Dacii, obiceiuri si traditii

leogoto, on 24 ianuarie 2017 - 15:33, said:

Adica statea pe foc, pe pirostrii, si fierbeau apa in el, apa in care opareau cascavelele.

Sau orice altceva era de oparit.

Nu era Lada, era bicicleta, si nu i sa dat ci i s-a furat.

Mount_Yerrmom, on 24 ianuarie 2017 - 15:55, said:

foarte puternica ai puterea de deductie cu gandirea.
deci, continua-ti deductia puternica cu gandirea.
cam ce obiecte se puteau opari intr-un asemenea vas in secolul 1 AD.
nu biciclete, presupun.
daca ti se supraincalzeste deductia, opreste-te, ia o pauza, nu te opari.

Nici o brânză, ciobanilor. E ridicol. Ăla e un vas unicat, cu atât mai mult cu cât are acele ștampile. Datează din perioada lui Decebal și are inscripționat nu doar numele regelui Daciei din acea vreme, dar și pe cel al unui rege precedent. Aproape sigur e un capac de urnă funerară. Această ipoteză a fost emisă deja. Probabil a fost o comandă a lui Decebal pentru rămășițele lui Scorilo. La fel cum Ștefan cel Mare a comandat lespezi noi pentru toate mormintele înaintașilor lui și a scris pe ele și numele lui alături de cel înmormântat.

Problema e cum a ajuns capacul în acea casă. Se pot găsi multe explicații. Cum ar fi: A fost făcut chiar în perioada izbucnirii războiului și, din pricina invaziei romane, nu a mai putut fi dus la necropola regilor daci, fiind adăpostit la un moment dat în acea casă, pe care romanii au incendiat-o după cucerirea orașului. Poate urnele regilor daci se găseau chiar în Sarmizegetusa și au fost distruse de romani, legionarii stând o perioadă în acea casă unde au dus și capacul pentru a-l folosi cu alt scop. Din ce-am citit, s-a găsit în acea casă o monedă emisă chiar de Traian după primul război.

De altfel există exemple de urne antice care aveau capace asemănătoare. Urne romane, etrusce sau din Polonia,  Cel mai apropiat exemplu fiind un desen ce ar reprezenta o urnă funerară germanică.

Urne din Polonia:

[ https://sites.google.com/site/naszapolskarodzina/_/rsrc/1468756496044/history/prehistory/800px-GesichtsurnenPomeranian%20face%20urns.jpg?height=240&width=320 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Urnă romană:

[ https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/564x/1e/07/89/1e0789b863134557a04e4194aef9d898.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Urne etrusce:

[ http://www.campalfi.de/englisch/archaeology/photos/21_etruscanfunerary_urns.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Mai jos un desen după o urnă funerară germanică, capacul fiind aproape identic cu vasul de la Sarmizegetusa.

http://www.istockpho...?st=_p_cremated

e o teza interesanta dar care prezinta dificultatea ca "identic" nu inseamna ce crezi tu ca inseamna.

Aurora Pețan pomenește de asta, dar respinge ideea nejustificat, pe motiv că urna ar fi fost prea mare, ceea ce e e absurd pentru că sunt exemple de urne funerare foarte mari, iar în acest caz ar fi vorba de urna unui rege

Unele interpretări sunt anulate de calculele de mai sus. C.C. Petolescu susține că vasul fie servea la un ritual legat de cultul morților, fie mai degrabă era un capac de urnă funerară. El presupune că Decebal s-a îngrijit de mormântul unei rude apropiate (tată, frate, fiu), încercând să-i eternizeze memoria. Trecând peste faptul că până acum nu s-a identificat nici un mormânt și nici o urnă în zona capitalei Regatului Dac și că vasul a fost găsit în interiorul unei clădiri cu inventar domestic, e totuși greu de imaginat cum ar fi arătat acea urnă, dacă doar capacul ei avea peste 60 kg și 1,25 m diametru.

http://dacica.ro/aur...us-per-scorilo/

După mine, e clară treaba, din moment ce au fost descoperite urne funerare cu capace asemănătoare..

[ http://c8.alamy.com/comp/CYP2T7/a-cinerary-urn-with-pointed-helmet-lid-villanova-9th8th-century-bc-CYP2T7.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://c7.alamy.com/comp/CYP2T4/a-cinerary-urn-with-pointed-helmet-lid-villanova-9th8th-century-bc-CYP2T4.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://dacica.ro/aurora/wp-content/uploads/2017/01/vasul-perscorilo.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Chiar am văzut pe google un exemplu cu o urnă ce avea niște mânere cu găuri asemănătoare cu cele din vasul de la Sermizegetuza, prin care se petreceau niște sfori pentru fixarea capacului.

