Doamnelor, cate compromisuri facem pentru barbatii nostri?

Inca o poveste tragica. Un barbat care poate vede unele lucruri si nu poate face nimic din cauza sentimentelor si o femei care poate e facuta sa intoarca privirile si sa faca pagube in inimile altora dar care lasa de la ea cu gandul ca trebuie sa il tina langa ea  si sa fie in randul lumii cu o familie.
  
    Partea cea mai tragica reflecta realitatea ,  toata lumea stie ca sunt multi hoti in parlament  dar dureaza mult timp pana cand se gasesc dovezi si cand se gasesc tot nu recunosc.

    Barbatul tau asteapta sfarsitul , el oricum nu poate omora sentimentele in el dar nici nu poate sa  nu observe ca tu esti  o persoana care nu trece ca o fantoma pe strada si ca intr-o zi tot o sa se gaseasca unu care o sa  iti  intoarca mintile.

    Perseverenta castiga pe 2 fronturi si in cazul barbatului tau si in cazul celui care o sa te cucereasca.

  Fara sa atrag pietre asupra mea : El nu e de tine , tu nu esti de el !   Pietrele nu fac casa buna cu apa .


  Adevaratele  caracteristici le stiti doar voi 2 si nu o sa le aflam noi .


Ceea ce ti-am spus mai sus , iti spun fiindca am fost in ambele situatii .

Edited by vip3r, 10 August 2008 - 14:20.

am trecut si eu prin asa ceva...prin gelozie exagerata si aproape obsesie.nu puteam sa ma dau cu rimel si lipglos sa ma duc sa fac cumparaturi ptr ca in conceptia lui eu ma aranjam ptr a atrage barbatii.
deja aveam cu el o relatie de 2 ani de zile dar pur si simplu nu am mai suportat.
totul are o limita
nu mi se pare corect sa imi limitez viata doar ptr a face pe plac unor capricii absurde ( din punctul meu de vedere) mai ales ptr ca la fel ca si in cazul tau niciodata nu am dat motive.
cand eram cu el si incerca sa imi impuna aceste interdictii ma simteam o persoana cu libertatea ingradita, nu ma simteam bine cu mine , ma simteam mereu controlata si mereu sub un stres permanent ca vai doamne daca se uita vreun barbat la mine atunci o sa fie tot vina mea. aberatii totale
eu cred ca in aceste cazuri mai devreme sau mai tarziu lucrurile or sa mearga spre mai prost.acum depinde de la om la om, nu te cunosc personal si nici situatia ta asa ca nu ma pot implica cu adevarat......dar daca ma intrebi eu atunci spun ca nu se merita daca nu se schimba catusi de putin

Edited by andreya0309, 24 August 2008 - 18:47.

 Jade84, on Aug 8 2008, 14:34, said:

O sa fiu direct:
Cacat, nu in numele iubirii voastre, ci in numele fricii de-a nu fi acceptate si iubite.
Nu aveti de ce sa va plangeti.

Aveti exact relatia adecvata compromisurilor voastre.
Nu mai mult, nu mai putin.

 punkt, on Aug 8 2008, 14:50, said:

Well, o parere personala a mea e urmatoarea: barbatii care depasesc limita bunului simt in gelozie sunt niste dobitoci, in majoritatea cazurilor.
Aroganti, egoisti, incapabili de empatie sau de altruism, orgoliosi, despotici, cretini, imaturi - si cel cel mai important: fricosi pana la defecare si complexati; imbibati pana la patologic de setea de putere si control total asupra partenerei, daca se poate.

Partenera privita de regula nu ca pe o fiinta umana libera, ci ca pe slujnica seniorului plii, dependenta de organul si vointa lor, un apendice vasal al dorintelor lor de copii mari fricosi imberbi si cretinizati de societatea asta bolnava in mod exponential.



Cei care spun altfel sunt ori femei tampite, ori barbatii in speta.

 Jade84, on Aug 8 2008, 11:41, said:

asa va face mereu. dupa casatorie, o sa-i fie teama ca vei divorta sau ca il vei insela... niciodata nu va avea incredere deplina ca il iubesti.

si eu am facut odata, prima data, si ultima, compromisuri de acest gen - nu ma machiam, nu purtam bijuterii,  ma imbracam exclusiv cu fuste pana la glezna, ca o calugarita, si in culori inchise, nu ma vopseam si nu mai imi ondulam parul nici macar cat de cat, nu mai aveam prietene, nu mai stiam decat de el si atat. si stii ce? m-a lasat pentru una de 19 ani fardata si stilata, dupa 5 ani de relatie...

nu merita sa lasi prea mult de la tine. e adevarat, nici fiecare sa faca ce vrea nu se poate, dar daca tu tot lasi, azi asa maine asa, ori te va supune de tot si vei claca psihic intr-o zi, ori te va lasa tot el pe tine, pentru ca vei fi devenit ceva ce de fapt, nu-i place.

gaseste echilibrul, daca se poate. daca nu... va avea exact lucrul de care se teme cel mai mult. trebuie sa te iubesti mai intai pe tine, ca sa-i iubesti si pe altii. de ce accepti sa te uratesti?

