Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Cresterea taurinelor de carne
#37
Posted 08 July 2010 - 09:45
horia66, on 8th July 2010, 08:46, said: Discutiile de mai sus aveau in vedere (sau asa am inteles eu ...) in mod special rasele Blanc Blue Belge si Charolaise, care sunt rase mari, prima din ele fiind si cu crupa dubla... Quote Aberdeen Angus este o rasa mai mica (ca si dimensiuni) decat primele doua. Quote Discutiile noastre de pe acest topic se adresau totodata (si poate chiar mai mult..) fermierilor incepatori Quote Nu functioneaza link-ul. Quote Si ce le dati sa manance ? Numai si numai pasune ? Toate cele bune. Edited by horia66, 08 July 2010 - 12:59. |
#38
Posted 08 July 2010 - 10:34
Departe de mine, gandul de a arata ca o ferma de vaci de carne este lipsita de probleme, numai ca ele sunt mai putine si axate pe alte directii fata de cele specifice vacilor de lapte.
In privinta furajarii desi pare greu de crezut ii dau dreptate doamnei Nina, uita-te pe ultimile fotografii postate de mine pe Sunphoto si ai sa vezi vaci care de doua luni nu au vazut alta mancare in afara de iarba de pe pasune. Acelasi lucru se intampla si la ferma de angus a doamnei. Ale mele puteau arata mult mai bine daca primeau ceva concentrate dar in toamna incepe sezonul fatarilor si nu trebuie sa fie prea grase, pentru a evita problemele! E greu de crezut dar stiu cum este am trecut si eu prin asta: inainte de a cumpara vitelele mele am fost sa le vad la fata locului. O turma mare de 50 de capete foarte frumoase, dar o pasune cam slabuta, si primul gand a fost sa-l intreb pe proprietar ce le da suplimentar de mancare. Normal ca omul s-a mirat si a spus ca nu primesc nimic in plus fata de ce este pe pasune. Nu mi-a venit a crede si tot ma uitam pe pasune sa vad ceva urme de furaj dar nici un fir nu se vedea in plus pe nicaieri. Nu mi-a venit a crede pana nu le-am dus pe pasunea mea si am vazut cum evolueaza. Ce e drept, mananca mult, au capacitate mare de ingerare dar nu sunt pretentioase la calitate, pe pasune mananca absolut toate plantele pe care nu le mananca celelalte vaci din sat (rogoz, papuris, barba ursului, etc.). Edited by horia66, 08 July 2010 - 13:00. |
#39
Posted 08 July 2010 - 13:12
aberdeen_angus, on 8th July 2010, 10:45, said: - îmi cer scuze, trebuia atunci să specificați că alte rase de carne nu au ce căuta aici... Quote - corect, deși varianta americană și germană numai mică n-o poți numi... Acuma, noi stim ca pentru americani numai ce-i mult ii si bun, dar eu faceam referire la varianta de origine - scotiana - de pe langa Aberdeen... si oricum cred ca Angusul american tot ii mai mic decat BBB-ul tot american. Quote - nu din vina mea... adresa este trecută la profilul personal, când îl trec la link îmi apar niște enormități Nu-l treceti la link. Scrieti direct aici. Quote - corect, vara au la dispoziție pășunea + bulgări de sare + apă, iarna au la dispozție fân + paie + bulgări de sare + apă - cu mențiunea că în condițiile climaterice din zona noastră, când temperatura scade sub -25 de grade și se menține constant la acest nivel (cum a fost și în ianuarie anul curent) primesc borhot de bere ca supliment, pentru a-și putea asigura confortul termic. ... Pasunea e cultivata sau pajiste naturala ? Cam ce incarcatura in kg masa vie intretineti pe hectar de pasune ? Cat borhot dati ? midstar, on 8th July 2010, 11:34, said: ... Ce e drept, mananca mult, au capacitate mare de ingerare dar nu sunt pretentioase la calitate, pe pasune mananca absolut toate plantele pe care nu le mananca celelalte vaci din sat (rogoz, papuris, barba ursului, etc.). Ati avut ocazia sa testati furajarea cu porumb masa verde ? Sau cu rapita masa verde ? Intreb pentru ca in zonele de campie, care se preteaza agriculturii intensive si irigate, aceste doua culturi furajere sunt foarte productive. |
#40
Posted 08 July 2010 - 16:46
Pana acum am mers pe o alimentatie clasica si din cauza lipsei de spatiu de depozitare nu am cultivat siloz. Din vara viitoare voi demara niste investitii mai mari si voi muta ferma pe un nou amplasament care va cupride si spatiu pentru depozitarea silozului. In zona mea am inteles ca merge foarte bine insilozat porumb cu soia. Despre rapita ca hrana in alimentatia animalelor nu am prea multe cunostinte dar ma voi documenta.
