Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Încălzire electrică in pardoseala: rezistente, metal amorf
#1513
Posted 03 January 2015 - 22:13
ciobimar, on 03 ianuarie 2015 - 21:47, said:
La rusi e in voga acest exemplu , montarea incalzirii in pardoseala pe grinzi de lemn cu ajutorul ghips-carton.. Eu ma gandeam ca ar fi util pentru D-v ..ca in loc de folosirea gips-carton sa folositi betonyp are si mai buna conductivitate si rezistenta la rupere si poate fi si mai subtire...ce va intereseaza de fapt ,sa nu va manance din spatiu.. Deci se taie fasii de betonyp se prind pe OSB vine cablul printre aceste fasii , se toarna adeziv elastic in spatii lasate mai largi ca sa uniformizeze caldura pe suprafata mai mare ,apoi se vine cu o alta placa de betonyp deasupra si se prinde in holtsuruburi... https://www.google.r...gL&ved=0CDgQsAQ (traducerea nu e importanta , daca urmariti pozele va clarificati...)pun saitul fara traducere ca sa puteti deschide pozele... http://www.bosiit.co...anuary_2009.htm Am facut un calcul si daca as folosi betonypde 8mm ( mai sbtire nu am gasit ) pe toata suprafata ar costa in jur de 1750 Lei ( 400 euro ) si ar cantari 567 kg. Asta fara sa iau in calcul si alte materiale ( adezivul elastic, holdsuruburi, etc ) Masa totala a casei asa cum am fost construita ea ( fara haine, televizor, aparatura, etc ) este undeva in jurul a 3 tone. Oare placa de osb va suporta in timp si aceasta incarcare? |
#1514
Posted 03 January 2015 - 22:17
mynueu, on 03 ianuarie 2015 - 22:13, said:
Oare placa de osb va suporta in timp si aceasta incarcare? https://www.google.r...t otel&imgdii=_ Edited by ciobimar, 03 January 2015 - 22:23. |
#1515
Posted 03 January 2015 - 23:36
ciobimar, on 03 ianuarie 2015 - 22:17, said:
Pai se pot suda niste gusee de intarire pe dedesupt...dar nu uita de izolatie cum ti-a recomandat Florin,,e musai... https://www.google.r...t otel&imgdii=_ |
#1516
Posted 03 January 2015 - 23:49
mynueu, on 03 ianuarie 2015 - 23:36, said:
Izolatia pardoseli am vrut sa o fac de anul trecut cu un strat de vata minerala de 10cm....din pacate nu am maia vut vreme buna sa o pot realiza, si polistirenul a ramas fara plasa si masa de spaclu.......la temperaturi de 2-3 grade ziua si minus noaptea ar fi fost un esec 100%....scuze de oftopic. Daca ai cateva ore libere si chef de munca, atunci cumpara 5-6 role de vata de sticla (sau cat este nevoie sa obtii un strat de 20 cm), bagate sub casa si aseaz-o. Ai rezolvat problema repede si eficient. Pentru sustinere se poate folosi plasa rabitz, sarma prinsa in zig-zag, etc. Dar asa cum am mai spus anterior, pune accent pe etansare. |
#1517
Posted 03 January 2015 - 23:52
cheluakame, on 03 ianuarie 2015 - 23:49, said:
Daca ai cateva ore libere si chef de munca, atunci cumpara 5-6 role de vata de sticla (sau cat este nevoie sa obtii un strat de 20 cm), bagate sub casa si aseaz-o. Ai rezolvat problema repede si eficient. Pentru sustinere se poate folosi plasa rabitz, sarma prinsa in zig-zag, etc. Dar asa cum am mai spus anterior, pune accent pe etansare. |
#1518
Posted 03 January 2015 - 23:54
mynueu, on 03 ianuarie 2015 - 23:36, said: Izolatia pardoseli am vrut sa o fac de anul trecut cu un strat de vata minerala de 10cm....din pacate nu am maia vut vreme buna sa o pot realiza, si polistirenul a ramas fara plasa si masa de spaclu [...] P.S. În locul tău (adică doar cu datele pe care le-ai furnizat pînă acum pe forum), aș adopta soluția cu aparat/-e inverter de aer condiționat. |
#1519
Posted 04 January 2015 - 00:08
raduk, on 03 ianuarie 2015 - 23:54, said:
