Dacii, obiceiuri si traditii

Păi, tainele alea nu prea sînt cercetate. Savanții repetă ca niște papagali ceea ce alți savanți papagali au scris înaintea lor. E declarat artefact dacic deși a fost descoperit într-un loc unde a fost garnizoană romană, iar vasul e scris cu litere latine. Pe ce bază e declarat dacic, pt că scrie pe el DECEBALUS? Un dac nu ar fi scris DECEBALUS cu litere latine ci DACEBALO cu litere grecești. Iar PER SCORILO e in latinește.
Eu am găsit sensul inscripției. PENTRU SCURGERE, in latina populară, care era de fapt limba osca, mai precis diverse dialecte osce. Latina veche nu s-a mai vorbit la Roma din sec 2îen.
D-ra lingvist Pețan Aurora, care a scris fraza de mai sus citată de tine, nu și-a dat seama că per scorilo e in latină sau alt dialect italic pt că în latină și alte dialecte italice, precum și în italiană, se spune PER PEDES, PER ANDARE, PER MANGIARE, PER CARITA, PER ME, PER TE. Nu e așa că nu e greu să îți dai seama? Ce lingvistă e asta care nici de atît nu își dă seama?
Uite și ce spun alți așaziși specialiști, citați de A P:„ Buza îngroșată a fost străpunsă de patru perforații, situate față în față două câte două, care sugerează, spun specialiștii, că vasul era suspendat”.
Nu e adevărat că vasul afost suspendat.  Nici nu se poate suspenda in acest mod un asemenea vas că dacă e plin cu vreun lichid el se rupe.  Găurile sînt foarte mici și nu prezintă urme de uzură, ceea ce înseamnă că ele serveau la scurgerea lichidului din vas.  Brînza se scoate cu o bucată mare de pînză. Se bagă pînza cu ambele brațe în vas, iar  latura opusă se ține în gură cu dinții. Se întoarce pînza pe sub brînza care e mai ușoară ca apa și plutește. În caz că la introducerea brațelor nivelul apei (zer) crește, brînza nu dă peste buza vasului pt că lichidul se scurge prin găuri. De aceea sînt făcute găuri.
Tipul de vas nici nu este dacic. Vase de acest tip au fost găsite prin Orient și nu aveau suport ci erau puse pe trei sferturi în pămînt. Erau de acea formă ca să poată fi scoase ușor și spălate. Părerea mea e că vasul nu e dacic ci roman, adică făcut de militarii romani proveniți din Orient și staționați acolo, iar DECEBALUS e cel mai probabil un furnizor dac de lapte, de acea e latinizat numele.
Acum cel mai celebru artefact găsit la Grădiștea a devenit matrița găsită de niște copii împreună cu Wladimir Brilinski. E o matriță de bronz pt turnat bijuterii.
Uite ce scrie Pețan:„Totuși, nu cred că putem vorbi despre suspendarea unui vas de asemenea dimensiuni fără să îi cunoaștem greutatea – atât gol, cât și plin cu diverse substanțe. Nu am găsit asemenea calcule, așa că am purces și le-am făcut. Luând în considerare o grosime a peretelui de 3 cm (cât consemnează raportul de săpătură) și o densitate medie a ceramicii de 1-1,1 kg/dm3, am obținut o greutate a vasului gol de peste 60 kg. Capacitatea lui era de 187 litri. Umplut, fie și parțial, probabil depășea 100 kg. La acestea se adaugă faptul că orificiile erau foarte mici, deci prin ele nu putea trece un fir sau un lanț solid care să susțină o asemenea greutate. Șansele ca acest vas să fi fost suspendat sunt aproape nule. Mai degrabă era așezat pe sol, pe un suport, iar micile orificii serveau la atașarea de vas a unor elemente funcționale (vasul trebuia apucat cumva și manipulat) sau decorative. Ne putem imagina și că vasul era adâncit în pământ, însă acest lucru ar fi trebuit să fie evidențiat de săpătura arheologică: or, raportul arată că toate fragmentele se aflau pe podeaua casei.”
Și-a dat seama că nu putea fi suspendat vasul. Nu și-a dat seama că găurile erau pt scugerea zerului. Adevărul e că nici eu nu mi-am dat seama, dar am văzut un filmuleț de la o făbricuță de brînzeturi germană în care un lucrător scotea brînza dintr-un vas de cupru mai mare decît acesta, care avea ca și acesta găurele pe margine.
Și-a dat seama și că vasul a fost adîncit în pămînt, așa cum în Orient erau acest tip de vas ținut, pt că acolo în Siria de ex nu exista lemn, iar noaptea temperatura coboară mult și asta încetinește procesul de fermentație. Și la Grădiștea era rece noaptea, deci vasul așezat în pămînt era un lucru bun.

