Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Blocurile comuniste
Last Updated: Jan 08 2024 18:21, Started by
Molnjer
, Aug 13 2010 23:51
·
25
#1801
Posted 19 June 2019 - 20:39
a_user, on 19 iunie 2019 - 20:21, said:
De asta blocurile si cartierele construite imediat după război arata muuuult mai bine, daca facem comparatii in aceeasi zonă de prețuri. Exista in Bucuresti un exemplu extrem de interesant de cartier construit imediat imediat dupa razboi, adica in '46: [ https://i.postimg.cc/s3tt04Pn/22770925-2422847821272679-8201859336984787723-o.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ https://i.postimg.cc/YpYJcLbt/34013652-580223292346273-800346836119322624-o.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ https://i.postimg.cc/5fnXBjwN/FERENTARI-S5-1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ https://i.postimg.cc/Tw8d3zBh/FERENTARI-S5-4.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Ma rog in maneaua jegului contemporan de care poate scapam dracu pana la urma i-au pus baetii niste polistiren frumy, ca detaliile de fatada ie pentru fraeri. Gen, detalii: 1946: [ https://i.postimg.cc/7xSYB6z2/2019-06-19-214336.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] 2019: [ https://i.postimg.cc/TTLPDQYQ/2019-06-19-214325.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Manele, manele. Edited by shefu_de_combinat, 19 June 2019 - 20:45. |
#1802
Posted 20 June 2019 - 02:01
Sunt unele fotografii cu aleea centrala dinte blocuri si o cladire in departare cu un fel de "minaret" cu acoperis curbat - era centrala termica a cartierului. Exista film documentar despre Ferentari asa cum e cel cu calea si Manastirea Vacaresti?
|
#1803
Posted 20 June 2019 - 02:09
malmoth, on 20 iunie 2019 - 02:01, said:
Sunt unele fotografii cu aleea centrala dinte blocuri si o cladire in departare cu un fel de "minaret" cu acoperis curbat - era centrala termica a cartierului. [ https://i.postimg.cc/2S6bxgdc/IMG-0025.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ https://i.postimg.cc/X7nyrrr0/blocurile-rosii-din-ferentari-schimba-spatiul-social-18678.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ https://i.postimg.cc/c4Ttwd3t/blocurile-rosii-din-ferentari-schimba-spatiul-social-18680.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Centrala termica exista si astazi. Cosul de fum original nu mai e. [ https://i.postimg.cc/YtnmSqkJ/2019-06-20-030745.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Hale industriale cu arce de beton armat... [ https://media.giphy.com/media/LmxxotgMjTj32/giphy.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by shefu_de_combinat, 20 June 2019 - 02:11. |
#1804
Posted 02 July 2019 - 11:39
Stimaži tovarćŗi ŗi prieteni, cu multć ŗi nemćsuratć bucurie în suflet vć prezint din revista "Arhitectura R.P.R." nr. 1/1953 de la pg. 3-12 articolul "Din experienŗa proiectćrii ŗi construcžiei caurtalelor de locuinže" semnat de Arh. C. Lćzćrescu. Introducerea de la pg. 1-2 e de comć...
Cuartal cred cć înseamnć cvartal. În trecut se mai scria cu V în loc de U (mai vedeži chestia asta prin unele biserici). Ŗi cred cć ŗi o traducere mai directć din Francezć, unde se scrie quartier spre exemplu (cred cć cuvintele "cvartal" ŗi "cartier" au un strćmoŗ comun). Žinând cont cć se scria deja cu "î" tind sć cred cć revista nu e apćrut în luna Ianuarie. O perioadć au fost deficienže cu aparažia revistei. Cartiere de locuinže s-au construit imediat dupć rćzboi ŗi în alte žćri, mai ales în cele distruse de rćzboi, pentru a suplini distrugerile cauzate de rćzboi. Arhitectura R.P.R. nr. 1 pe 1953 constructia de locuinte (pb).PDF 30.9MB 43 downloads P.S.1 Mulžumesc din colegului care mi-a fćcut cadou scannerul A3. Fćrć el munca ar fi fost mai grea. Din pćcate colegul e banat. P.S. 2 Dacć vedeži pe undeva (chiar ŗi la reciclare) un scanner A3 (poate sć fie ŗi conector sexy, adicć S.C.S.I.) ŗi se poate lua, daži-mi de veste. E bun de back-up; P.S. 3 Dacć vć place ceea ce postez, daži LIKE P.S. 4 Citiži revistele: "Arhitectura" (interbelicć ŗi comunistć), "Arhitectura R.P.R.", "Reclama ŗi tehnica comercialć", "Comrežul socialist", "Moda", "Jurnalul Modei/Moda Nouć/Modern", "Coafura", dar ŗi... cćržile de telefon P.S. 5 Va urma ceva cu construcžii culturale - chiar dacć nu fac parte din blocuri. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/dxs2k1eWZso?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#1805
Posted 02 July 2019 - 11:48
leusteanul, on 19 iunie 2019 - 14:39, said:
Da, dar alea din anii '60 sunt bombe cu ceas, la urmatorul cutremur ca in'77 se fac moloz. N-as schimba apartamentul asta cu unul dintr-un bloc nou. Edited by CapitanuPICARD, 02 July 2019 - 11:48. |
#1806
Posted 02 July 2019 - 12:34
Apropos de chestii cu arce de beton armat, cică arhitectul care a construit Pavilionul H(aş) a fost acuzat la vremea respectivă că a făcut ceva cosmpolit.