Totuși, nu am înțeles... ai pus sau nu ceva sub OSB? Nu in momentul de fata nu am nici un fel de izolatie. Casa este suspendata la o inaltime de 45cm. Pentru ca sa nu intre vajul prin acest gol am inchis casa perimetral cu polistiren. raduk, on 03 ianuarie 2015 - 23:54, said:
P.S. În locul tău (adică doar cu datele pe care le-ai furnizat pînă acum pe forum), aș adopta soluția cu aparat/-e inverter de aer condiționat. La o temperatura sub -15 grade aparatul nu va mai functiona sau va avea un randament mai scazut? care ar fi consumul de energie electrica daca voi monta un inverter sa zicem pentru o temperatura la interior de 24 grade? Momentan atat ca deja sunt offtopic....daca prezinta ideea interes am sa postez unde a dat link colegul cheluakame. |
#1520
Posted 04 January 2015 - 00:56
mynueu, on 04 ianuarie 2015 - 00:08, said: Nu in momentul de fata nu am nici un fel de izolatie. Casa este suspendata la o inaltime de 45cm. Pentru ca sa nu intre vajul prin acest gol am inchis casa perimetral cu polistiren. [...] mynueu, on 04 ianuarie 2015 - 00:08, said: [...] Din cate am inteles este de fapt o pompa de caldura aer-aer. Referotor la aceasta solutie as avea cateva intrebari: La o temperatura sub -15 grade aparatul nu va mai functiona sau va avea un randament mai scazut? care ar fi consumul de energie electrica daca voi monta un inverter sa zicem pentru o temperatura la interior de 24 grade? Momentan atat ca deja sunt offtopic....daca prezinta ideea interes am sa postez unde a dat link colegul cheluakame. |
#1521
Posted 04 January 2015 - 16:29
mynueu, on 04 ianuarie 2015 - 00:08, said:
Din cate am inteles este de fapt o pompa de caldura aer-aer. Referotor la aceasta solutie as avea cateva intrebari: La o temperatura sub -15 grade aparatul nu va mai functiona sau va avea un randament mai scazut? care ar fi consumul de energie electrica daca voi monta un inverter sa zicem pentru o temperatura la interior de 24 grade? Momentan atat ca deja sunt offtopic....daca prezinta ideea interes am sa postez unde a dat link colegul cheluakame. Evident, spre deosebire de SCOP-ul real, acestea sunt putin marite, dar se poate face o idee. Adica, un AC cu SCOP 4.5, ar consuma in mod ideal 2000/4.5 = doar 450 ron/sezon (~1000 kwh) La un SCOP de 3 , consumul ar fi de doar 630 ron/sezon (~1400 kwh) Daca esti interesat, atunci discutam pe topicul dedicat |
#1522
Posted 15 February 2015 - 10:46
Buna ziua,
Am citit acest topic din scoarta-n scoarta insa nu am putut sa trag o concluzie clara referitor la urmatorul amanunt: vorbind exclusiv de IPEL (fara avantaje/dezavantaje ale IPEL fata IPAL sau alte sisteme de incalzire), care solutie este recomandata/mai eficienta (fara a lua in discutie posibilele efecte ale campului electromagnetic), in conditiile in care vorbim despre o constructie noua (exista posibilitatea turnarii de sapa suplimentara pentri inglobarea cablului incalzitor): 1. cabluri incalzitoare bifilare pentru toata suprafata; 2. folii de metal amorf pentru toata suprafata; 3. folie de carbon (pentru suprafetele acoperite cu parchet) respectiv folii de metal amorf sau cabluri incalzitoare bifilare (pentru suprafetele acoperite cu gresie). Mutumesc Attached Files |
|
#1523
Posted 15 February 2015 - 11:07
1. cabluri incalzitoare bifilare pentru toata suprafata;
Datorita duratei mari e "viata" a acestora! |
#1524
Posted 15 February 2015 - 12:03
ipel, on 15 februarie 2015 - 11:07, said:
