Regionalismele
#110
Posted 26 February 2009 - 00:09
irinuca8082, on Feb 25 2009, 23:55, said: deci nu stie nimeni geandra. asta e. terci amu mi-s nitel confuzata: antreu ii ardelenism, sau ii din partea voastra? crescand cu bunica (moldoveanca, cum ziceam) mi s-au intiparit in minte multe regionalisme, da' nu intotdeauna imi dau seama care-i din Ardeal si care din Moldova. bine, n-am realizat melanju' asta pe care-l am in mine decat tarziu, cand mergeam cu cineva cu masina prin Comanesti (sau Moinesti, nu mai stiu) si-am cerut la un moment dat indicatii sa ajungem la spital. localnicu' ne-a raspuns amabil ca facem stanga, trecem pe sub podu' cu tri borte si... etc. io am multumit si-am inchis geamul, la care colega mea intreaba disperata: - ce facem acum, ca n-am inteles nimic?! - poi ce sa facem, merem cum a zis el, pe sub podu' cu tri borte... - cu tri ... ceeee? - cu trei gauri moment de tacere, apoi: - da' tu de unde stii? ca parca esti ardeleanca. atunci am realizat ca stiu multe moldovenisme. |
#111
Posted 26 February 2009 - 09:00
zămnic / zemnic = beci (văd că nimeni nu l-a știut)
lăicer / leghișer = covor țesut (de lână) care se întindea pe pereți; era considerat mai de lux prichici = era un fel de prispă/bordură îngustă de langă o sobă sau un perete Eu folosesc și acum fund (de lemn), la chestia aia pe care se taie legumele. Nu pot să-i zic altfel. De "geandra" nu știu (în zona mea - Iași - n-am auzit de asta) Ia încă 4: - teică (cu accentul pe e) - călțun - tindă - suman |
#112
Posted 26 February 2009 - 09:19
mircea21, on Feb 25 2009, 20:53, said: Din câte știu eu acest cuvânt desemnează și o marcă de margarină (Margarina Frushtuck), așa că se pot crea confuzii. De exemplu: "La fruștuc am mâncat Frushtuck cu miere." Să auzim și alte păreri... da, ai dreptate, nu se merită să scăpăm prilejul de-a fi mai catolici decât papa! :-) Că doară și germanii probabil or să-și schimbe cât de curând cuvântul prin care denumesc micul-dejun, ca să nu cumva să se confunde cu cine stie ce margarină... :-) In plus, să sperăm că nu va apare pe piață la noi și-o margarină cu numele "Micul dejun", c-atunci ce ne-om face???!!! Edited by voyager4, 26 February 2009 - 09:21. |
#113
Posted 26 February 2009 - 09:50
Alta_, on Feb 26 2009, 09:00, said: zămnic / zemnic = beci (văd că nimeni nu l-a știut) lăicer / leghișer = covor țesut (de lână) care se întindea pe pereți; era considerat mai de lux prichici = era un fel de prispă/bordură îngustă de langă o sobă sau un perete Eu folosesc și acum fund (de lemn), la chestia aia pe care se taie legumele. Nu pot să-i zic altfel. De "geandra" nu știu (în zona mea - Iași - n-am auzit de asta) Ia încă 4: - teică (cu accentul pe e) - călțun - tindă - suman buna dimineata! teica - nu stiu ce e caltun/coltun - ciorap de lina tinda - hol suman - haina groasa/cojoc inca o tura: veranda ceasla leica strujan ciocalau @charme - antreu e de la ardeal |
#114
Posted 26 February 2009 - 09:59
charme, on Feb 26 2009, 00:09, said: [...] atunci am realizat ca stiu multe moldovenisme. si eu am realizat, si realizez inca, chiar citind pe aici; doar că eu nu am avut bunice din Moldova. Explicatia, in opinia-mi, e ca Moldova si Ardealul au foarte multe in comun, ca fond lingvistic. iote, doar un exemplu mai sus: "ciocălău" se folosește frecvent și-n Ardeal... - și nu-n Ardealul vecin cu Moldova, ci în zona Bradului... ! Edited by voyager4, 26 February 2009 - 10:03. |
#115
Posted 26 February 2009 - 10:01
#116
Posted 26 February 2009 - 10:05
charme, on Feb 26 2009, 10:01, said: acum realizez ca poate avea mai multe sensuri - nu ma refeream la antreu ca aperitiv, ci antreul - hol. si eu tot de hol ziceam voyager4, on Feb 26 2009, 09:59, said: iote, doar un exemplu mai sus: "ciocălău" se folosește frecvent și-n Ardeal... - și nu-n Ardealul vecin cu Moldova, ci în zona Bradului... ! inseamna ca ciocalau ppoate fi considerat un regionalism cu arie larga de raspindire, asa cum cerea @crisdiac? |
#117
Posted 26 February 2009 - 10:12
Antreu e des utilizat si in Bucale. La fel fund si facalet (din zona bucatariei).