Era o nebunie la sfârşit de anii '40 şi început de anii '50 cu cosmpolitism, arhitectură burgheză. Rahaturi ideoligice de care însă era bine să ţii cont. După aia au lăsat-o mai moale cu aberaţiile... probabil până l-au apucat nebuniile pe Ceauşescu. Critic au fost aduse şi Palatului Cultural din Reşiţa. pg. 27-32 "Cu privire la proiectul Palatului Cultural din Reşiţa" articol semnat de Arh. A. Moisescu. Arhitectura R.P.R. nr. 1 pe 1953 pg. 27-32 Cu privire la proiectul Palatului Cultural din Resita.PDF 10.75MB 10 downloads pg. 13-26 "Noi construcţii culturale şi sportive pentru oamenii muncii", articol semnat de Arh. B. Gheorghiu, Director al Institului Proiect-Bucureşti. https://www.dropbox....tei(1).pdf?dl=0 Cuprinsul revistei Arhitectura R.P.R. nr. 1 pe 1953 coperta 3 sumar.jpg 94.62K 30 downloads Pentru shefu_de_combinat ... care o fi fost rolul acestui desen? (l-am găsit în revistă). Arhitectura R.P.R. nr. 1 pe 1953 hartie gasita in revista.jpg 256.42K 33 downloads Edited by djl, 02 July 2019 - 12:49. |
#1807
Posted 02 July 2019 - 13:42
#1808
Posted 03 July 2019 - 19:00
#1809
Posted 03 July 2019 - 19:17
leusteanul, on 03 iulie 2019 - 19:00, said:
Vorbim dupa cutremur. Edited by akayy, 03 July 2019 - 19:20. |
#1810
Posted 04 July 2019 - 04:46
Nu, nu e deloc punkt.
Blocurile ale sunt varza, construite dupa norme seismice care n-au nicio treaba cu seismicitatea din Vrancea, cu structura de rezistenta fragezita si facuta svaiter, la urmatorul cutremur ca in '77 vor fi cavouri sau vor deveni complet indezirabile pentru locuit. Asa ca nu e deloc punkt doar pentru ca vrei tu. Nu mai zic de frenezia cu care s-au spart stalpi de rezistenta si pereti dupa '89, sa-si faca tot romanul open-space. |
|
#1811
Posted 14 July 2019 - 19:05
Ăia care au demolat pedepsiţi conform legii. Dar e România...
În caz de pereţi demolaţi aiurea, mai pot fi refăcuţi? |
#1812
Posted 15 July 2019 - 04:58
Djl, un stalp de rezistenta, odata demolat, poate fi refacut foarte greu, si chiar si in cazul asta structura de rezistenta nu va mai fi niciodata aceeasi.
Cine sa fie pedepsit, ca romanii au demolat in nestire dupa Revolutie fara sa-i intrebe nimeni de sanatate, au trecut 30 de ani si inca ceva cutremure de atunci, fiecare a facut ce l-a dus capul in numele "democratiei"... eu iti spun din surse proprii (presedinte Crucea Rosie) ca va fi carnagiu in Bucuresti la un cutremur ca in '77. Edited by leusteanul, 15 July 2019 - 05:07. |
#1814
Posted 15 July 2019 - 13:11
Tu ce crezi? Evident. Au spart romanii in frenezie, tot ce au apucat.
|
#1816
Posted 05 August 2019 - 14:03
#1817
Posted 05 August 2019 - 16:44
#1818
Posted 23 September 2019 - 01:20
Arhitectura nr. 6/1977 (anul XXV, nr. 169). Anul XXV de la prima revistă "Arhitectura R.P.R."