 Jade84, on Aug 9 2008, 13:13, said:

poze, poze, poze .

Gelozia este o boala fara leac . Esti tinara , frumoasa , ai viata inainte lasa-l sa stea in suc propriu pentru ca altfel peste 10-15 ani iti vei da cu pumnii in cap , vei deveni sclava propriei case si nu cred ca doresti asa ceva . Gelozia deseori este asociata cu paranoia depinzind doar gravitatea ei .

Vorba aia"tot hotul se teme de furat".
Nu face compromisuri , nu merita.
Sti culmea intotdeauna ne dorim ce nu avem. Oare de ce? Cei care au partener/a serios/a vor frumusete, alti vreau seriozitate.

PS uite mie tocmai mia confirmat sotul, dupa 13 ani de casnicie ca el vrea frumusete,corp, mai bine sa se uite toti dupa tine decat sa fi grasa. Chiar nu a contat seriozitatea,respectul si daruirea mea atatia ani? Raspuns:"pentru mine sa areti bine e mai important"
Da am inceput sa ma ingras 3-4 kg si deja nu mai corespund si am 1,75 inaltime.
Totusi nu voi ramane vesnic tinara si frumoasa si atunci? Si-atunci sa nu-i tarasti prin noroi sa vada diferenta?
In final par a fi frustrari, probleme de personalitate de instabilitate psihica. Altfel spus astia sunt NEBUNI intr-un fel sau altul.

 ursulache, on Oct 2 2008, 11:02, said:

     Sa ii iubim asa cum sunt!

Hmmm...
Ciudat, dar ABSOLUT TOTI barbatii gelosi pe care i-am cunoscut si-au inselat partenerele mai devreme sau mai tarziu. Majoritatea chiar in perioada in care faceau reprosuri. Cum zicea cineva mai sus "Hotului de hot i-e frica"...
Probabil din moment ce ei insala, nu-si pot inchipui ca partenerii nu fac acelasi lucru.
Ti-as propune o altfel de strategie. Ce-ar fi sa faci si tu pe geloasa pentru o luna? Si sa fii cel putin la fel de irationala ca si el. Reprosuri, verificari etc...
Cred ca ar fi o experienta interesanta pt amandoi.

Aveam un profesor, care atunci cand a fost vorba de gelozie ne-a pus o intrebare ce ne-a dat de gandit:
- " Ce iti doresti sa ai, un cozonac la care sa pofteasca si altii sau un kkt din care sa mananci numai tu? "

 petrolistul, on Oct 14 2008, 11:27, said:

dar cel care e pe post de cozonac sau de rahat ce-si doreste?

 petrolistul, on Oct 14 2008, 09:27, said:

Am auzit și eu variațiuni pe aceeași temă.
Prin urmare orice ai face, dacă e să fie, orice ai mânca la un moment dat, rahat sau cozonac, e posibil să mai dorească cineva din bucatele tale.

 Jade84, on Aug 8 2008, 14:18, said:

Foarte frumos:) Sper sa gasiti o solutie si sa fie totul bine. Pentru totdeauna

eram in clasa a 12-a cand l-am cunoscut. eram indragostita de el pana peste cap. mi-a facut cadou primul meu telefon mobil. prietenii mi-au spus ca tocmai mi-a luat lesa    
desigur ca nu i-am crezut. trebuia sa-i dau programul meu de la scoala si sa-i dau un apel de pe telefonul de acasacand ajungeam. daca ma opream la un magazin aveam de dat 1000 de explicatii: unde am fost, cu cine, de ce etc. trebuia sa-mi citeasca mereu mesajele din telefon si sa ii explic al cui e fiecare numar. am avut nenumarate discutii cu el pe tema asta. si eu sunt tot o fire mai libertina si nu mi-a fost usor. anyway, the point is ca dupa patru ani l-am gasit in spatele blocului imbratisand si sarutand cu mare foc o tanti de 15 ani. eu aveam 21 de ani, el 27. m-a implorat sa ma intorc. m-am intors. dupa 2 luni mi-a spus ca e indragostit de ea dar si pe mine ma iubeste. eu sunt mai intelegatoare de felul meu si el a profitat mult de asta. asa ca i-am spus "du-te dreaqu de distrus" si am plecat.   for good.
eu am fost mereu de parere ca atunci cand ai o problema trebuie sa o intorci pe toate partile si sa incerci mai multe solutii pentru ca mai tarziu sa nu iti para rau. din acest motiv acum pot sa spun cu mana pe inima ca nu am nici un regret fata de ce am facut pana acum. doar o obiectie, daca ii pot spune asa: patru ani inseamna mult timp si cred ca totusi am platit un pret prea mare.
morala e ca acum sunt la fel de intelegatoare, in sensul ca accept alte pareri si variante,nu le neg, dar sunt foarte zgarcita cand vine vorba sa fac un compromis. din fericire acum am langa mine un om absolut minunat si viata mea e cat se poate de frumoasa.

ce e de facut numai voi doi stiti. eu am dat doar un exemplu.

numai bine va doresc.