1. cabluri incalzitoare bifilare pentru toata suprafata; Datorita duratei mari e "viata" a acestora! Multumesc ipel. Sa inteleg ca foliile de metal amorf nu au aceeasi durata de viata sau mai sunt si alte avantaje ale cablurilor incalzitoare care le recomand pe acestea din urma? Poate aici trebuia sa mentionez faptul ca (,) casa respectica va fi locuita in permanenta (nu va fi casa de vacanta). Cablurile incalzitoare se incorporeaza in sapa care la randul ei se incalzeste si degaja caldura. Sapa, cu inertia ei (in cazul cablurilor incalzitoare), respectiv lipsa sapei (in cazul foliile de metal amorf) consider eu ca sunt principalele puncte care trebuiesc avute in vedere la luarea deciziei. Presupunand ca avem aceeasi putere a cablurilor incalzitoare respectiv a foliilor de metal amorf, ceea ce se traduce prin acelasi consum orar in fiecare dintre cele doua cazuri, rezulta ca eventuala diferenta de consum va fi data de diferenta dintre timpii de functionare a celor doua sisteme. Corect pana aici? Care sunt asadar timpii de functionare? Presupunand din nou ca in ambele cazuri termostatele vor avea aceleasi setari (aici iar este important care sunt aceste setari, de aceea o sa luam in calcul o temperatura constanta de 21-22 0C fara variatii peste zi/noapte) si ca, dupa cum am spus mai sus, casa va fi locuita in permanenta, am dedus urmatoarele (aici va rog sa ma contraziceti daca deductia mea nu este corecta): 1. avem o inertie mare in cazul cablurilor incalzitoare, acestea fiind incorporate in sapa (4-5 cm, nu mai mult) prin urmare vor consuma mai multa energie (initial) pentru aducerea intregii sape la o temperatura uniforma dupa care consumul se va rezuma la mentinerea acelei temperaturi uniforme (implicit a temperaturii ambientale). Rezultatul va fi o pornire mai rara (ulterior) a cablurilor incalzitoare pentru mentinerea temperaturii; 2. foliile de metal amorf se monteaza direct sub parchet/gresie rezultand o inertie mica insa un numar mai mare de porniri a folilor pentru mentinerea temperaturii ambientale la temperatura setata. Ceea ce nu stiu si intrucat consider ca exemplele individuale pentru fiecare constructie in parte nu sunt relevante, neputand sa comparam timpii de functionare a cablurilor incalzitoare intr-o constructie cu timpii de functionare a foliilor de metal amorf dintr-o alta contructie (prea multe variabile pentru a putea avea o imagine reala a situatiei) sunt exact acesti TIMPI DE FUNCTIONARE: a cablurilor incalzitoare pentru mentinerea temperaturii uniforme in sapa dupa ce aceasta a fost deja adusa la temperatura respectiva, respectiv a foliei de metal amorf pentru mentinerea temperaturii ambientale la valoarea setata. Exista vreo posibilitate sa aflam acesti timpi de functionare (in afara de valorile date de comercianti)? Si daca da care este .... formula respectiva? |
#1525
Posted 15 February 2015 - 12:21
magicro, on 15 februarie 2015 - 12:03, said: Multumesc ipel. Sa inteleg ca foliile de metal amorf nu au aceeasi durata de viata sau mai sunt si alte avantaje ale cablurilor incalzitoare care le recomand pe acestea din urma? Poate aici trebuia sa mentionez faptul ca (,) casa respectica va fi locuita in permanenta (nu va fi casa de vacanta). Cablurile incalzitoare se incorporeaza in sapa care la randul ei se incalzeste si degaja caldura. Sapa, cu inertia ei (in cazul cablurilor incalzitoare), respectiv lipsa sapei (in cazul foliile de metal amorf) consider eu ca sunt principalele puncte care trebuiesc avute in vedere la luarea deciziei. Presupunand ca avem aceeasi putere a cablurilor incalzitoare respectiv a foliilor de metal amorf, ceea ce se traduce prin acelasi consum orar in fiecare dintre cele doua cazuri, rezulta ca eventuala diferenta de consum va fi data de diferenta dintre timpii de functionare a celor doua sisteme. Corect pana aici? Care sunt asadar timpii de functionare? Presupunand din nou ca in ambele cazuri termostatele vor avea aceleasi setari (aici iar este important care sunt aceste setari, de aceea o sa luam in calcul o temperatura