Cum recunoastem momentul optim de cules la soiurile de mar si par pentru pastrare?

La soiurile de mar si par de toamna (jonathan, golden, parmen, untoasa, conference, etc), pentru o pastrare cu pierderi cat mai mici, conteaza foarte mult momentul culesului. Cartile ne spun sa facem periodic analiza fructelor, pana cand s-au acumulat cantitatile optime de zaharuri, diferite de la soi la soi. OK, foarte frumos si interesant, cand ai o livada comerciala de cateva hectare, dar ce facem noi, astia mai mici, care cultivam hobby, ca mine sau ca master6ib6, care avem pana la 50 pomi dintr-un soi? Cum recunoastem momentul optim, ca e cam greu sa ne cumparam analizoare si alte alea ...

la soiurile de toamna nu cred ca este asa problema; mai degraba la cele de iarna (cred ca la ele te refereai de fapt)

pai ce sa faci; citesti caracteristicile fiecarui soi la coacere,mai exact la momentul optim de cules (cum trebuie sa arate, sa fie la gust), si le urmaresti cand indeplinesc caracterisicile respective.  la asta se va adauga in timp experienta; la inceput s-ar putea sa mai fie rateuri, dar in timp iti formezi ochiul; oricum in primii ani nici productiile nu sunt mari, deci nici eventualele pierderi datorate culesului la un moment inoportun nu vor fi cine stie ce.

Citesc, taica, citesc, dar nu pricep... Chestia cu aspectul am cam inteles-o, dar la aia cu gustul ma da pe spate... sa fie dulci dar nu prea, sa fie acre dar nu prea, chestii interpretabile, ca sa nu mai vorbim ca dupa limba mea, si la doua saptamani inainte si dupa optim e acelasi gust. Spre exemplu, conference ul l-am ratat anul asta - l-am cules prea tarziu, s-a maturat imediat in beci si am avut pierderi mari, pentru mine (cam 10% in doua luni), n-au rezistat pana la craciun.

pai ce spuneam - va veni si experienta (acuma depinde CAND va veni ...    )

pana la urma nu prea ai ce sa faci, decat sa le observi in fiecare an, si in timp te vei obisnui cu fiecare soi.

deocamdata eu n-am probleme de genul asta, nu-i am pe rod; dar am si eu meri de iarna; pere de iarna nu, dar meri vreo 5-6 soiuri.
vad atunci ce voi face.

a propos , cum tii tu fructele in beci ? tot in beci le voi tine si eu, dar nu prea imi este clar cum:pe rafturi sau in recipiente cu diverse chestii intre straturile de fructe:ziare,rumegus etc.

Am luat de la IKEA niste rafturi - module de schelet metalic cu sine in care intra prin culisare sase sertare din plasa de sarma, adanci cat sa pui doua randuri de mere medii ca diametru in ele. Fructele le pun in 2 straturi, cu carton de ambalaj (de la cutiile de ambalat diverse electrocasnice)sub ele si intre straturi. La anul o sa pun si ceva hartie despartitor intre fructe pe strat.
Cand le-am achizitionat, mi-era teama ca nu vor rezista la greutatea fructelor (par cam fragile scheletele) dar au rezistat la limita (daca mai puneam un pic cred ca se deformau). A, inca ceva: un singur modul n-ar fi rezistat in mod sigur, dar mai multe se sprijina unul pe altul si toate de perete si e OK (tendinta initiala de deformare e din noduri - ca orice paralelipiped cu diagonalele neintarite)