Pasunea pe care se afla animalele mele acum este o pasune naturala (imas comunal) abia in acest an am infiintat cateva ha de pasune insamantata care va intra in exploatare de la anul! |
#41
Posted 08 July 2010 - 17:36
De cateva saptamani, la Ferma pe tvr2 se tot dau emisiuni cu vaci de carne! Cred ca le au (inainte le aveau) inregistrate pe site-ul lor! Sunt destul de interesante!
|
#42
Posted 09 July 2010 - 06:51
horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: Nu asta am vrut sa spun. Toate rasele de carne pot fi discutate aici. Numai ca discutia incepuse cu cele doua ... horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: Acuma, noi stim ca pentru americani numai ce-i mult ii si bun, dar eu faceam referire la varianta de origine - scotiana - de pe langa Aberdeen... si oricum cred ca Angusul american tot ii mai mic decat BBB-ul tot american. horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: Pasunea e cultivata sau pajiste naturala ? Cam ce incarcatura in kg masa vie intretineti pe hectar de pasune ? horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: Cat borhot dati ? horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: Ati avut ocazia sa testati furajarea cu porumb masa verde ? Sau cu rapita masa verde ? Intreb pentru ca in zonele de campie, care se preteaza agriculturii intensive si irigate, aceste doua culturi furajere sunt foarte productive. horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: .. fermierilor incepatori ... dacă aveți posibilitate de pășunare, nu văd raționamentul pentru care ar trebui să investiți bani grei în culturi furajere care nu sunt neapărat necesare. Bineînțeles, totul depinde de posibilitățile pe care le are ferma. Trebuie avute în vedere și aspectele legate de rasa cu care se lucrează, cele intensive (BB, CH etc) sau extensive (AN de ex.), deoarece aceste aspecte dictează până la urmă capacitatea productivă a unei ferme - dacă nu am posibilitatea să asigur furaje de calitate foarte bună, degeaba achiziționez rasă intensivă, nu îmi va asigura producția pe care o aștept... Întotdeauna trebuie să luați în calcul ce necesită rasa cu care lucrați/vreți să lucrați și ce le puteți oferi, altminteri e posibil să aveți gustul amar al eșecului. horia66, on 8th July 2010, 14:12, said: Discutiile noastre de pe acest topic se adresau totodata (si poate chiar mai mult..) fermierilor incepatori |
#43
Posted 09 July 2010 - 10:19
Ok, buna idee! Eu sunt economist de profesie, vaci pe langa casa am de cand ma stiu, crescator de Charolaise sunt de 1 an, din punct de vedere al pregatirii profesionale in agricultura sunt autodidact!