Edited by neafloricadinobor, 21 January 2017 - 12:10.

E logic ce scrii. Daca as fi trãit atunci și as fi fãcut cadou cuiva un astfel de vas, as fi scris pe el "de la mine pentru tine"
Adicã Decebalus Per scorilo
Speculez bine-nțeles , dar, de obicei , când exista o mulțime de posibilitãți la o enigma, de regula rãspunsul e cea mai simpla varianta.

Scorilo a fost un rege dac ce a domnit înaintea lui Decebal. Cea mai simplã interpretare a inscripției, de fapt ștampilã sau poate sigiliu, este "Decebal, fiul lui Scorilo".

neafloricadinobor, on 21 ianuarie 2017 - 12:07, said:

hopa...
nea florica imi asculta povetele
ne apropiem de originii limbii romanesti, latina vulgara, dialectele osce.

neafloricadinobor, on 21 ianuarie 2017 - 12:07, said:

https://silphiumfood...egory/cheese-2/
gaurile vasului erau probabil pentru fixarea sitelor de material textil cu care era separata branza de zer.
iar faptul ca e din ceramica si prezinta chiar urme exterioare de arsura denota faptul ca era folosit la fabricarea unei varietati de cascaval prin oparirea casului proaspat.
probabil ca vasul era partial ingropat in pamant si in jurul lui se facea focul pentru a aduce continutul la temperatura necesara.
http://proalimente.c...a-cascavalului/
edit: lol @ ”vas de cult” cum cred marii archeologi.
in articolul lui aurora petan http://dacica.ro/aur...us-per-scorilo/ se mentioneaza ca la Popesti-Ilfov a fost gasit un vas tronconic similar - vasul avand o buza dubla specifica, folosita pentru a-l sustine cu o sarma sau franghie - si ca vasul de la Sarmizegetusa se afla intr-o cladire circulara de mari dimensiuni. la Muzeul Satului din Bucuresti exista o asemenea cladire, cu rolul de adapost de oi, din pacate nu ii gasesc nici o poza.

Edited by leogoto, 23 January 2017 - 12:08.

Eu am fost primul care a lansat ipoteza cu brînza. Am citit pe net tot ce am gasit despre acest vas. Nu era scrisa nicaieri aceasta ipoteza.
Brînza se separă de zer în felul urm. Am văzut într-un film făcut la o fabrică de brînzeturi din Germania, unde aveau niște vase de cupru mari cum sînt cele din pozele puse de tine. Vasul pe care l-au filmat avea găurele sub buză. Le-am văzut clar.
Un lucrător a băgat cu ambele brațe în vas o pînză de formă pătrată cu latura mai mare de un metru. A întors-o pe sub brînză pt că aceasta plutește. Latura opusă o ținea cu dinții.  A prins toate cele 4 colțuri ale pînzei, a legat-o și apoi a suspendat-o deasupra vasului.

neafloricadinobor, on 23 ianuarie 2017 - 14:58, said:

Asa este, respectul meu pentru idee.

De ce ar trebui sa se scurga zerul prin gaurile de sub buza vasului?

Laptele lasat la inchegat pentru a fi transformat in cas nu "creste" si chiar daca ar face-o zerul "excedentar" s-ar putea revarsa bine-merci peste buza vasului.

Si nici cascavalul nu se opareste facand focul sub el

Edited by Mount_Yerrmom, 23 January 2017 - 19:29.

Nu mai da ca nebunu cu ciocanu! Străduiește-te să pricepi. Cietște legea lui Arhimede.
Nu se revarsă accidental zerul peste buză. Se revarsă, dacă nu sint găuri,  mai intîi brînza, că ea plutește. dacă nivelul zerului crește prea mult cînd se scoate brînza, atunci bucăți din ea vor cădea peste buză. Găurile tocmai pt asta sînt; pt ca nivelul zerului să nu poată crește prea mult, deci sînt găuri de siguranță. De aceea nici nu au găsit rosături de la o eventaulă sfoară sau frînghie. De aceea și nemții de la fabrica de brînzeturi aveau găurele de scurgere la vasul lor făcut din cupru. Cred că in mod normal brînza nu dădea peste buză chiar neavînd găuri vasul, totuși paza bună nu poate strica.
De aceea se pune o gaură de siguranță și la căzile de baie. Normal apa nu dă peste buză, dar e bine să fie o siguranță.