Conform definitiei, pot exista regionalisme specifice Bucurestiului? As zice ca da. Dar exista? Cum deosebim regionalismele de argou? |
#118
Posted 26 February 2009 - 10:25
oki.
deci, geandra este terciul de porumb, care se face in ceaunul de mamaliga inainte sa se intareasca prea tare mamaliga si sa fie turnata pe 'fund'. cu noi faceau asa bunicii inaintea mesei cand nu aveam rabdare sa 'vina' masa. mai mancam asta si in zile de post, cand puteai pacali usor un copil, ca se punea si zahar sau dulceata in geandra. acum nu as mai manca asa ceva. teica spuneam la troaca porcilor. ciocalau se spune mai ales in moldova, din cate imi aduc aminte. coceni, mai bine zis. veranda, un holisor cu peretii numai geamuri sau cu geamuri multe. ceasla nu cred ca este moldovenism cat o specie de struguri. i se mai zice si americana. e strugure de masa. in partea vrancei imi pare a avea boabele mai mici decat in zona bacaului. strujan, nu stiu, dar cred ca vine de la a struji, adica a scoate puful sau partea moale de pe pene, pentru a fi utilizate la plapumi sau perne. abancor, on Feb 26 2009, 10:12, said: Conform definitiei, pot exista regionalisme specifice Bucurestiului? As zice ca da. Dar exista? Cum deosebim regionalismele de argou? intr-adevar, asta e mai greu in cazul bucurestiului. |
|
#119
Posted 26 February 2009 - 10:40
abancor, on Feb 26 2009, 10:12, said: Antreu e des utilizat si in Bucale. La fel fund si facalet (din zona bucatariei). Conform definitiei, pot exista regionalisme specifice Bucurestiului? As zice ca da. Dar exista? Cum deosebim regionalismele de argou? "un bdicaseu stronfloncat intr-un tau astromojaste hapt atita apa cit terhateste apa tipata de el in sus" ce avem aici? regionalisme sau argou? daca recit fraza de mai sus unui morosan intelege despre ce e vorba, dar daca i-o spun unui moldovean... se uita la mine ca la masini straine fund si facalet se folosesc si in moldova, in schimb, in ardeal ele devin carpator si sucitor (corectati-ma daca gresesc) irinuca8082, on Feb 26 2009, 10:25, said: oki. deci, geandra este terciul de porumb, care se face in ceaunul de mamaliga inainte sa se intareasca prea tare mamaliga si sa fie turnata pe 'fund'. cu noi faceau asa bunicii inaintea mesei cand nu aveam rabdare sa 'vina' masa. mai mancam asta si in zile de post, cand puteai pacali usor un copil, ca se punea si zahar sau dulceata in geandra. acum nu as mai manca asa ceva. teica spuneam la troaca porcilor. ciocalau se spune mai ales in moldova, din cate imi aduc aminte. coceni, mai bine zis. veranda, un holisor cu peretii numai geamuri sau cu geamuri multe. ceasla nu cred ca este moldovenism cat o specie de struguri. i se mai zice si americana. e strugure de masa. in partea vrancei imi pare a avea boabele mai mici decat in zona bacaului. strujan, nu stiu, dar cred ca vine de la a struji, adica a scoate puful sau partea moale de pe pene, pentru a fi utilizate la plapumi sau perne. [/b] intr-adevar, asta e mai greu in cazul bucurestiului. geandraua de care spui, la bunica mea se chema cir strujan este tulpina uscata si golita de "fruct" a porumbului. se foloseste la foc si ca hrana pentru animale pe timp de iarna restul e corect! |
#120
Posted 26 February 2009 - 10:48
#121
Posted 26 February 2009 - 10:53
#122
Posted 26 February 2009 - 10:58
e legea lu' unu', arhimede, parcă-i zicea, da spusă în cel mai fain mod cu putință.