@leogoto

Nu 'identic', ci 'aproape identic' ceea ce și este.

[ http://i.istockimg.com/file_thumbview_approve/25037270/6/stock-illustration-25037270-germanic-funerary-urn-antique-wood-engraving-.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by CzC, 25 January 2017 - 16:30.

CzC, on 25 ianuarie 2017 - 16:20, said:

confunzi se pare reprezentarea grafica a obiectelor cu obiectele insele.
e o confuzie specifica tulburarii de spectru autist.
probabil ca daca-ti desenez o usa pe perete risc sa te am pe constiinta.
deci, ma abtin.

La un asemenea vas, care ar fi o urnă, s-ar potrivi acel capac,doar  nu i-au nimerit unchiul gâtului la reconstrucție. Găurile capacului de asemenea ar corespunde cu acele protuberanțe sau mânere.

[ http://timpolis.ro/timpolis/UserFiles/Image/1484/arheolog2.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://dacica.ro/aurora/wp-content/uploads/2017/01/vasul-perscorilo.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Exemplu de urnă Carpică (descoperită în județul Vaslui)

[ http://www.romanianhistoryandculture.com/Carpic%20urb.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Alt exemplu din Bacău:

[ https://i2.wp.com/adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/02/10/56bb71d95ab6550cb8a86fc3/627x0.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by CzC, 25 January 2017 - 19:12.

Doar ca dacii, in jurul anului 100AD, nu mai depuneau cenusa in urne sau gropi funerare de cel putin 100 de ani.

Zic arheologii observand o cezura clara a acestui obicei funerar, cezura pe care o pun pe seama unor reforme spirituale care ar fi avut loc in vremea lui Burebista/Deceneu.

La Est de Carpati, la cei pe care ii vom cunoaste sub numele de carpi, aceste practici au continuat pana la navala hunilor, navala dupa care dispar si carpii insisi.

Diferentele in practicile funerare dintre dacii propriu zisi si carpi ii determina pe istorici si arheologi sa nu-i considere in mod necesar ca fiind acelasi popor, desi civilizatia materiala este similara.

O fi ca-n bancul cu dacii care aveau wireless. Arheologii n-au descoperit necropole dacice din acea perioadă. Eu rămân la părerea că nu poate fi altceva decât un capac de urnă funerară, făcut la comanda lui Decebal, pentru urna lui Scorilo. N-a mai ajuns acolo, evident, ca urmare a cuceririi romane. Dar dacă e un capac de urnă, înseamnă că urna lui Scorilo nu era îngropată, altfel nu s-ar fi pus problema unui capac (sau poate urnă completă) nou. Unde-o fi fost? Într-un templu sau peșteră? Dacă erau la vedere, ar fi putut fi distruse de romani, poate cioburile au fost deja descoperite sau urmează a fi. Dacă acest vas nu avea acea inscripție, nu auzea nimeni de el.

Bre, daca tot gasesti urne funerare databile in perioada pre-Burebista si nu mai gasesti nici de prasila in contexte arheologice databile in perioada post-Burebista, inseamna ca ceva s-o fi-ntamplat.

Daca ala o fi capac de urna, trebuie ca urna era uriasa, atipica, si era realizata intr-o situatie exceptionala, o situatie in afara practicilor funerare obisnuite.

E oarecum plauzibil fiind vorba de vreun rege.

Cum explici, totusi, dezinenta latina din DECEBALUS?

Edited by Mount_Yerrmom, 25 January 2017 - 21:20.

Din câte știu, nici în lumea celtică nu există urme de necropole începând cu secolul III î.Hr. Acest lucru e legat de apariția așezărilor de tip oppidan, davele dacice fiind tocmai așezări de tip oppidan. Dacă nu existau necropole sau cimitire, ce făceau cu morții? Îi încinerau pe câmp și la revedere? Poate așa era, dar unii puteau avea parte de tratament special, cum ar fi regii, dintre care unii, începând cu Deceneu, au fost și mari preoți.

După ce Deceneu a murit, (dacii) l-au avut în aproape aceeași venerație pe Comosicus, deoarece acesta nu era mai prejos în iscusință. El era socotit, datorită priceperii sale, și rege peste dânșii și mare preot, și judeca poporul ca judecător suprem. Iar când acesta a murit Coryllus [Scorilo] a urcat pe tron ca rege al goților [geților] și a domnit peste poporul său din Dacia vreme de patruzeci de ani“ (Iordanes; Getica; 73-74).

Nu ar fi exclus ca într-un templu de la Sarmizegetusa să se fi aflat urnele marilor preoți , care erau considerați ca și zei. Dacă Decebal a dat comandă de un capac nou de urnă pentru un rege mort de mult timp, știa de urna lui Scorilo, deci era la vedere. Romanii ar fi distrus acele urne odată cu templele ale căror coloane s-au muncit să le reteze. Poate chiar legionarii au cărat capacul urnei în acea casă, înainte de a-i da foc.