Mount_Yerrmom, on 23 ianuarie 2017 - 19:23, said:

Noi stim ca zootehnia si mai ales ovinele te pasioneaza, dar e clar ca nu orice zootehnician se pricepe si la fabricarea branzeturilor. Mai ales daca nu e zootehnician, e cioban si in fisa postului nu zice ca citeste:
Brânzeturile opărite, cunoscute la noi în ţară sub denumirea de caşcaval, se fabrică după o tehnologie specială, care constă din opărirea în apă la temperatira de 72-80^C a caşului maturat obţinut din lapte de oaie, de vacă sau în amestec.
O paranteză aici. Dexul, în înțelebgiunea lui, zice ca ”cașcavalul” e cuvânt învățat de români de la turci. Nu invers, cum credea un stupid precum Meyer-Lubke. Cașul în schimb, e direct latinesc. Caș-caval deci e turcesc, deși până și linbistii observa ca in Italia exista cacio-cavallo, cascavalul uscat prin atarnare in pereche pe prajini adica calare. Eu nefiind linbist ci mai curand taran, dar pasionat de branza, observ ca cascavalul se produce prin oparirea casului maturat, care la un moment dat este o pasta fluida, ca valul. Cas-ca-valul. Iar etimologia lui ”brânză” e necunoscută, fiindca dacii nu stiau sa faca branza, desi aveau vase de cult exact ca vasele de facut parmezan din zilele noastre.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/9BZEy6dSY6Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] ->> la 0.20, se vede forma tronconica a vasului de parmezan. iar in continuare, ca astfel se deruleaza procesul de sinteza a cascavalului, incat un branzetician priceput va fixa din timp de buza vasului tesutul textil cu care va extrage din zer cascavalul. fiindca cascavalul, mai dens decat zerul, cand se incheaga se duce fix la fundul vasului dupe cum ne invata alt branzetician din antichitate, Arhimede.

Edited by leogoto, 23 January 2017 - 21:30.

leogoto, on 23 ianuarie 2017 - 21:25, said:

Io cred ca n-ai vazut cascaval in viata ta decat in tipla, la Kaufland.

Daca ai fi vazut [ daca nu, poti s-o faci chiar in filmul tau la 2:30] ai fi stiut ca zerul se scurge pe la fundul vasului.

Ii zice gravitatie si e mai veche chiar si decat Arhimede.

neafloricadinobor, on 23 ianuarie 2017 - 20:57, said:

Creste nivelul zerului?

Edited by Mount_Yerrmom, 23 January 2017 - 22:02.

Și unde la ciobanii noștri se scurge zerul pe la fundul vasului?
Ai toată ziua să probezi acest lucru sau să declari cinstit că ai greșit.
De ce ar fi necesar ca zerul să fie scurs pe la fund in cazul unui vas mult mai mic decît cele din film, vas din ceramică?
Cele din film erau uriașe. E vorba de producție de fabrică, cu vase enorme.
Brinza este mai ușoară decît zerul. Parmezanul și cașcavalul sint mai grele decît zerul.
Eu știu ce e cu brînza pt că am făcut de multe ori în casă. Făcea mama și am învățat de la ea. Făceam brînză proaspătă de vaci, o amestecam cu smîntînă și o mîncam cu mămăligă.
da poate crește nivelul zerului. E suficient să greșească cineva  cantitatea de lapte pusă în vas cu cîțiva litri.
Tu compari greșit felul in care se face azi la fabrica brînză cu felul în care o făceau unii dintr-o unitate militară romană.
Nu gîndești bine, dar dai bine cu ciocanu.

Mount_Yerrmom, on 23 ianuarie 2017 - 22:06, said:

eu cred ca nu vezi bine, sau daca chiar vezi bine, sigur nu pricepi ce vezi.
la 2.30 zerul este extras (suck out) din vas, nu "se scurge".
poate de foame ai problema asta. ia o gustare, o branzica, o maslina.

leogoto, on 24 ianuarie 2017 - 00:19, said:

Intr-adevar. N-am fost atent. Talienii aia sug zerul cu pompa.

Ideea persista.

Zerul ar trebui scurs din uriasul vas si - socant! - nu are niciun orificiu de scurgere la partea inferioara.

+++

Totusi, sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului: avem printre noi un titan care si-a dat seama ca vasul era o oala de noapte. "Per scorilo", pentru scurgere, adica pentru facut peepee. Respect.

Aaaaa..., nu se scurge pe la partea de jos!! Ce sigur erai pe tine! Eu nu am fost așa de sigur pe mine cînd am scris mai demult că o fi fost oala de noapte a comandantului, că io nu scrisei că sigur a fost așa. Dădusem acolo două ipoteze: prima că a fost un țest de copt pîine și a doua că a fost oală pt lături. Am scris că acestea au o mare hibă: vasul are acele găurele, care nu se potrivesc cu ipotezele mele, deci bășcălia ta e aiurea ca de obicei.
Cînd am scris că vasul a fost pt făcut brînză nu am mai scris că este ipoteză ci am scris că sunt sigur de acest lucru. Am scris argumentele.
Tu nu ai văzut cum se face brînza într-un vas, chiar și într-o sticlă de lapte?  Brînza plutește. Numai spune prostia că nu sunt necesare găurele de siguranță.
Nu mai schinma subiectul. Discuția este despre acel vas de ceramică, nu despre ipotezele mele trecute.  
Evident cînd cineva scoate brînza din vas și bagă ambele brațe pînă dincolo de coate în vasul de ceramică, nivelul zerului va crește!! Tu zici că...nu. Apropo de Arhimede: și el ar fi zis că în acest caz va crește nivelul zerului. Bravo, tu ești mai deștept decît Arhimede.