Da' beciurile astea de care vorbiti voi ... sunt de fapt subsolurile caselor ?
Eu intentionez sa-mi fac in pivnita o camera foarte bine izolata cu polistiren extrudat, in care sa pun un aparat de conditionat aerul ... asa un fel de frigider urias de vre-o 10 mp. Am inteles ca o buna pastrare a fructelor (care pot fi pastrate) este conditionata in primul rand de temperatura si umiditate, iar asta nu se poate realiza decat intr-un spatiu inchis (controlat). Daca izolatia este bine realizata si pivnita/beci/subsol este si ea destul de adanca, ar trebui ca aparatul de conditionare sa consume foarte putina energie. Cred ca am sa fac de jur imprejurul peretilor niste rafturi solide de lemn si restul ... o-m mai vedea. Temperatura intr-o camera ca asta ar trebui sa poata fi mentinuta la 3-4-5 grade Celsius, fara probleme/consumuri prea mari iarna/vara iar in ea se pot depozita multe alte chestii in afara de fructe si legume. Cred ca e foarte practica solutia cu lazi sau recipiente din plasa de metal sau plastic pentru ca ar permite circulatia aerului, care este foarte importanta in procesul de pastrare al fructelor. Poate am sa va povestesc o data cum arata si functioneaza un bananier ... un vas/vapor care transporta banane si care pleaca intr-un voiaj de cateva luni cu o recolta de banane culese in stadiul de castravete si pe care le coace/conditioneaza functie de comenzile pe care le are in porturile in care descarca.
Dinspre partea degustarii ... insa Doamne sa ne ierti ... adica si eu am aceeasi problema cu momentul cand trebuie facut culesul la diversele soiuri ... da' mai lucram la asta cu voiosie.

Cel mai usor e sa tai un mar si sa-i privesti samburii, daca sunt albi nu e ok, daca sunt bruni e momentul optim. Insa la Jonathan, Golden culesul e de preferat la mijlocul lui octombrie.  Insa depinde si de conditiile climatice, daca se anunta toaman lunga poti sa intarzii putin culesul, se acumuleaza mai multe glucide. Oricum, cel tarziu la sf de oct.

 antonyakz, on 15th February 2010, 00:31, said:

Si asta e valabil si la soiurile de iarna ?
Astea nu se culeg un pic verzi ?
Scuze daca am spus vre-o prostie.

Da, se culeg atunci cand samburii sunt complet maturati (sunt inchisi la culoare) dar pulpa nu este coapta Inca are cantitati insemnate de acid malic, zaharurile au inceput sa se acumuleze dar sunt pe la inceput... cantitatile depind de la soi la soi, sunt date in manuale. Problema este la cei care, ca mine, nu au unde sa faca determinarile, si care rateaza momentul optim, cu repercrsiuni asupra pastrarii: prea devreme, obtii fructe ca de piata, fara aroma (asta e una din explicatiile fructelor de carton din piete, sunt culese necoapte pentru pastrare cat mai lunga si se coc pe raft); prea tarziu, se matureaza repede si nu rezista prea mult.

 masterd6ib6, on 13th February 2010, 05:25, said:

Pe timpul lui ceasca, ILF-urile (Intreprinderi de Legume-Fructe) conservau fructele pe care le colectau pentru gemuri si compoturi - pa^na la momentul industrializarii - in niste cisterne mari de pol-stiff, in care bagau dioxid de carbon. In felul acesta blocau fermentarea. Nu s-ar putea adapta un astfel de sistem ? Cu un tub de CO2 de la sifonarie ?

Edited by horia66, 15 February 2010 - 12:17.

 horia66, on 15th February 2010, 12:17, said:

Pai asa se face cu bananele pe vapoarele alea de care va spuneam. Vasul are zeci de compartimente pe 3-4-5 etaje depinde de marime, fiecare compartiment este etans ... si fructele nu vad oxigenul. Camerele se gazeaza cu diferite combinatii de gaze care au ca scop ori conservarea in stare verde ori pornirea in coacere. Pentru conservare daca imi aduc eu bine aminte compusul de baza parca era CO2 ... a si mai era ceva puternic mirositor(parca aroma de scortisoara) ... un marker ... ca sa-l simta gugustiucii sa nu moara nevinovati. In compartimentele astea nu intra picior de om decat la incarcare-descarcare cand erau ventilate in prealabil. Nu stiu precis care e compozitia gazului de coacere, dar avea un miros puternic de banana coapta. Am inteles ca sunt o gramada de alte tipuri de combinatii gazoase pentru declansarea coacerii la tomate, citrice ... etc