constanta de 21-22 0C fara variatii peste zi/noapte) si ca, dupa cum am spus mai sus, casa va fi locuita in permanenta, am dedus urmatoarele (aici va rog sa ma contraziceti daca deductia mea nu este corecta): 1. avem o inertie mare in cazul cablurilor incalzitoare, acestea fiind incorporate in sapa (4-5 cm, nu mai mult) prin urmare vor consuma mai multa energie (initial) pentru aducerea intregii sape la o temperatura uniforma dupa care consumul se va rezuma la mentinerea acelei temperaturi uniforme (implicit a temperaturii ambientale). Rezultatul va fi o pornire mai rara (ulterior) a cablurilor incalzitoare pentru mentinerea temperaturii; 2. foliile de metal amorf se monteaza direct sub parchet/gresie rezultand o inertie mica insa un numar mai mare de porniri a folilor pentru mentinerea temperaturii ambientale la temperatura setata. Ceea ce nu stiu si intrucat consider ca exemplele individuale pentru fiecare constructie in parte nu sunt relevante, neputand sa comparam timpii de functionare a cablurilor incalzitoare intr-o constructie cu timpii de functionare a foliilor de metal amorf dintr-o alta contructie (prea multe variabile pentru a putea avea o imagine reala a situatiei) sunt exact acesti TIMPI DE FUNCTIONARE: a cablurilor incalzitoare pentru mentinerea temperaturii uniforme in sapa dupa ce aceasta a fost deja adusa la temperatura respectiva, respectiv a foliei de metal amorf pentru mentinerea temperaturii ambientale la valoarea setata. Exista vreo posibilitate sa aflam acesti timpi de functionare (in afara de valorile date de comercianti)? Si daca da care este .... formula respectiva? Edit Exista bineinteles si posibilitatea montarii cablurilor incalzitoare direct sub gresie, in adezivul de prindere a acesteia. In acest caz ramane valida intrebarea daca e mai avantajos sa fie montate in sapa sau direct sub gresie? |
#1526
Posted 15 February 2015 - 12:46
magicro, on 15 februarie 2015 - 12:03, said:
Multumesc ipel. Sa inteleg ca foliile de metal amorf nu au aceeasi durata de viata sau mai sunt si alte avantaje ale cablurilor incalzitoare care le recomand pe acestea din urma? Da, foliile nu au aceeasi durata de viata si au radiatie electromagnetica mai mare. Quote
Poate aici trebuia sa mentionez faptul ca (,) casa respectica va fi locuita in permanenta (nu va fi casa de vacanta). Cablurile incalzitoare se incorporeaza in sapa care la randul ei se incalzeste si degaja caldura. Sapa, cu inertia ei (in cazul cablurilor incalzitoare), respectiv lipsa sapei (in cazul foliile de metal amorf) consider eu ca sunt principalele puncte care trebuiesc avute in vedere la luarea deciziei. Quote
Presupunand ca avem aceeasi putere a cablurilor incalzitoare respectiv a foliilor de metal amorf, ceea ce se traduce prin acelasi consum orar in fiecare dintre cele doua cazuri, rezulta ca eventuala diferenta de consum va fi data de diferenta dintre timpii de functionare a celor doua sisteme. Corect pana aici? Da si nu! Daca va fi cineva tot timpul in casa si casa va fi incalzita in permanenta este chiar indicat a fie montate in sapa cablurile astfel incat sapa se transforma intr-un mare radiator. Ideal este ca aceasta sa nu fie foarte groasa ca sa inlatruri inertia mare ce duce la disconfort. Asadar chiar daca incalzirea este oprita, sapa va radia inca caldura fata de sistemul uscat in care la oprirea incalzirii se va raci destul de repede. Deci, nu va fi o pierdere de caldura faptul ca incalzesti si sapa. Quote
Care sunt asadar timpii de functionare? Quote