Mount_Yerrmom, on 24 ianuarie 2017 - 00:40, said:

Cezarului îi dai dreptul nu pt ipoteze ci pt rezolvarea enigmei despre destinația vasului.
Eu nu am scris vreodată că per scorilo ar însemna pt pipi. Tocmai că am scris că per scorilo și orificiile sunt elemente în contra ipotezelor mele.
Ideea pesistă? Ce idee persistă? Unde persistă?
A FOST UN VAS DE FĂCUT BRÎNZĂ. ACEASTA NU ESTE O IPOTEZĂ. PER SCORILO ESTE IN LIMBA LATINA SI INSEAMNA PENTRU SCURGERE.
Nu dacii au făcut brînză cu acest vas ci militarii romani.
Florin Croitoru

"Per scorilo" nu inseamna "pentru scurgere" asta este clar. Ar fi cerut un verb la infinitiv dupa "per". PER EXCURRERE gen...

Vasul ar fi fost nepractic pentru inchegarea laptelui.

Asta o intelege orice prost care a vazut branza si altundeva decat pe raft la Kaufland.

Edited by Mount_Yerrmom, 24 January 2017 - 13:52.

Mount_Yerrmom, on 24 ianuarie 2017 - 13:50, said:

Cumva prozaica discutia, dar de ce esti asa categoric? Bunica-mea facea branza fix asa: o oala mare plina cu lapte (sa fi fost de 20L), care avea locul ei, amuzant, pe un fotoliu-canapea. Pe fundul oalei, in interior, punea o panza (am uitat termenul, anume pentru panza cu intrebuintarea asta). Oalea era infofolita in randuri de zdrente, ca avea nevoie de caldura constant. Odata ce ajungea la un anumit nivel de consistenta (jintita), datorita cheagului si fermentarii (3-4 zile as zice din amintiri), tragea de panza aia si o punea, ca atare, ca o sacosica, atarnata de strasina casei. Parca trebuia sa stea vreo doua zile.  Dupa care se depozita cu putin zer si data cu sare in cratite/galeti etc. De asta si azi poti vedea in piata branza (ma refer la cea telemea) in niste forme aproximativ rotunde, dar cu o margine dreapta. De acolo vine, marginea era partea de sus. Si da, dadea pe afara, pentru ca branza expandeaza (scuze, dar nu mi-a venit alt termen in cap).

L.E.: Asa, sedila (precum diacritica) se chema panza. Zerul care se strangea la scurgere era folosit la saramura descrisa mai sus.

Asa

Vazand clipul asta, posibil ca panza sa nu fi stat in oala in sine, ci sa puna bucatile pe urma, chiar nu mai tine minte in clar, sunt 30 de ani de atunci.

In ipoteza in care vasul ar fi fost ingropat, si ar fi avut intrebuintarea asta, obligatoriu ca ar fi trebuit ca zerul sa poata fi scos pe deasupra, nu sa curga in dambla in pamant. Si sa fi avut pe vremea aia gauri de scurgere cu ceva dop mi se pare nepractic, ar fi trebuit si tevi samd, ca daca s-ar fi scurs direct in pamant ar fi putrezit in jurul vasului.

Edited by skandal, 24 January 2017 - 14:34.

skandal, on 24 ianuarie 2017 - 14:18, said:

La fel facea si bunica-mea. Intr-o oala sau intr-un tuci.
Dar intr-un vas de 150 litri faci cam 100 kg de lapte inchegat. Zic, nu stiu exact, oricum de ordinul zecilor de kile.
Nu poti sa-l ridici si sa-l legi de grinda in tifon.
Si ramai cu zerul in vas.
Pe care nu poti sa-l scurgi. Decat anevoie. Daca n-are o cana sau un dop la partea de jos. Sau n-ai o pompa cu vacuum.

Aia care fac branza in cantitati mari,  la stana, incheaga laptele in butoaie de capacitate mare si dupa ce se incheaga il iau cu un castron/polonic si-l aseaza pe o tava, in sedila.
Il taie, il strang si-l preseaza de cateva ori pana se leaga casul.
In timpul asta zerul se scurge din tava prevazuta cu-n gargui, intr-o galeata.

Si branza nu creste in vasul in care se incheaga laptele...

Edited by Mount_Yerrmom, 24 January 2017 - 14:35.