Pe google se găsesc fotografii cu urne antice, dar e greu să-ți dai seama de dimensiuni. Am dat peste o fotografie cu urne antice din India, unde e și cineva lângă și putem să ne dăm seama că au existat urne 'uriașe'. Nu erau chiar atipice.

[ http://1.bp.blogspot.com/-fv4E2EN6vfU/Tn6ovp2RypI/AAAAAAAAABQ/acNHVb5b9FE/s1600/ph55.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://www.romaniadevis.ro/dacia/images/stories/istorie/ceramica-dacica/gradistea-muncelului/decebalus-per-scorilo/vas-dacic-000b1-web.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by CzC, 25 January 2017 - 22:07.

Ar fi atipica pentru spatiul dacic. De fapt, ar fi unica.

Cat despre ce-ar fi facut dacii cu cenusa mortilor daca n-o depuneau in urne sau gropi funerare: ar fi putut s-o imprastie in natura, s-o verse intr-un lac sacru, etc. Aceste practici funerare se numesc discrete, pentru ca nu lasa urme.

Un rege care a domnit timp de 40 de ani, cum a fost Scorilo, ar fi avut parte oricum de ceva special, nu ca tot dacul. Marimea, forma și inscripția fac vasul să fie unic. E clar că vasul a fost găsit într-un loc unde nu avea ce căuta, un vas atât de special n-avea cum să se afle într-o simplă locuință.

Edited by CzC, 25 January 2017 - 22:44.

CzC, on 25 ianuarie 2017 - 22:00, said:

Râzi ca muta... Legionarii au jefuit Sarmizegetusa, au incendiat ce putea fi incendiat, au demolat ce putea fi demolat, au retezat coloanele templelor. Asta le-a luat ceva timp, deci au stat o perioadă acolo, poate chiar au locuit în acea casă (de fapt sigur, pentru că unuia i-a căzut o monedă din pungă) și au încendiat-o la sfârșit. Ca la orice jaf, s-au îmbătat ca porcii, mai tare ca de obicei, și au profanat ce aveau dacii mai sfânt. Clar că dacii n-ar fi dus acel vas în casa aia. Să facă brânză. Parmezan. Vai de capul vostru.

Edited by CzC, 25 January 2017 - 22:54.

CzC, on 25 ianuarie 2017 - 22:53, said:

De ce, le interzicea Zalmoxe? Religia ii obliga sa faca branza afara in ploaie?
Te intreb cu respect, ca pari initiat in aceste taine stravechi ezoterice.

Edited by leogoto, 25 January 2017 - 23:00.

Eu am în minte o scenă povestită de o bătrânică din Botoșani. Cum au intrat soldații sovietici peste ea în casă și i-au făcut semne că vor de mâncare, n-au găsit decât mălai, untură și ouă. Au răscolit prin vase, dar au fost nemulțumiți, până când unul vioctorios a venit cu un ceaun imens care servea până atunci ca troacă de porci. L-au răsturnat, apoi au aruncat în el untura, mălaiul și ouăle și au amestecat totul acolo pe foc mâncând la sfârșit cu mâna, cu grăsimea scurgându-li-se prin bărbi. O scenă suprarealistă, dar ceva obișnuit la război. Așa văd și soarta acelui vas, legionarii au jefuit și distrus sistematic Sarmizegetusa, iar unii dintre ei au putut căra capacul urnei în acea casă unde or fi făcut un guleai și or fi fiert vreo oaie. Oricum, ce se mai găsește acum la Sarmizegetusa, e cum a fost lăsat de romani, adică nimic din ce putea fi mișcat nu a fost lăsat unde era. Ce nu a fost îngropat de daci a fost jefuit sau distrus în cazul în care nu avea valoare materială.
Dacă voi, niște ciobani, l-ați fi folosit să faceți brânză, de ce nu l-ar fi folosit și legionarii să facă o fiertură?

Edited by CzC, 25 January 2017 - 23:30.

CzC, on 25 ianuarie 2017 - 21:06, said:

Exact la bancul asta ma gândeam .

Dar cu credința oamenilor nu e de joaca. Știința e altceva, poate fi răstălmăcită, explicată, distorsionată, înțesată cu născociri  etc dar când atinge nivelul de cult nu mai e de gluma.
Fiecare e liber sa CREADĂ ce vrea.
Stai, acum îmi dau seama, colegul de forum cel foarte activ și sigur pe sine nu e cumva și preot ortodox pe lângă ca e doctor in istorie?