebunii cu probleme psihice- acei doctori se numesc psihiatri. In tarile civilizate cel putin ,toti oamenii apeleaza la ajutorul unui psiholog,pentru a avansa mereu la nivel psihic. Ajutorul unui psiholog e ceva normal ,si chiar cred ca ti-ar fi util.
In legatura cu problemele tale cu familia... nu pot sa te ajut. Ai nevoie de independenta, ai nevoie sa te indepartezi de ei si sa iti creezi propriul drum. Dar,pana atunci ,nu uita ca vorbesti de oamenii care ti-au dat viata si te-au crescut. Nu cred ca iti vor raul .Toti tindem sa vedem jumatatea goala a paharului atunci cand suntem tristi. Dar aproape mereu exista si o jumatate plina. Bafta!  

 curly_light, on 21st April 2011, 16:27, said:

nu mi-a dat taica-miu viata si nu am spus tot ce este de spus despre el. sunt lucruri atat de urate pe care le-a facut si pentru care nu exista iertare. imi pare rau ca un asemenea om m-a crescut. eu nu il pot numi tata.

 selena000, on 21st April 2011, 16:31, said:

Atunci a venit timpul sa-ti iei zborul de acasa. Exista alte orase,exita posibilitatea de a munci in strainatate,nu vei trai in lux dar echilibrul tau psihic merita sa renunti la niste lucruri.

Sper ca nu te vedem la TV cat de curand .

Te astept in Italia la munca )...glumesc.Cel mai bun sfat e sa pleci de acasa sa fii pe piciorul tau sa nu stai la mana parintilor(cauta-ti barbat mutate la el,stai cu chirie etc)

 adi_ab, on 21st April 2011, 16:35, said:

nu prea cred.
si mai lasati-ma cu  replici de genul cauta-ti barbat, fa-ti un prieten etc. am alte prioritati.

Edited by selena000, 21 April 2011 - 15:44.

Poti sa ne spui si noua ce prioritati ai ? - adica fara barbat/prieten, cariera , ocupatii ?

 adi_ab, on 21st April 2011, 16:47, said:

cariera este prioritatea mea, o cariera de 2 lei, ca oricum la ce salariu am...... mai trebuie sa investesc si timp si bani ca sa am siguranta acestui salariu infim. si in primul rand sanatatea mea , asta e prioritatea numarul 1.

Edited by selena000, 21 April 2011 - 15:51.

Opinia mea:
a)sa-ti ierti tatal ,oricat  rau ti-ar fi facut(chiar daca este vitreg,dupa cum inteleg);nu neaparat sa ierti in sens religios,ci sa fii impacata ,sa cazi la invoiala cu el;o sa-ti faca mult bine.
b)la 29 ani trebuie sa iti cam iei zborul;chiar daca ai alte prioritati(n-ai chef de boyfriend etc),un job si  o camera cu chirie tot  gasesti;eventual si o scoala/niste cursuri in plus;la varsta asta deja trebuie sa fii pe drumul tau
c) o vizita la psiholog n-ar fi de prisos.

Psihiatrul e cel care rezolva problemele cu medicamente.
Eu ti-as recomanda sa discuti cu un psiholog.

Edited by Sorin84k, 21 April 2011 - 15:53.

Eu nu cred ca acum esti pregatita sa accepti un barbat in viata ta. Mi-e teama ca experientele avute te face sa ai prejudecati in legatura cu barbatii, cu viata de familie si cu eventuali copii care ar putea avea in viziunea ta experiente similare (sper din tot sufletul sa nu fie asa). Deocamdata cred ca tot ce poti face este sa fii cat mai ocupata, atat fizic cat si mental, si sa te gandesti la o solutie, dar sa nu faci o obsesie din asta. Trebuie sa ai rabdare si la un moment dat o sa ai un declic, dar cred ca nimeni nu ar putea sa-ti spuna cum l-ai putea avea mai repede.
Cert este ca o sa vina. Ma gandeam sa iti spun sa eviti pastilele, dar daca iti vor fi recomandate de un medic care iti prezinta incredere nu le evita.
Se spune ca suferinta te face mai puternic. Sper sa fie valabil si la tine.

 grouch, on 21st April 2011, 16:53, said:

nu e tata vitreg. e un dobitoc. iertarea vine cand iti ceri iertare, cand nu mai gresesti si cand nu mai esti dobitoc.

Poti sa imi spui ce ocupatie ai ? Chiar sunt curios caci ziceai ca vrei sa faci cariera , dar in acelasi timp sa iti solidifici locul de munca

 selena000, on 21st April 2011, 16:00, said:

bine ,sa zicem ca la capitolul asta nu e cale de mijloc. (eu deja am o banuiala de ce e ala dobitoc)

de ce nu iti iei zborul?cariera aia de '2 lei',ma gandesc ca iti permite macar sa te muti undeva ,sa ai liniste etc si sa incepi sa construiesti de acolo.