Daca e gelos inseamna ca nu are pic de incredere in sine.... sau poate ca in tine. Insa spui ca nu i-ai dat nici un motiv de gelozie, deci probabil ca ramane prima varianta. Solutia in cazul asta e sa il ajuti tu sa isi cladeasca acea incredere il el insusi. Sa-i spui si sa-i dai de inteles ca el e tare grozav, ca il admiri tare mult pentru cutare si cutare lucru, sa-i arati modul in care vezi tu lucrurile, ca nu ai ochi pentru altcineva pentru ca el are toate calitatile pe care ti le doresti de la un barbat, ... ma rog, imi inchipui ca stii tu cum sa il flatezi cand vrei. Ideea e sa o faci mai des si cat mai credibil, sa fie lucruri reale, incat sa ajunga si el sa se priveasca pe sine cu niste ochi mai buni si sa inteleaga ca intr-adevar nu ai ochi pentru nimeni altcineva. Spune-i de toate trainingurile pe care le mai refuzi sau delegatii sau orice altceva ca sa isi dea seama ca parerea lui conteaza pentu tine si ii respecti anumite dorinte chiar si atunci cand ti se par absurde. In felul asta poate ca o sa isi dea seama si el ca exagereaza, dar si ca el este foarte important pentru tine. Nu te incurajez sa faci prea multe compromisuri, e decizia ta ce accepti si ce nu, insa daca tot faci un compromis pentru el, macar sa stie ca l-ai facut.

Si eu sunt o persoana geloasa, cu un self esteem sub nivelul critic, in permanenta cautand noi confirmari ca sunt iubita, asa ca stiu cu ce se mananca mancarea asta. Si sa stii ca este cu adevarat un sentiment groaznic. Insa cu un pic de bunavointa din partea partenerului (adica tu) se poate ajunge la o rezolvare. Nu este o solutie sa te imbraci ca o calugarita, ci sa il ajuti pe el sa se adapteze la situatia normala, sa stie ca indiferent cati barbati s-ar da la tine, nici unul nu ar putea vreodata sa intre in competitie cu el

Edited by aaalexandraaa, 11 January 2009 - 00:39.

eu sunt intr-o siteatie oarecum invers, prietena de 2 ani e geloasa excesiv .  Ca si in cazul tau nu i-am dat motive si mai degraba ea a mai flirtat de ici pe colo , ideea e ca asa e personalitatea ei si mai ales cand m-am angajat a aparut o noua frica ca o sa gasesc o colega cu care sa am in comun si sa discut cu ea si sa ne indragostim cumva . nu-ti imagineti ce discutii cand ajungeam acasa ce ai vb cu aia , cat timp si chestii din astea.
Ideea e ca pana la urma i-am spus clar casatorie nu inseamna numai iubire (si da o iubesc f mult) inseamna si intelegere altfel nu rezisti 1 an , si nu vreau sa ajung sa am copii si sa imi urasc viata si sa stau numai de dragul copiilor. Pe moment a inteles ea ce a inteles si acum situatia e undeva la mijloc intre ce consider eu normal si unde eram inainte , deci nu e perfect dar totusi o iubesc si incerc sa fac sa mearga .
Daca ai ajuns sa postezi pe forum zic ca e grav , cam unde eram si eu inainte de marea discutie (si eu ma gandeam sa postez pe un forum similar) deci fa ceva , si ma refer la discutii serioase care au alternative clare(despartire , pauza , intelegi tu).

partea cea mai ironica ca tocmai gelozia partenerului te face sa te plictisesti/enervezi de relatie si sa te gandesti la despartire .

Succes si chiar sunt curios la ce solutie ajungi , poate aplic ceva ceva la mine

 Jade84, on Aug 8 2008, 10:41, said:

Vei avea o viata de calvar acasa si neimpliniri profesionale.

Compromisuri trebuiesc facute de ambele parti, dar hai sa nu le numim compromisuri ci acceptarea celuilalt asa cum este. Eu citesc acum Barbatii sunt de pe Marte, Femeile de pe Venus, si am inteles acum de ce ne certam tot timpul, suntem de pe planete diferite si gandim si reactionam diferit   v-o recomand cu caldura.