felicitări, luna_mai. |
#123
Posted 26 February 2009 - 11:13
charme, on Feb 26 2009, 10:48, said: daca folosesti ustensile diferite la mamaliga si la intins aluatul atunci da, gresesti voyager4, on Feb 26 2009, 10:58, said: e legea lu' unu', arhimede, parcă-i zicea, da spusă în cel mai fain mod cu putință. felicitări, luna_mai. multumesc irinuca8082, on Feb 26 2009, 10:53, said: ha? please, tradu. n-am inteles decat doua cuvinte: apa si sus. ) intr-adevar, voyager4 a inteles perfect despre ce este vorba asta era cu dedicatie pentru abancor, apropo de regionalisme si argou - cum le deosebim? greu! aceasta fraza este plina de regionalisme dar poate fi considerata si argou, pentru ca numai o parte a populatiei a inteles despre ce e vorba. ARGÓU, argouri, s.n. Limbaj convențional al anumitor categorii sociale, care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite, pentru a nu fi înțelese de restul societății. ps: cer scuze celor care cunosc definitia argoului, dar am simtit nevoia sa exemplific enuntul de mai sus |
|
#124
Posted 26 February 2009 - 11:24
teică = vas din care beau apă păsările
luna_mai, on Feb 26 2009, 10:40, said: strujan este tulpina uscata si golita de "fruct" a porumbului. se foloseste la foc si ca hrana pentru animale pe timp de iarna irinuca8082, on Feb 26 2009, 10:25, said: ciocalau se spune mai ales in moldova Edited by Alta_, 26 February 2009 - 11:25. |
#125
Posted 26 February 2009 - 12:28
ciocalai sau ciocani se spune si la tulpina de porumb, ramasa goala, mai ales dupa ce le mananca vitele, insa ciocani se spune si la cucruzul golit de seminte. si da, arde focul foarte repede. se folosesc daca gospodina nu are suficient timp la dipsozitie si vrea sa grabeasca mancarea.
|
#126
Posted 26 February 2009 - 12:32
abancor, on Feb 26 2009, 10:12, said: Antreu e des utilizat si in Bucale. La fel fund si facalet (din zona bucatariei). Corect, astea sînt cuvinte utilizate în București. Însă antreu nu e regionalism din moment ce se întîlnește în mai multe locuri, cea ce este explicabil, el fiind introdus în limbă prin secolele 19-20, din franțuzescul "entrée" (intrare). abancor, on Feb 26 2009, 10:12, said: Conform definitiei, pot exista regionalisme specifice Bucurestiului? As zice ca da. Dar exista? Cum deosebim regionalismele de argou? Pot exista, bineînțeles, chiar cuvintele de argou pot avea acest statut (de ex. "ciumec", care are sensul de "șmecher"). Bucureștiul are cea mai pestriță populație din România, dacă privim lucrurile din punctul de vedere al originii locuitorilor. Asta a făcut ca majoritatea regionalismelor să dispară din vorbirea populației, pe de o parte pentru că mulți au dorit să-și ascundă originea (ca să nu pară "provinciali"), iar pe de altă parte pentru că folosirea unor regionalisme ducea la dificultăți de înțelegere de către alți locuitori. În București nu există cartiere cu populație compactă dintr-o anumită parte a țării, și asta a contribuit la abandonarea regionalismelor din vorbire de către cei veniți din provincie și stabiliți în București. S-a format astfel un grai a cărui culoare e dată mai ales de cuvinte de argou, create local. Edited by crisdiac, 26 February 2009 - 12:33. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users