Presupunand din nou ca in ambele cazuri termostatele vor avea aceleasi setari (aici iar este important care sunt aceste setari, de aceea o sa luam in calcul o temperatura constanta de 21-22 0C fara variatii peste zi/noapte) si ca, dupa cum am spus mai sus, casa va fi locuita in permanenta, am dedus urmatoarele (aici va rog sa ma contraziceti daca deductia mea nu este corecta): 1. avem o inertie mare in cazul cablurilor incalzitoare, acestea fiind incorporate in sapa (4-5 cm, nu mai mult) prin urmare vor consuma mai multa energie (initial) pentru aducerea intregii sape la o temperatura uniforma dupa care consumul se va rezuma la mentinerea acelei temperaturi uniforme (implicit a temperaturii ambientale). Rezultatul va fi o pornire mai rara (ulterior) a cablurilor incalzitoare pentru mentinerea temperaturii; 2. foliile de metal amorf se monteaza direct sub parchet/gresie rezultand o inertie mica insa un numar mai mare de porniri a folilor pentru mentinerea temperaturii ambientale la temperatura setata. Deci: clar sapa si cabluri incalzitoare. Alege o in schimb marca de renume precum Devi si nu chinezarii. Asa cum spuneam si cablurile le poti monta in sistem uscat (solutia fiind mai costisitoare si prea putin utilizata). Quote
Ceea ce nu stiu si intrucat consider ca exemplele individuale pentru fiecare constructie in parte nu sunt relevante, neputand sa comparam timpii de functionare a cablurilor incalzitoare intr-o constructie cu timpii de functionare a foliilor de metal amorf dintr-o alta contructie (prea multe variabile pentru a putea avea o imagine reala a situatiei) sunt exact acesti TIMPI DE FUNCTIONARE: a cablurilor incalzitoare pentru mentinerea temperaturii uniforme in sapa dupa ce aceasta a fost deja adusa la temperatura respectiva, respectiv a foliei de metal amorf pentru mentinerea temperaturii ambientale la valoarea setata. Exista vreo posibilitate sa aflam acesti timpi de functionare (in afara de valorile date de comercianti)? Si daca da care este .... formula respectiva? Edited by ipel, 15 February 2015 - 12:51. |
#1527
Posted 15 February 2015 - 13:37
magicro, on 15 februarie 2015 - 12:21, said: Exista bineinteles si posibilitatea montarii cablurilor incalzitoare direct sub gresie, in adezivul de prindere a acesteia. In acest caz ramane valida intrebarea daca e mai avantajos sa fie montate in sapa sau direct sub gresie? |
|
#1528
Posted 15 February 2015 - 13:39
Inainte sa va grabiti la IPAT sau IPEL, faceti un audit termic si vedeti exact ce putere specifica aveti si ce temperaturi veti avea la suprafata sapei.
Nu de alta, dar saptamana aceasta am fost la o aplicatie unde beneficiarii se plangeau ca "urca" praful. Nu era de mirare, casa de 110 mp, are un necesar termic de ~15 kw, iar temperatura la suprafata finisajului era in unele zone si de 35*C (living-ul cu gresie). Casa are IPEL iar firma ce a realizat instalatia, a gasit de cuviinta sa deconecteze senzorii din sapa caci altfel nu se atingea mai mult de 18*C in camera ... Edited by cheluakame, 15 February 2015 - 13:39. |
#1529
Posted 15 February 2015 - 13:46
cheluakame, on 15 februarie 2015 - 13:39, said:
Inainte sa va grabiti la IPAT sau IPEL, faceti un audit termic si vedeti exact ce putere specifica aveti si ce temperaturi veti avea la suprafata sapei. Nu de alta, dar saptamana aceasta am fost la o aplicatie unde beneficiarii se plangeau ca "urca" praful. Nu era de mirare, casa de 110 mp, are un necesar termic de ~15 kw, iar temperatura la suprafata finisajului era in unele zone si de 35*C (living-ul cu gresie). Casa are IPEL iar firma ce a realizat instalatia, a gasit de cuviinta sa deconecteze senzorii din sapa caci altfel nu se atingea mai mult de 18*C in camera ... Reinvie mitul cu praful? ))) |
#1530
Posted 15 February 2015 - 16:57
Anunturi
▶ 1 user(s) are reading this topic
0 members, 1 guests, 0 anonymous users