Arhitectura nr. 6 pe 1977 (anul XXV, nr. 169) coperta 1.jpg 248.12K 10 downloads Marile artere Bucureştene pg. 24-29 Calea Dorobanţilor, articol semnat de Arh. George Mularidis Ştie cineva cum sunt apartamentele pe aici? Am intrat o dată într-unul, acum mulţi ani, dar nu mai ştiu cât de mare era. La librăria ce apare la pg. 28 (cele poze de sus) mergeam în anii '80. În prima poză apare blocul în care a funcţionat un "Gepa Electro Center". Eram o dată cu mama şi sora (început de anii '90), era coadă, am zis să mergem, mama a zis că nu are bani. Ce am chef să-i fac pe politiceni să plătească pentru ce ne-au făcut! Arhitecţi: George Mularidis, Gabriela Iamandi, Paul Focşa, Maria Căciulă, Gloria Barna, Horia Constantinescu, Mihai Krochmalnic, Sofia Ungureanu, Marcel Hornstein, Tamara Stănescu, Florea Ionescu, Nadeja Urum, Tiberiu Boitan Stucturi: inginerii: Dragoş Badea, Anton Ionescu, Silvia Caraman, Mihai Năvodaru, Victor Nedriţă, Ion Vîrşe, Victor Afasenco, Grigore Eliescu, Gheorghe Constandach Instalaţii santiare: inginerii Gheorghe Tănăsescu, Adrian Pârvu, Carolina Pop, Samuil Ghitea, Maria Curceanu şi proiectat Luli Blanco Instalaţii termice: inginierii Alexandru Raiter, Constantin Şerbu, Irina Foşca, Alexandru Dolinski, Gabriel Oancea Instalaţii electrice: inginerii Romulus Dogaru, Radu Hera, Gianina Darie, Cristina Seiculescu şi proiectant Tatiana Georgescu Mobilier şi utilaje: arhitecţii Horia Constantinescu, Teodor Gross, Radu Ştefănescu şi Ing.Inocenţiu Filimon Economic: inginerii Ştefan Cimpoca şi Maria Cureleţ, arh. Aida Ionescu, proiectanţii Ana Bănescu şi Marilena Zdorba Proiectant General: Insitutul "Proiect Bucureşti" (I.P.B.) Arhitectura nr. 6 pe 1977 (anul XXV, nr. 169) pg. 24-29 Mari artere Bucurestene - Cal. Dorobantilor.PDF 19.21MB 59 downloads pg. 30-33 Şos. Iancului articol de arhitecţii René Ghelman, Dinu Hariton, Gheorghe Nadrag Cordonatori şi proiectanţi ai asnamblului: arhitecţii René Ghelman, Dinu Hariton, Gheorghe Nadrag Arhiectură: arhitecţii Gloria Barna, Alexandra Hănciulescu, Ana Iupceanu, Honorina Lissai, Ion Moscu, Daria Nicolaescu, Ecaterina Nicolaescu, Cristina Păsat, Elena Posteemschi, Gheorghe Stănculescu, Ianola Trişcu, Gherohe Verona, Petre Vraciu Rezistenţa: inginerii Valentin Georgescu, Dezsó Istvan, Mihaela Pop, Teodorina Radu Instalaţii: inginerii Carolina Pop şi Al. Vişan (santiare), Eugen Georgescu, Iacob Schwarz, C-tin Vasilescu (încălzire), Adriana Harasim, Ioana Dumitrescu, Doina Hera (electrice) Reţele exterioare şi lucrări edilitare: inginerii Teodora Crîngaşu, Dan Drăgoescu, Doina Drugea, Ştefan Fierăscu, Berca Milescu Proiectant General: Institul "Proiect Bucureşti" (I.P.B.) Din păcate (probabil urmrărind preţioasili indicaţii) blocurile au fost construite prea în bulevard, creând un efect de canion. La a 2-a pagină se vede că Tartele deja circulau cuplate pe linia lui 13. Autoturismul "Moskvich" din păcate cred că a ajuns "istorie" Arhitectura nr. 6 pe 1977 (anul XXV, nr. 169) pg. 30-33 Mari artere Bucurestene - Sos. Iancului.PDF 14.09MB 49 downloads Dacă sunteţi cumţi, mai pun Edited by djl, 23 September 2019 - 01:21. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users