|
#44
Posted 09 July 2010 - 12:29
aberdeen_angus, on 9th July 2010, 07:51, said: ... Deschid lista: sunt medic veterinar (liber profesionist - de 10 ani, la țară... Bine-ati venit printre noi doamna colega (sper sa nu fac vreo gafa, dar Midstar v-a apelat cu "d-na Nina"...) ! Eu am absolvit acu' vreo 20 de ani si am lucrat de toate: sef de ferma (vaci cu lapte), circumscriptie, cercetare bovine Balotesti, carmangerie, comert si distributie produse veterinare, furaje, aditivi etc. Quote ... dacă aveți posibilitate de pășunare, nu văd raționamentul pentru care ar trebui să investiți bani grei în culturi furajere care nu sunt neapărat necesare. Pai, rationamentul era urmatorul: 1. in zone de campie (baragan, campia Tisei etc.) nu prea gasim zone de pasunat. Cele care sunt, sunt izlazuri comunale si se bat toate vacile din sat pe ele. 2. daca avem teren arabil, porumbul masa verde sau rapita masa verde (irigate) ofera o cantitate de furaj per hectar capabila sa hraneasca mai mult decat 2 UVM. Mult mai multe. Poate 8-9 UVM. Iar cantitatea de masa verde obtinuta la hectar (sau de siloz, pentru iarna) justifica foarte bine cheltuielile de cultivare. E adevarat ca, pa^na la urma, totul devine o problema de aritmetica. Introducand toate cheltuielile de producere a furajului in costurile per kg carne in viu. Bine, eu faceam doar un exercitiu de rationament zootehnic. Quote ... dacă nu am posibilitatea să asigur furaje de calitate foarte bună, degeaba achiziționez rasă intensivă, nu îmi va asigura producția pe care o aștept... Întotdeauna trebuie să luați în calcul ce necesită rasa cu care lucrați/vreți să lucrați și ce le puteți oferi, altminteri e posibil să aveți gustul amar al eșecului. ... |
#45
Posted 09 July 2010 - 13:55
As mai avea cateva intrebari la dumneavoastra: doamna colega si Midstar.
1. Folositi IA sau monta naturala ? 2. In caz de IA, ce consum de material seminal aveti ? nr. doze per monta fertila. 3. Modificati furajarea in ultimele doua luni de gestatie ? 4. Inainte de fatare, faceti vreun tratament de sustinere cu calciu si vitamine ? 5. Dupa fatare aveti cazuri de hipocalcemii post-partum ? 6. Viteii sunt intarcati natural ? La ce varsta ? 7. Cam la cat timp dupa fatare apar primele calduri fertile ? Aveti cazuri de MR (monte repetate) ? Dar de infertilitate, dupa fatare ? Multumesc. |
#46
Posted 09 July 2010 - 16:07
Sunt un novice in treaba asta...dar ma intereseaza...si as vrea sa va intreb pe d-voastra:daca am 6ha de teren in jud galati(fara pasuni) cate capete(ma refer la rase de carne) pot creste si la cat se ajunge investitia pt o ferma aproximativ binenteles.
|
|
#47
Posted 09 July 2010 - 20:05
horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: As mai avea cateva intrebari la dumneavoastra: 1. Pana in prezent am avut o singura fatare si a fost dupa o monta naturala. Mai am inca patru juninci(nascute in 2008) gestante (inclusiv cea care a fatat) toate sunt inseminate artificial cu taurul OPULENT Dintre toate pentru una singura a fost necesara repetarea montei la 9 zile, restul au ramas gestante din prima. 2. Media per inseminare reusita este pana acum de 2 paiete. 3. Personal sunt adeptul unei furajari mai slabe cantitativ in ultimele 3 luni de gestatie. Acest lucru conduce la fatari usoare, fara probleme. 4 & 5. Vacile de carne nefiind mulse zilnic nu necesita tratamente speciale nici inainte nici dupa fatare, doar vacile de lapte care pierd zilnic calciul din organism prin lactatie au astfel de probleme. 6. Intarcarea se face de obicei intre 6 si 8 luni depinde de conformatia vitelului si de vaca. 7. Primele calduri au fost la 3 saptamani dupa fatare dar am am inseminat-o la ciclul urmator. Edited by midstar, 09 July 2010 - 20:06. |
#48
Posted 09 July 2010 - 20:50