Eu culeg incepan de la sfarsitul lunii septembrie pana pe la sfarsitul lunii octombrie.Le depozitez in beciuri in lazi de lemn sau containere stivuite astfel incat distanta intre lada si tavan sa fie de aprox 60-70 de cm pt ventilatie, fac cate 4 picioare de lazi lipite intre ele si apoi las 15 cm spatiu.In spatiul de depozitare trebuie sa nu fie umezeala f mare si nici caldura. Cel mai bine stau afara. Nu scad, au umiditate, au ventilatie. Iarna le fac un fel de solar peste care pun un strat de coceni de porumb iar peste acestia inca o folie si nu au inghetat niciodata. Cu CO2.....hmmmmm.Exista fermentatie anaeroba, asa ca nu vad ce rezultate se obtin. Eu stiu ca asa se poate face cereale ca sa nu apara gargaritele.

Avand in vedere ca nu aveti suprafete mari de livezi de recoltat puteti face recoltarea in etape,adica treci odata si recoltezi fructele care au ajuns la maturitatea de recoltare si apoi dupa o saptamana sau doua reveniti inca o data si mai faceti inca un cules si astfel puteti sa determinati singuri cam care este momentul optim pentru a capata experienta.Si in plus merele ramase pe pomi cresc putin si se mai coloreaza.Soiul Parmen Auriu trebuie cules primul altfel veti avea pierderi mari datorita defectului sau de a cadea din pom.Eu incep recoltatul in functie de timpul meu liber si niciodata inainte de 25 septembrie la soiurile de iarna.Cel mai bun semn pe langa culoare ,gust,culoarea semintelor este si coada fructului care se ingroasa si de acolo se poate desprinde usor daca este ajuns la maturitate.Pentru pastrare eu mi-am facut din lati de brad folositi la ...(imi scapa acum cum se spune latilor ce vin sub tigle la case) containere .Nu am probleme cu pastrarea datorate containerelor.Sunt soiuri care se preteaza mai bine la pastrare altele nu.De exemplu neavand nici un fel de climatizare la locul de depozitare Primele mere care se zbarcesc sunt Parmen Auriu,Golden Auriu,Ionathan.Parmen-ul se face fainos dupa un timp ,oricum este un soi care mai este doar in livezile batrane si nu cred ca mai au multi asa ceva si de inmultit nu se mai inmulteste in pepiniere.Ionathanul are si el boala lui bitter spot-ul si el se inmulteste in numar relativ mic doar pentru gustul sau, trecand peste problemele la fainare,rapan si pastrare.Golden-ul daca il aduci cu rapan in depozit acesta continua sa se dezvolte pe fruct mai ales in conditii de umiditate.Continua sa se inmulteasca in pepiniere mai ales variatia sa Goldspur pentru gust trecand peste sensibilitatea lui la rapan.Soiul Generos are o pastrare  buna in depozite obisnuite,soiul este inmultit in numar mare in pepiniere datorita rezistentei la rapan si fainare si calitatilor gustative .Soiul Idared are foarte buna pastrare in conditii obisnuite,se inmulteste in numar mare in pepiniere pentru calitatile lui gustative (desi mie imi pare ca are gustul putin ierbos),nu are probleme cu rapanul dar este usor sensibil la fainare.Soiul Florina are o pastrare foarte buna in conditii obisnuite,se inmulteste intens in pepiniere pentru rezistenta lui la rapan cat si pentru gustul lui(coja putin cam groasa si cam tare).Nu inteleg de ce pe piata merele Florina sunt mai scumpe pentru ca se pot cultiva fara tratamente cu fungicide si atunci costul cu producerea lui sunt mai mici si totusi ele se vand mai scump decat alte soiuri care au costuri mai ridicate.Nu este singurul paradox.

culegele shi tu cind au culoare dar sunt inca cam tari shi nu pre dulci shi ele se vor coace la pastrat