bartutz21, on 9th July 2010, 17:07, said: Sunt un novice in treaba asta...dar ma intereseaza...si as vrea sa va intreb pe d-voastra:daca am 6ha de teren in jud galati(fara pasuni) cate capete(ma refer la rase de carne) pot creste si la cat se ajunge investitia pt o ferma aproximativ binenteles. 1. Daca dispui de capital substantial poti achizitiona direct juninci gestante cel mai probabil din strainatate ca in tara nu cred sa gasesti. Si deja la anul ai vitei de vanzare. Avantaje: recuperezi rapid investitia si incepi mult mai repede sa mergi pe profit. Dezavantaje: Capital initial foarte mare (1 juninca gestanta in Franta de exemplu costa >2000 EURO/bucata, transportul 8 000 Euro/transport minim 30 vite/TIR pentru rentabilitate, 3 luni carantina, teren, adapost si furaje pregatite pentru 30 buc). 2. Daca dispui de capital mai mic poti incepe cu 10 vitele si un tauras. Avantaje: Capital initial mai mic (1 vitica de 7-8 luni ~1 000 EURO in tara, teren necesar in primii doi ani ~ 5 ha pt. furaj si 7-8 ha pasune (daca le poti scoate pe un imas comunal ar fi ideal pt. inceput, cu timpul arendezi teren si iti faci pasunea ta, in zona Galatiului din ce stiu este teren cat vezi cu ochii, nu uita pe iarna de paiele pe care cel putin pe mine ma roaga lumea sa le iau de pe camp vara ca sa elibereze terenul, pentru Charolaise paiele reprezinta una din mesele principale) Dezavantaje: recuperare mai lunga a investitiei si un profit mai mic in primii doi-trei ani. Parerea mea personala este ca in acest mod poti sa desfasori activitatea ca una conexa pe langa alte activitati care deja aduc venituri. Pragul peste care poti spune ca ai un venit decent este dupa calculele mele > 15 capete) Cam acesta a fost modul in care am inceput eu. 3. Daca dispui de un capital de ~ 10 000 EUR cumperi 20 de vite autohtone din targuri si un tauras din rasele de carne. Montezi vitele cu taurasul si produci metisi pentru abatorizare. Daca aveti deja gospodarie la tara si o oarecare baza materiala (un adapost, un tractor cu minimul de utilaje cu care sa asigurati furajul pentru iarna) in spate va recomand varianta 2. Pute-ti incepe cu cele 6 ha de teren cu conditia sa faceti rost si de ceva pasune - un imas comunal ar fi ideal, apoi in timp sa mai arendati teren pentru dezvoltare. Pentru variantele 1 si 3 necesarul de teren este mult mai mare iar daca ajungeti sa cumparati furaj activitatea nu mai are rentabilitate. Sper ca am fost destul de concis daca mai aveti intrebari va raspund cu placere! |
#49
Posted 09 July 2010 - 21:08
horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: Cam in ce zona aveti ferma ? horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 1. Folositi IA sau monta naturala ? horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 2. In caz de IA, ce consum de material seminal aveti ? nr. doze per monta fertila. horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 3. Modificati furajarea in ultimele doua luni de gestatie ? horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 4. Inainte de fatare, faceti vreun tratament de sustinere cu calciu si vitamine ? horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 5. Dupa fatare aveti cazuri de hipocalcemii post-partum ? horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 6. Viteii sunt intarcati natural ? La ce varsta ? horia66, on 9th July 2010, 14:55, said: 7. Cam la cat timp dupa fatare apar primele calduri fertile ? Aveti cazuri de MR (monte repetate) ? Dar de infertilitate, dupa fatare ? |
#50
Posted 10 July 2010 - 11:17
midstar, on 10th July 2010, 05:50, said: Nu ai prea multe optiuni: 1. Daca dispui de capital substantial poti achizitiona direct juninci gestante cel mai probabil din strainatate ca in tara nu cred sa gasesti. Si deja la anul ai vitei de vanzare. Avantaje: recuperezi rapid investitia si incepi mult mai repede sa mergi pe profit. Dezavantaje: Capital initial foarte mare (1 juninca gestanta in Franta de exemplu costa >2000 EURO/bucata, transportul 8 000 Euro/transport minim 30 vite/TIR pentru rentabilitate, 3 luni carantina, teren, adapost si furaje pregatite pentru 30 buc). 2. Daca dispui de capital mai mic poti incepe cu 10 vitele si un tauras. Avantaje: Capital initial mai mic (1 vitica de 7-8 luni ~1 000 EURO in tara, teren necesar in primii doi ani ~ 5 ha pt. furaj si 7-8 ha pasune (daca le poti scoate pe un imas comunal ar fi ideal pt. inceput, cu timpul arendezi teren si iti faci pasunea ta, in zona Galatiului din ce stiu este teren cat vezi cu ochii, nu uita pe iarna de paiele pe care cel putin pe mine ma roaga lumea sa le iau de pe camp vara ca sa elibereze terenul, pentru Charolaise paiele reprezinta una din mesele principale) Dezavantaje: recuperare mai lunga a investitiei si un profit mai mic in primii doi-trei ani. Parerea mea personala este ca in acest mod poti sa desfasori activitatea ca una conexa pe langa alte activitati care deja aduc venituri. Pragul peste care poti spune ca ai un venit decent este dupa calculele mele > 15 capete) Cam acesta a fost modul in care am inceput eu. 3. Daca dispui de un capital de ~ 10 000 EUR cumperi 20 de vite autohtone din targuri si un tauras din rasele de carne. Montezi vitele cu taurasul si produci metisi pentru abatorizare. Daca aveti deja gospodarie la tara si o oarecare baza materiala (un adapost, un tractor cu minimul de utilaje cu care sa asigurati furajul pentru iarna) in spate va recomand varianta 2. Pute-ti incepe cu cele 6 ha de teren cu conditia sa faceti rost si de ceva pasune - un imas comunal ar fi ideal, apoi in timp sa mai arendati teren pentru dezvoltare. Pentru variantele 1 si 3 necesarul de teren este mult mai mare iar daca ajungeti sa cumparati furaj activitatea nu mai are rentabilitate. Sper ca am fost destul de concis daca mai aveti intrebari va raspund cu placere! Asa,este teren este mult in galati...in schimb imasurile comunale sunt putine de proasta calitate si si ff departe de orasul galati undeva sa zic in "fundul" judetului.De capital dispun cam de 55mii de euro,sunt in discutii cu firma de la bucuresti in vederea fondurilor structurale,sperante mari nu am sa le obtin,dar voi incerca.O sa ma interesez sa vad cu cat se arendeaza 1ha de teren agricol la noi in judet,apoi voi face un studiu daca se merita.Acesta este unul dintre momentele in care imi pare rau ca mam nascut in GL era mai bine daca ma nasteam intr-o zona muntoasa unde aveam pasuni...sper ca saptamana care urmeaza sa termin de facut calculele...si daca nu imi ies..o sa imi para rau ca o sa renunt la o pasiune de a mea si voi incerca sa fac altceva... Ma gandeam sa impart terenul in parcele de cate 1ha pe care sa cultiv lucerna si sa bag vitele la pascut pe fiecare parcela...adik o perioda de timp pe fiecare parcela pana se regenereaza parcele precedente...Va intreb pe d-voastra care aveti o experienta si in acelas timp sunteti pasionati...sper sa nu fiu stresant |
#51
Posted 10 July 2010 - 15:58
bartutz21, on 10th July 2010, 12:17, said: ... Ma gandeam sa impart terenul in parcele de cate 1ha pe care sa cultiv lucerna si sa bag vitele la pascut pe fiecare parcela... Atentie FOARTE MARE la pasunarea directa a lucernei sau trifoiului ! Daca sunt umede (pline de roua), provoaca timpanisme (umflarea exagerata a prestomacelor), cu indigestie spumoasa, care poate fi letala ! Lucerna proaspata se administreaza intotdeauna palita (adica arsa un pic de soare, dupa ce a fost cosita), pentru a fi siguri ca nu mai este umeda. De preferinta, se administreaza sub forma de fa^n. |
|
#52
Posted 10 July 2010 - 19:31
horia66, on 11th July 2010, 00:58, said: Atentie FOARTE MARE la pasunarea directa a lucernei sau trifoiului ! Daca sunt umede (pline de roua), provoaca timpanisme (umflarea exagerata a prestomacelor), cu indigestie spumoasa, care poate fi letala ! Lucerna proaspata se administreaza intotdeauna palita (adica arsa un pic de soare, dupa ce a fost cosita), pentru a fi siguri ca nu mai este umeda. De preferinta, se administreaza sub forma de fa^n. Am inteles.Altceva ce as putea sa cultiv? |
#53
Posted 10 July 2010 - 20:29
bartutz21, on 10th July 2010, 20:31, said: Am inteles.Altceva ce as putea sa cultiv? |
#54
Posted 10 July 2010 - 22:58
Sau iti cumperi niste manuale de cultura furajelor si dupa aceea pui intrebari in cunostinta de cauza ...
|
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users